În Londra cețoasă a anilor 1830, un băiat chinez fără nume, supraviețuitor al holerei care-i răpise mama în Canton, este luat de un profesor englez excentric, profesorul Lovell. Acesta îl botează Robin Swift și îl crește într-o casă plină de cărți, doar cu un scop: să-l pregătească pentru admiterea la Institutul Regal de Traductologie al Universității Oxford, cunoscut mai bine sub numele său adevărat – Babel.
Babel nu este o facultate obișnuită. În turnul său octogonal de piatră, cărturarii gravori bare de argint cu perechi de cuvinte din limbi diferite. Diferența de sens dintre un termen latin și echivalentul său chinezesc, dintre un cuvânt sanscrit și corespondentul său englezesc, se transformă, prin magie, în putere concretă: navele britanice merg mai repede, fabricile produc mai mult, soldații împușcă mai departe. Imperiul Britanic domnește asupra lumii pentru că domnește asupra sensurilor.
Robin ajunge la Oxford în același an cu alți trei tineri din coloniile îndepărtate: Ramy, un indian musulman din Calcutta, plin de farmec și de furie ascunsă; Victoire, o haitiană orfană, cu pielea neagră și mintea ascuțită ca o lamă; și Letty, singura englezoaică albă dintre ei, fiică de amiral, convinsă că loialitatea față de imperiu este singura virtute posibilă. Împreună formează cohorta anului 1837, cei mai străluciți studenți pe care i-a văzut Babelul vreodată.
Ani de zile, cei patru trăiesc într-o lume de privilegii amețitoare: biblioteci nesfârșite, profesori celebri, ceaiuri în grădini și baluri mascate. Dar cu fiecare bară de argint pe care o gravează, Robin simte cum își vinde sufletul. Cuvântul chinezesc pentru „liber” asociat cu cel englezesc pentru „free” face ca lanțurile sclavilor să devină mai ușoare – dar nu îi eliberează. Cuvântul cantonez pentru „casă” alăturat de „home” face ca navele să navigheze mai repede spre Războaiele Opiului, ca să forțeze China să accepte otrava britanică.
Treptat, Robin descoperă existența Societății Hermes, o organizație secretă care sabotează munca Babelului, furând bare de argint și încercând să oprească fluxul de magie spre imperiu. Când fratele său vitreg, Griffin, membru al Hermesului, îl contactează, Robin este forțat să aleagă: să rămână slujitorul credincios al instituției care l-a salvat din sărăcie sau să devină trădător al singurei patrii pe care a cunoscut-o.
În timp ce Marea Britanie se pregătește să declanșeze al Doilea Război al Opiului, tensiunea dintre cei patru prieteni devine insuportabilă. Letty consideră orice critică la adresa imperiului o trădare personală. Ramy și Victoire vor să lupte, dar nu știu cum. Robin înțelege, cu o claritate dureroasă, că Babelul nu poate fi reformat – el există doar pentru a servi jafului colonial. Singura cale de a opri imperiul este să lovești în inima lui: să distrugi Turnul, chiar dacă asta înseamnă să declanșezi un război civil în inima Angliei și să pierzi totul.
În noaptea atacului final, Oxfordul arde. Barele de argint explodează ca niște stele căzătoare. Studenții se împușcă între ei pe scările bibliotecii Bodleiană. Robin, cu mâinile pline de sânge și cu inima sfâșiată, înțelege că violența nu este doar necesară – este singurul limbaj pe care imperiul îl înțelege cu adevărat.
„Babel sau necesitatea violenței” este un roman furios și strălucitor despre cum limba poate fi cea mai puternică armă a asupritorului, dar și singura cale prin care asupriții se pot elibera. O poveste despre prietenie trădată, despre identitate sfâșiată între două lumi și despre momentul în care un intelectual decide că a traduce înseamnă a trăda – iar a trăda înseamnă, uneori, singura cale de a rămâne uman.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
