Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 31 octombrie
Ziua de 31 octombrie marchează un punct de cotitură în istoria europeană și globală, fiind asociată cu Reforma Protestantă inițiată de Martin Luther în 1517 prin cele 95 de teze, cu rădăcini păgâne în festivalul celtic Samhain și cu sărbătoarea modernă Halloween. De la revoluții religioase la tradiții de trick-or-treat, această dată împletește credință, superstiție și cultură populară într-un mozaic fascinant al trecutului uman.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1345 – S-a născuť Regele Ferdinand I al Portugaiei (d. 1383)
1517 – Teologul Martin Luther lipește pe ușa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze, care invitau la o dispută academică pe tema indulgențelor.
1632 – S-a născut pictorul olandez Johannes Vermeer (botezat pe 31 octombrie); (d. 1675).
1755 – Aventurierul Giacomo Casanova reușește să fugă din închisoarea în care era deținut in Palatul Dogilor din Veneția.
1818 – S-a născut Gheorghe Tattarescu, pictor roman, întemeietor, alături de Th. Aman, al învățământului artistic românesc (n. Focșani; d. 24.10.1894).
1857 – S-a născut medicul si scriitorul suedez Axel Munthe, autorul cunoscutei ”Cartea de la San Michelle”;(d. 1949).
1864 – Nevada a devenit cel de al 36-lea stat al Statelor Unite ale Americii.
1881 – S-a născut Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu: “Istoria literaturii române contemporane”, “De peste prag”, “Lulu”, “Nuvele florentine”, „Gr. Alexandrescu”, „Titu Maiorescu si posteritatea lui critica”, “Mite”, “Balauca”, „Aripa morții”, „Viata dubla”); (d. 16.07.1943).
1892 – Scriitorul britanic Arthur Conan Doyle, publică volumul de povestiri ”Aventurile lui Sherlock Holmes”.
1920 – În România este promulgată Legea pentru înființarea școlilor românești de studii superioare la Paris și Roma.
1922 – Benito Mussolini devine cel mai tânăr premier din istoria Italiei.
1926 – A murit iluzionistul Harry Houdini; (n. 24 martie 1874).
1929 – S-a născut popularul actor de cinema italian si fost înotător olimpic, cunoscut interpret al Comisarului Piedone, Bud Spencer.
1933 – Au fost finalizate basoreliefurile celor patru președinți ai Statelor Unite de pe muntele Rushmore .
1936 – S-a născut Siminică (Simion Avram), celebru comic al circului românesc.
1952 – Operațiunea Ivy – Explozia primei bombe cu hidrogen a Statelor Unite.
1956 – Contraamiralul american G.J.Dufek a devenit primul om care a reușit să aterizeze cu un avion la Polul Sud.
1968 – Președintele american Lyndon B. Johnson ordonă încetarea bombardamentelor în nordul Vietnamului.
1975 – Formația britanică Queen lansează în Anglia cel mai renumit single al sau, Bohemian Rhapsody.
1984 – A murit premierul indian Indira Gandhi; in 1983, a fost aleasa președinte al Mișcării Țărilor Nealiniate. A fost asasinată de către fanatici adepți ai cultului sikh; (n. 19 noiembrie 1917).
1991 – Primele alegeri libere pentru președinție în Zambia.
1993 – A încetat din viață regizorul italian Federico Fellini, unul dintre titanii cinematografiei mondiale: “Casanova”, “La Dolce Vita”, “Ginger şi Fred”,„La Strada”, „Nopțile Cabiriei”, „Amarcord”; (n. 20.01.1920).
1998 – Începe criza dezarmării din Irak: Irak anunță că nu mai cooperează cu inspectorii ONU.
2003 – Este descoperită Planeta pitică Eris.
2011 – Potrivit ONU, populația lumii a ajuns la 7 miliarde de persoane.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Descoperire șocantă sub apele Bretaniei: Zid uriaș vechi de 7.000 de ani, posibil originea legendei orașului scufundat Ys
Arheologii marini francezi au dezvăluit recent o descoperire uluitoare în largul coastei Bretaniei: un zid submarin masiv, lung de aproximativ 120 de metri, datând din jurul anului 5.800-5.300 î.Hr. Aceasta este cea mai mare structură subacvatică din Franța preistorică, situată la nouă metri adâncime lângă insula Île de Sein.
Zidul, cu o lățime medie de 20 de metri și o înălțime de doi metri, cântărește aproximativ 3.300 de tone și este consolidat cu peste 60 de monoliți mari de granit, dispuși în două linii paralele. Experții cred că ar fi putut servi drept capcană pentru pești (cu monoliții susținând o plasă din crengi) sau ca dig de protecție împotriva creșterii nivelului mării la sfârșitul Epocii de Gheață.
Când a fost construit, zidul se afla pe țărm, între marcajele de maree înaltă și joasă. Astăzi, el este scufundat din cauza creșterii apelor, iar insula Île de Sein s-a redus dramatic ca dimensiune. Descoperirea, inițiată de geologul Yves Fouquet prin analiza hărților sonar în 2017 și confirmată prin scufundări între 2022 și 2024, include și alte structuri mai mici identificate recent.
Arheologul Yvan Pailler subliniază că această construcție impresionantă demonstrează o societate bine organizată, fie de vânători-culegători sedentari mezolitici, fie de primele comunități neolitice. Monoliții seamănă cu menhirele bretone mai târzii, sugerând o transmitere a cunoștințelor tehnice.
Cel mai intrigant aspect: cercetătorii cred că abandonarea bruscă a acestor structuri din cauza inundațiilor ar putea sta la baza legendelor bretone despre orașe scufundate, în special mitul orașului Ys, presupus a fi înghițit de ape în Golful Douarnenez, la doar câțiva kilometri distanță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu spatele purpuriu (Chrysocolaptes lucidus, cunoscută și sub numele de ciocănitoare cu spatele stacojiu sau flacără mare) este o pasăre impresionantă din familia ciocănitorilor, răspândită în pădurile tropicale din India, Sri Lanka, Filipine, Indonezia și alte regiuni din Asia de Sud-Est. Cu o lungime de aproximativ 30-33 de centimetri, ea se numără printre cele mai mari și mai colorate specii de ciocănitori din zonă.
Masculul adult este deosebit de atrăgător: spatele, târtița și o mare parte din aripi sunt acoperite de un penaj roșu-purpuriu strălucitor, care contrastează frumos cu capul negru-crestat, gâtul alb și burta albicioasă cu dungi negre. Creasta erectă și ciocul puternic completează aspectul său regal. Femela are un colorit similar, dar cu mai puțin roșu intens pe spate și uneori cu creasta mai scurtă.
Aceste păsări preferă pădurile deschise, marginile de junglă, plantațiile și zonele cu copaci înalți, unde își petrec cea mai mare parte a timpului urcând pe trunchiuri și ciocănind ritmic pentru a scoate la iveală larve de insecte, termite și alți nevertebrati ascunși sub scoarță. Dieta lor include și fructe, nuci sau sevă, dar sunt în principal carnivore, jucând un rol important în controlul dăunătorilor forestieri.
Comportamentul lor este energic și zgomotos: sunetul ciocănitului puternic răsună departe, servind atât pentru hrană, cât și pentru comunicare teritorială. Perechile sapă cavități adânci în copaci morți sau vii pentru cuib, unde femela depune 2-3 ouă albe, incubate de ambii părinți.
Deși nu este considerată amenințată global, populațiile locale pot suferi din cauza defrișărilor. Ciocănitoarea cu spatele purpuriu rămâne o prezență vibrantă și vitală în ecosistemele tropicale, o adevărată podoabă a naturii care încântă observatorii cu acele culori aprinse și vitalitatea neobositului ciocănit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
1 decembrie 1955, Montgomery, Alabama
Era o seară rece de joi. Rosa Parks, ostenise după o zi întreagă de lucru la croitorie în magazinul universal Montgomery Fair. Avea 42 de ani, picioarele umflate și o singură dorință: să ajungă acasă.
A urcat în autobuzul liniei Cleveland Avenue, a plătit biletul și s-a așezat pe unul dintre scaunele din zona „neutră” – rândurile din mijloc pe care oamenii de culoare aveau voie să le ocupe doar dacă nu venea niciun pasager alb. Autobuzul s-a umplut încet. La a treia stație au urcat mai mulți albi. Șoferul, James F. Blake (același care, cu 12 ani în urmă, o dăduse jos pe Rosa din autobuz pentru că intrase pe ușa din față), s-a întors și a poruncit:
„Dați-vă mai în spate, negri! Lăsați oamenii ăștia să stea jos.”
Trei persoane de culoare s-au ridicat imediat. Rosa Parks a rămas pe loc. S-a mutat doar puțin, spre geam, ca să elibereze locul de lângă ea. Blake a venit până în dreptul ei.
„Îți dau o ultimă șansă. Ridică-te!”
Rosa l-a privit calm și a spus doar atât:
„Nu.”
În autobuz s-a făcut liniște deplină. Blake a coborât, a sunat la poliție. Au venit doi ofițeri. Unul a întrebat-o:
„De ce nu te ridici?”
„De ce mă împingeți voi pe mine și pe ai mei mereu la spate?” a răspuns ea.
Au arestat-o. I-au pus cătușe, i-au luat amprente, i-au făcut poză de fișă. În noaptea aceea a stat închisă într-o celulă rece. Dar vestea se răspândise deja ca fulgerul prin cartierele de culoare.
A doua zi, o tânără profesoară, Jo Ann Robinson, împreună cu alte femei din Consiliul Politic al Femeilor, au tipărit peste noapte 35.000 de fluturași: „Nu mai călătoriți cu autobuzul luni! O soră de-a noastră a fost arestată pentru că a refuzat să se ridice.” Luni, 5 decembrie, autobuzele din Montgomery au mers aproape goale. A început boicotul care avea să dureze 381 de zile.
Oamenii mergeau pe jos kilometri întregi, făceau cu rândul mașinile, organizau taxiuri neoficiale. Bisericile au devenit centre de coordonare. Un tânăr pastor de 26 de ani, Martin Luther King Jr., a ținut primul lui mare discurs în biserica Holt Street: „Vine un moment când oamenii obosesc să fie împinși în groapa umilinței. Noi am obosit.”
Rosa Parks nu a căutat să devină eroină. Spunea mereu: „Singurul lucru de care mi-era frică era că aș fi putut să mă ridic și să trăiesc cu această rușine asta toată viața.” Nu s-a ridicat. Și lumea nu a mai fost niciodată la fel.
Un an mai târziu, Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat neconstituțională segregarea în autobuze. Rosa a devenit „mama mișcării pentru drepturi civile”, dar ea zâmbea modest și spunea: „Tot ce am făcut a fost să stau jos ca să pot să mă ridic alături de poporul meu.”
Un gest mic. O inimă mare. O zi care a schimbat istoria.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mihai Gheorghe (AUR): „Am votat moțiunea de cenzură pentru România și pentru români”
UPDATE | Ce s-a întâmplat, de fapt, în accidentul de pe strada București: șoferul nu era sub influența alcoolului sau a drogurilor
Fostul ministru Răzvan Cuc, reținut de procurori într-un dosar grav de corupție!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
