Ciocârlia roșie, cunoscută și sub numele științific Loxia curvirostra, este o pasăre mică și viguroasă din familia cintezelor, remarcabilă prin ciocul său încrucișat, o adaptare ingenioasă care îi permite să extragă semințele din conurile de brad, molid sau pin. Această trăsătură unică face din ea un specialist al pădurilor de conifere, unde își petrece cea mai mare parte a vieții.

Masculii adulți impresionează prin penajul roșu aprins, uneori portocaliu, în timp ce femelele au nuanțe de galben-verzui sau gri-oliv, oferind un camuflaj perfect printre ramuri. Juvenilii sunt striati, cu un aspect mai modest până la maturitate. Dimensiunile reduse – aproximativ 16-17 centimetri lungime și o anvergură a aripilor de 27-31 de centimetri – nu împiedică agilitatea lor în zbor, adesea în stoluri zgomotoase.

Nomadă prin excelență, ciocârlia roșie migrează în funcție de abundența conurilor, putând apărea brusc în zone noi când hrana devine rară în habitatul obișnuit. Această mobilitate o face imprevizibilă, dar și rezilientă în fața schimbărilor de mediu. Cântecul său este un amestec de ciripituri metalice și triluri scurte, auzit mai ales în perioadele de cuibărit, care pot avea loc chiar și iarna, dacă hrana este suficientă.

Cuibul, construit din crenguțe, mușchi și licheni, este amplasat sus în copaci, ferit de prădători. Femela depune 3-5 ouă albăstrui-pătate, iar puii eclozează după circa două săptămâni, fiind hrăniți cu semințe regurgitate. Adaptabilitatea și ciocul specializat o transformă într-un simbol al supraviețuirii inteligente în ecosisteme dure.

Advertisement

Prezentă în pădurile boreale din Europa, Asia și America de Nord, ciocârlia roșie rămâne o apariție fascinantă pentru observatorii de păsări, amintindu-ne cât de ingenioase pot fi creațiile naturii.

Irena Sendler – femeia care a ascuns 2.500 de copii într-un borcan

În umbra întunecată a Varșoviei ocupate, unde zidurile ghetoului ridicau o închisoare vie pentru sute de mii de suflete evreiești, o femeie fragilă, cu ochii aprinși de o flacără interioară nestinsă, sfida moartea zilnic. Irena Sendler, născută Krzyżanowska în 1910, într-o familie de medici polonezi catolici, crescuse învățând de la tatăl ei lecția supremă a compasiunii: „Ajută întotdeauna pe cel căzut, chiar dacă riști să te îneci tu însuți”. Acel tată, răpus de tifos la doar șapte ani ai ei, tratase evrei săraci refuzați de alții – și acum, în iadul nazist din 1939, fiica sa devenea îngerul păzitor al inocenților.

Ca asistentă socială în Departamentul de Asistență Socială al Varșoviei, Irena avea un permis prețios: intra în ghetou sub pretextul controalelor sanitare împotriva tifosului. Purta Steaua lui David în semn de solidaritate, strecurând mâncare, medicamente și speranță în saci ascunse. Dar când, în vara lui 1942, deportările spre Treblinka au început să înghită mii de vieți zilnic, ea a înțeles că nu mai ajunge. Trebuia să salveze copiii – viitorul unui popor condamnat.

Sub pseudonimul „Jolanta”, Irena conducea secția pentru copii a organizației Żegota, rețeaua subterană poloneză de ajutor pentru evrei. Cu un curaj ce sfida rațiunea, bătea la ușile părinților disperați: „Dați-mi copilul. Nu pot garanta că va trăi, dar în ghetou va muri cu siguranță”. Lacrimi, îmbrățișări sfâșietoare, apoi separarea. Copiii ieșeau ascunși în saci de cartofi, în coșciuge false, prin tuneluri subterane, în ambulanțe sau chiar prin biserici cu două intrări – intrau evrei, ieșeau creștini cu nume noi și rugăciuni învățate pe de rost. Erau plasați în familii poloneze, orfelinate sau mănăstiri catolice, unde măicuțe curajoase îi protejau cu prețul vieții.

Și totuși, în mijlocul haosului, Irena păstra o fărâmă de speranță pentru viitor: numele reale ale copiilor, datele lor de naștere, noile identități și locațiile – toate scrise pe bucăți subțiri de hârtie țigară. Le rula cu grijă și le îngropa în borcane de sticlă sub un măr din grădina unei prietene, visând la ziua în care le va dezgropa pentru a reuni familiile sfâșiate. Peste 2.500 de nume, 2.500 de vieți salvate din ghearele morții – un tezaur ascuns în pământ, ca o sămânță de nemurire.

Advertisement

Dar Gestapo-ul a prins-o în octombrie 1943. Bătută crunt la picioare până când oasele i s-au făcut țăndări, interogată în închisoarea Pawiak, Irena nu a trădat niciun secret. Condamnată la moarte, a fost salvată în ultimul moment de Żegota, care a mituit un gardian. A supraviețuit războiului, dar cu un suflet marcat veșnic: „Mă consider vinovată că nu am făcut mai mult”, spunea ea, deși salvase mai multe vieți decât Oskar Schindler.

După război, borcanele au fost dezgropate. Mulți copii și-au regăsit rădăcinile, deși majoritatea părinților pieriseră în camerele de gazare. Irena Sendler, recunoscută târziu ca Drept între Popoare de Yad Vashem în 1965, a trăit până în 2008, la 98 de ani, modestă și umilă. Nu era eroină, spunea ea – doar un om care a ales să nu stea deoparte când răul urla.

În borcanele acelea nu erau doar nume. Era dovada că, în cea mai neagră noapte a umanității, o singură femeie a aprins o lumină care a salvat un popor întreg de la uitare.

Advertisement

16 noiembrie marchează momente definitorii în istoria mondială și românească, simbolizând răsturnări politice, progrese științifice și mișcări sociale. De la sfârșitul monarhiilor la revoluții democratice, această zi reflectă lupta pentru libertate și inovație, cu ecouri profunde în România secolului XX.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1272 – În timpul celei de-a IX-a Cruciade, prințul Edward devine rege al Angliei după moartea lui Henric al III-lea al Angliei, dar nu se va întoarce în Anglia timp de aproape doi ani pentru a prelua tronul.

1364 – A murit domnitorul Nicolae Alexandru. (domnie începută la 1352).

Advertisement

1364 – Începutul domniei lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească.

1485 – Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani. Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc pe 16 noiembrie 1485 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina).

1643 – Se încheie Tratatul de alianță dintre Transilvania, Suedia și Franța, încheiat la Alba Iulia, Transilvania. Conform Tratatului, Transilvania primește subsidii pentru întreținerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului habsburgic.

1766 – S-a născut Rodolphe Kreutzer, violonist şi compozitor francez, căruia Beethoven i-a dedicat ”Sonata pentru pian şi vioară, Opus 47″, cunoscută ca “Sonata Kreutzer”; (m. 6 ianuarie 1831).

 1793 – Revoluția franceză: 90 de preoți romano-catolici dizidenți sunt executați prin înec la Nantes.

Advertisement

 1797 – A murit regele Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei (n. 1744).

1797 – Moștenitorul prusac, Frederic Wilhelm, devine rege al Prusiei sub numele de Frederic Wilhelm al III-lea.

1816 – S-a născut patriotul si revoluționarul român Andrei Mureșanu.

1849 – Un tribunal rus l-a condamnat pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski la moarte, pentru activități anti-guvernamentale; execuția lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind co mutată în exil în Siberia.

1855 – Exploratorul britanic David Livingstone e primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya).

Advertisement

1868 – În România, este învestit guvernul prezidat de Dimitrie Ghica, care își desfășoară activitatea intre 16 noiembrie 1868 – 2 februarie 1870.Guvernul era unul de coaliție între conservatori si liberal-democrați.

1878 – S-a constituit la Sibiu, Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu.

881 – La București a fost înființată Facultatea de Teologie Ortodoxă.

1885 – George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză, pentru imprimarea de imagini.

1907 – După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii. Cele cinci triburi civilizate au fost cinci națiuni amerindiene: cherokee, chickasaw, choctaw, creek și seminole.

Advertisement

1916 – Începe Bătălia de la Neajlov-Argeș (16/29 noiembrie – 20 noiembrie/3 decembrie 1916).

1922 – S-a născut José Saramago, scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel (d. 2010)

1938 – Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD în laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.

1945 – Constituirea UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. In timpul Conferintei de la Londra, a fost creata Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință si Cultura (UNESCO), instituie specializata a ONU, cu sediul la Paris.

1957 – Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă “revizionismul” în general, iar în mod special “revizionismul” iugoslav.

Advertisement

1960 – Actorul american Clark Gable, supranumit “The King”, a încetat din viata la 59 de ani.

1965 – Sovieticii lansează de la baza Baikonur din Kazakhstan, sonda spațială Venera III.

1979 – Primul-ministru al Marii Britanii Margaret Thatcher, a dezvăluit ca Sir Anthony Blunt, un fost ofițer din serviciile de securitate şi consilier personal de arta al Reginei, a fost ”al patrulea spion ” din grupul spionilor sovietici de la Cambridge”, alături de Guy Burgess, Donald Maclean și “Kim” Philby.

1979 – Se inaugurează primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea și Timpuri Noi.

1988 – A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor unionale.

Advertisement

1988 – Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim ministru al Pakistanului, pe care a deținut-o în legislaturile 1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări musulmane.

1998 – Primarul ales al Bucureștiului, Viorel Lis, a depus jurământul, după ce a fost validat definitiv si irevocabil in funcția de primar general de către Tribunalul București.

 1998 – Înființarea Ziarului Financiar.

2000 – Adunarea Generala a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție inițiată de România referitoare la colaborarea dintre ONU si OCEMN (Organizația pentru Cooperare Economica in regiunea Marii Negre).

 2000 – Bill Clinton devine primul președinte american care vizitează Vietnamul.

Advertisement

2001 – Celebrul alpinist roman Constantin Lăcătușu a pornit, alături de americanul Michael Hodges, într-o expediție în Antarctica, vizând escaladarea vârfului Mount Vinson.

2004 – Consilierul prezidențial american pentru securitate, Condoleezza Rice, a fost numită oficial în funcția de secretar de Stat, în locul lui Colin Powell.

2014 – Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.

Advertisement