Mesia cu urechi argintii este o pasăre mică și colorată din familia Leiothrichidae, originară din regiunile sud-estice ale Asiei, inclusiv sudul Chinei, Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam și nordul Indiei. Denumirea științifică, Leiothrix argentauris, provine din greacă și latină, unde „argen” se referă la argintul strălucitor al petelor de pe urechi, o caracteristică distinctivă a speciei. Această pasăre măsoară aproximativ 14-15 cm în lungime și cântărește între 15 și 25 de grame, fiind recunoscută pentru penajul său vibrant și variat.
Corpul mesiei cu urechi argintii este un amestec spectaculos de culori: capul și gâtul sunt portocalii-galben strălucitor, spatele și aripile prezintă nuanțe de verde-oliv, iar pieptul și burta sunt galbene intense. Cele mai remarcabile sunt petele argintii-albăstrui de pe urechi, care contrastează cu ciocul roșu-portocaliu și picioarele galbene. Masculii și femelele au un penaj similar, deși masculii tind să fie puțin mai culorați, mai ales în sezonul de reproducere. Dimorfismul sexual este subtil, făcând dificilă diferențierea fără observații atente.
Habitatul natural al acestei specii include păduri subtropicale dense, tufișuri de bambus și margini de pădure la altitudini între 1.000 și 2.500 de metri. Mesia cu urechi argintii este o pasăre sociabilă, trăind în grupuri mici de 5-15 indivizi, care se deplasează împreună în căutare de hrană. Dieta sa este omnivoră, incluzând insecte mici (cum ar fi gândaci, omizi și păianjeni), fructe moi (boabe de smochin, mure sau alte fructe de pădure), semințe și nectar. În captivitate, unde este populară ca pasăre de colivie datorită cântecului melodios și aspectului atrăgător, este hrănită cu amestecuri speciale de semințe, fructe proaspete și suplimente proteice.
Comportamentul reproductiv începe primăvara, când perechile construiesc cuiburi în formă de cupă, ascunse în tufișuri dense, folosind iarbă, frunze și fibre vegetale. Femela depune de obicei 3-5 ouă albăstrui cu pete maronii, pe care le clocește timp de 13-15 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și părăsesc cuibul după aproximativ 12-14 zile, devenind independenți la o lună. Cântecul mesiei este complex și variat, un amestec de fluierături, ciripituri și imitații, ceea ce o face una dintre cele mai apreciate păsări cântătoare în avicultură.
Deși nu este considerată o specie amenințată la nivel global (clasificată ca „Preocupare minimă” de IUCN), populațiile sălbatice au scăzut în unele zone din cauza capturării pentru comerțul cu păsări de colivie și pierderii habitatului prin defrișări. În Europa și alte regiuni, mesia cu urechi argintii a fost introdusă accidental sau intenționat, formând populații sălbatice în locuri precum Italia, Spania sau Japonia, unde poate concura cu speciile native.
Această pasăre simbolizează frumusețea și armonia naturii asiatice, fiind un favorit printre pasionații de ornitologie și crescători. Observarea ei în sălbăticie necesită răbdare, dar răsplătește cu un spectacol de culori și sunete inconfundabile.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
