Henrietta Lacks, născută Loretta Pleasant pe 1 august 1920 în Roanoke, Virginia, a fost o femeie afro-americană simplă, crescută într-o familie săracă de fermieri de tutun. După moartea mamei sale în 1924, a fost crescută de bunicul matern în Clover, Virginia, într-o fostă cabină de sclavi. De mică, a muncit pe câmp, a abandonat școala după clasa a șasea și s-a căsătorit cu vărul ei, David “Day” Lacks, în 1941. Împreună au avut cinci copii: Lawrence, Elsie (care a murit la 15 ani din cauza epilepsiei și problemelor mentale), David Jr., Deborah și Joseph. Familia s-a mutat în Baltimore pentru muncă la oțelărie, trăind modest într-o comunitate de muncitori negri.

Henrietta era o mamă iubitoare, pasionată de dans, de mâncarea gătită acasă și de biserică. Viața ei liniștită s-a frânt în 1951, când, la doar 31 de ani, a început să acuze dureri abdominale și sângerări vaginale. La spitalul Johns Hopkins – unul dintre puținele care tratau pacienți afro-americani în epoca segregației rasiale – medicii au diagnosticat-o cu un cancer agresiv de col uterin (adenocarcinom). Tratamentul cu radium și raze X nu a oprit boala, care s-a răspândit rapid. Pe 4 octombrie 1951, Henrietta a murit în chinuri, lăsând în urmă cinci copii mici și o familie devastată de sărăcie. A fost îngropată într-un mormânt nemarcat în cimitirul familiei din Virginia.

Fără știrea ei sau a familiei, în timpul biopsiei și tratamentului, doctorul Howard Jones a prelevat mostre de țesut de la tumoarea ei și le-a trimis cercetătorului George Gey. Spre uimirea tuturor, celulele canceroase ale Henriettei nu au murit în laborator, ci s-au înmulțit exploziv – dublându-se la fiecare 20-24 de ore. Acestea au devenit prima linie de celule umane “nemuritoare”, denumite HeLa (de la Henrietta Lacks). Era o premieră mondială: până atunci, celulele umane mureau rapid în cultură.

Celulele HeLa au revoluționat medicina. Au fost esențiale pentru dezvoltarea vaccinului împotriva poliomielitei în anii ’50, testat pe milioane de doze produse în fabrici speciale. Au contribuit la cercetări împotriva cancerului, SIDA, efectelor radiațiilor, toxinelor și virusurilor. Au ajutat la maparea genomului uman, clonare, fertilizare in vitro, dezvoltarea chimioterapiei și chiar vaccinuri împotriva HPV și COVID-19. Până astăzi, peste 110.000 de studii științifice și 11.000 de patente se bazează pe HeLa, salvând nenumărate vieți. Celulele ei au fost trimise în spațiu pentru experimente în gravitație zero și au generat o industrie de miliarde de dolari – dar Johns Hopkins nu a vândut niciodată celulele și nu deține drepturi asupra lor.

Advertisement

Familia Lacks a aflat abia în anii ’70 despre existența celulelor, când cercetători le-au contactat pentru teste genetice. Ei trăiau în sărăcie, fără asigurări medicale, în timp ce companii farmaceutice profitau masiv. Abia în 2013, NIH a acordat familiei control asupra datelor genomice HeLa, iar în 2023, moștenitorii au câștigat un proces împotriva Thermo Fisher Scientific pentru profituri neconsimțite.

Henrietta a murit săracă și anonimă, dar celulele ei trăiesc veșnic, schimbând lumea. Povestea ei ridică întrebări etice profunde despre consimțământ, rasism în medicină și drepturile pacienților. Astăzi, este onorată prin cărți (cum ar fi “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks” de Rebecca Skloot), filme, clădiri și conferințe – o femeie obișnuită devenită eroină involuntară a științei.

18 noiembrie este una dintre datele cu puternică încărcătură simbolică în istoria României. În 1989, în această zi a început la Timișoara scânteia Revoluției Române, prin protestul spontan al credincioșilor ieșiți în apărarea pastorului reformat László Tőkés – evenimentul care avea să ducă, o lună mai târziu, la căderea regimului Ceaușescu. Tot pe 18 noiembrie 1558 se năștea, potrivit tradiției istorice, Mihai Viteazul, primul domnitor care a realizat unirea temporară a celor trei țări românești. Pe plan internațional, ziua este marcată de evenimente precum botezul lui Mihai Viteazul (1593 – stil vechi), proclamarea Republicii Letonia (1918), sau celebrarea Zilei Mondiale a Filosofiei (instituită de UNESCO). În calendarul ortodox, este prăznuit Sfântul Mucenic Platon și Sfântul Mucenic Roman.

Astfel, 18 noiembrie rămâne o zi în care istoria României se intersectează cu momente de curaj, unitate și renaștere națională.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

326 – Este consacrată vechea Bazilica San Pietro de la Roma.

Advertisement

401 – Vizigoții conduși de regele Alaric I, traversează Alpii și a invadează nordul Italiei.

1307 – După legenda lui Aegidius Tschudi, arestat pentru nesupunere în fața unui nobil, Wilhelm Tell este condamnat să tragă cu arbaleta într-un măr așezat pe capul fiului său, pentru a-și salva viața.

1473 – A început Bătălia de la pârâul Vodna (18 – 20 noiembrie 1473); Ștefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domn al Munteniei, care era sprijinit de oști otomane; Moldova ocupa Țara Românească.

1494 – Regele Carol al VIII-lea al Franței ocupă Florența, Italia.

527 – S-a născut pictorul italian Luca Cambiaso; (m.1585).

Advertisement

1561 – Se sfârșește lupta de la Verbia (17-18 noiembrie) în care Iacob Heraclid Despot, sprijinit de Habsburgi şi de nobilimea polonă, îl înfrânge pe Alexandru Lăpușneanu, Domn al Principatului Moldova. După ocuparea Sucevei, Despot este uns domn și obține recunoașterea Porții ; (martie 1562).

1601 – Ia sfârșit asediul fortăreței de la Nagykanizsa (Ungaria), armata otomana condusa de Hasan Paşa Tiryaki învingând forțele habsburgice de zece ori mai numeroase, comandate de arhiducele Ferdinand al Austriei. În urma acestei victorii, Hasan pasa a fost ridicat de sultan la rangul de vizir.

 1626 – Bazilica Sfântul Petru din Roma este sfințită de Papa Urban al VIII-lea, după o perioadă de construcție de 120 de ani.

1730 – Friedrich Wilhelm I rege al Prusiei,  a acordat pentru prima dată grațierea regală și eliberarea din detenție.

1786 – S-a născut compozitorul și dirijorul Carl Maria von Weber, considerat părintele operei romantice germane.

Advertisement

1820 – Commandant american Nathaniel Palmer a descoperit Antarctica.

1836 – S-a născut Cesare Lombroso, medic și antropolog italian, precursor al criminologiei moderne.

1840 – Are loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru cu piesa “Farmazonul din Hîrlău”, pusă în scenă de Costache Caragiale; (18 / 30 noiembrie 1840).

 1840 – Se înființează la Sibiu in Transilvania, prima asociație a meșteșugarilor – Uniunea meseriașilor (18 / 30 noiembrie ), fiind urmată de asociații asemănătoare la Brașov (1841), Bistrița, Mediaș (1844) și Sighișoara (1847), având drept scop sprijinirea meșteșugarilor pentru a se putea adapta la cerințele moderne și ale producției industriale.

1864 – Consiliul municipal a aprobat Stema noua a Bucureștiului, care avea ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov – patronul orașului.

Advertisement

1874 – România a aderat la Convenția internațională pentru îmbunătățirea soartei militarilor răniți din armatele în campanie, încheiată la 10/22 august 1864, la Geneva,  document care a dus la crearea Crucii Roșii.

1883 – Orarul căilor ferate americane a fost standardizat, fixându-se un singur fus orar pe întreg teritoriul Statelor Unite.

1903 – A fost semnat Tratatul americano-panamez, care stabilea instituirea jurisdicției SUA asupra zonei Canalului Panama.

 1905 – Prințul Carl al Danemarcei devine regele Haakon al VII-lea al Norvegiei.

1886 – A încetat din viață Chester A. Arthur, cel de-al 22-lea președinte al SUA (1881-1885); (n. 5 octombrie 1829)

Advertisement

1906 – S-a născut la Craiova Corneliu Baba, pictor si grafician roman. A urmat Facultatea de Litere si Filosofie, iar in paralel a studiat si la Academia de Arte Frumoase din București.

1912 – S-a născut în Balți in Basarabia, actorul roman Colea Răutu ( Rutkovski ); ( d. 13.05.2008, București).

1918 –  (Pe stil vechi! În Transilvania era 1 decembrie) A avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională, cu participarea a peste 100.000 de români veniți din toate ținuturile Transilvaniei, Maramureșului, Crișenei și Banatului pentru a consfinți, liberi, unirea cu România.

1918 –  (stil vechi/ 1 decembrie s.n), încă in vigoare in Vechiul Regat), Ferdinand I, in uniforma de Mareșal al României si Regina Maria, in uniforma de colonel al Regimentului 4 Roșiori, pe care îl comanda onorific din 1915, intrau in Bucureștiul eliberat, pe sub un arc de triumf construit din lemn pe Calea Victoriei.

1926 – Scriitorul britanic George Bernard Shaw refuză să accepte banii pentru Premiul Nobel, spunând: “Pot să-l iert pe Alfred Nobel pentru că a inventat dinamita, dar numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul Nobel”

Advertisement

1928 – Cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, Mickey Mouse, și-a făcut pentru prima oară apariția la “Colony Theatre” din New York, în filmul intitulat “Steamboat Willie”.

1962 – A încetat din viață fizicianul Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel, în 1922, pentru teoria asupra structurii atomului. S-a refugiat în SUA, în timpul celui de-al doilea război mondial si a participat la fabricarea primelor bombe atomice; (n. 7 octombrie 1885).

 1963 – Are loc premiera filmului istoric “Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referință în istoria cinematografului românesc care evocă mișcarea istorică de la 1821.

 1963 – Primul telefon cu taste este introdus în circuitul comercial din SUA.

1969 – Astronauții americani Conrad si Bean au pășit pe Lună, in timpul misiunii spatiale Apollo 12. A fost a șasea misiune spatiala din cadrul programului Apollo, si a doua misiune in care un echipaj uman a pășit pe Luna.

Advertisement

1978 – România a intrat, ca membru deplin, în Biroul “Grupului celor 77″ din cadrul UNESCO.

1978 – A avut loc cea mai mare sinucidere colectiva din timpurile moderne, Sinuciderea în masă din Jonestown. In colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud) Jim Jones a determinat 913 de adepți ai sectei “Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, să comită omoruri și să se sinucidă, după ce unii membri ai sectei îl asasinaseră pe congresmanul american Leo Ryan.

1989 – Peste 50.000 de bulgari au ieșit in strada la Sofia cerând reformarea regimului comunist.

1992 – A încetat din viață prozatorul si traducătorul român Radu Tudoran, fratele scriitorului Geo Bogza (romanele de succes “Toate pânzele sus”, “Maria şi marea”); (n. 8 martie 1910, Blejoi, jud.Prahova).

 1999 – 18-19 noiembrie – Summitul de la Istanbul.

Advertisement

1999 – Guvernul adoptă Ordonanța de Urgență privind înființarea Agenției pentru Protecția Drepturilor Copilului și reorganizarea activității de protecție a copilului, îndeplinind astfel una din condițiile impuse pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

2002 – Bursa de Valori București a fost admisă ca membru corespondent al Federației Europene a Burselor de Valori, care cuprinde 31 de membri plini și 8 asociați din rândul burselor mari din Europa.

2006 – Senatul SUA votează în favoarea unei noi extinderi a NATO.

2010 – A încetat din viață astronomul american de origine britanică Brian Marsden, celebru pentru studiile asupra cometelor și care a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice; (n. 5 august 1937).

2017 –  Titlul Miss Univers a fost câștigat de o studentă la medicină din India.

Advertisement

În 1972, un om de știință francez a coborât în adâncurile Pământului… pentru a testa limitele minții umane. Se numea Michel Siffre, geolog și speolog pasionat, obsedat de o singură idee: Este timpul ceva exterior pe care îl trăim… sau ceva ce creăm în mintea noastră?

La 33 de ani, Siffre a decis să-și pună viața în joc pentru știință. Pe 14 februarie 1972, a intrat în Midnight Cave, o peșteră din Texas, SUA, la 130 de metri sub pământ. Acolo, în întuneric absolut, cu o temperatură constantă de 21°C și umiditate apăsătoare, și-a instalat un cort primitiv: un pat, o masă, un scaun și echipamente pentru măsurători – electrozi pe piept și cap care înregistrau ritmul cardiac, activitatea cerebrală și musculară.

Fără ceas, fără soare, fără contact uman real – putea suna echipa de la suprafață doar când se trezea sau mânca, dar ei nu aveau voie să-i dea nicio indicație despre timp. Mânca mâncare congelată, bea apă din rezerve și efectua teste zilnice: măsurători de tensiune, exerciții pe bicicletă staționară, teste de memorie și chiar țintă cu un pistol cu bile.

Siffre credea că, lipsit de “zeitgebers” (indicii externe precum lumina zilei), corpul uman ar adopta un ciclu natural de 48 de ore – nu 24, cum ne dictează societatea. Și avea dreptate. Treptat, ritmul său biologic s-a rupt de realitate: dormea 10-12 ore, apoi rămânea treaz 30-36 de ore, percepând totul ca pe o zi normală de 24 de ore. Când număra secundele în minte (de la 1 la 120), îi lua de două ori mai mult timp decât în mod normal – creierul său încetinise percepția timpului!

Advertisement

Izolarea l-a afectat profund: a devenit depresiv, paranoid (credea că echipa de sus îl sabotează), și-a pierdut memoria pe termen scurt, vederea s-a deteriorat, iar singurătatea l-a împins spre gânduri de sinucidere. Șoarecii din peșteră au devenit “prieteni” – a încercat să îmblânzească unul timp de zile întregi. Când a ieșit la suprafață pe 5 septembrie 1972, după exact 205 zile (aproape 7 luni), credea că trecuseră doar 5 luni. Avea barbă lungă, pielea palidă și era epuizat fizic și mental – recuperarea a durat ani.

Experimentul său din Midnight Cave (și cel anterior din 1962, de 63 de zile în Alpi) a fondat practic cronobiologia umană, arătând că avem un “ceas intern” independent de Soare – util pentru astronauți NASA sau pentru înțelegerea tulburărilor de somn. Siffre a dovedit că timpul nu e doar o convenție externă: îl construim în creier, iar fără ancoră, mintea se pierde în propriul haos.

Michel Siffre a murit în 2024, la 85 de ani, dar moștenirea sa ne bântuie: într-o lume plină de ceasuri și notificări, oare cât de mult ne-am deconectat de ritmul nostru adevărat?

Advertisement