Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a organizat Topul Firmelor – Ediția 2025, un eveniment ce ar fi trebuit să marcheze performanța companiilor locale și centenarul instituției. În loc să fie o platformă de recunoaștere a antreprenorilor, manifestarea s-a transformat într-o gală dominată de reprezentanți ai administrației publice, cu participare redusă din partea mediului economic – exact a celor în numele cărora CCIA ar trebui să acționeze.
În spațiul public au apărut reacții critice, unele catalogând evenimentul drept superficial, cu accent mai degrabă pe imagine și pe „diplome protocolare” decât pe soluții pentru actualele probleme economice. Lipsa unei dezbateri autentice, absența firmelor mici – care se confruntă cu insolvențe, presiuni fiscale și dificultăți operaționale – și orientarea exclusiv către mediul administrativ au ridicat semne de întrebare privind direcția instituției.
Rareș Ionescu: „Sala a fost dominată de reprezentanți ai administrației. Participarea agenților economici a fost modestă”
Într-o poziție publică, antreprenorul Rareș Ionescu a punctat elegant, dar ferm, neconcordanțele dintre intenția declarată a evenimentului și realitatea din sală. Mesajul său evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare.
„Am participat la Topul Firmelor din Județul Călărași – Ediția 2025 (…). A fost o ocazie importantă pentru mediul de afaceri local, însă nu pot să nu observ că participarea agenților economici a fost modestă, sala fiind dominată de reprezentanți ai administrației publice.”
„Mi-ar plăcea ca, pe viitor, acest eveniment să reflecte mai vizibil contribuția reală a companiilor la dezvoltarea județului și la îmbunătățirea vieții locuitorilor.”
„CCIA trebuie să câștige încrederea antreprenorilor și să depună eforturi mai mari pentru atragerea acestora.”
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
