Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 29 octombrie
Ziua de 29 octombrie este celebrată în principal ca Ziua Republicii în Turcia, când Mustafa Kemal Atatürk a fondat statul modern în 1923, după prăbușirea Imperiului Otoman. Totodată, ea evocă momente cruciale precum armistițiul otoman din 1918, care a pavat drumul spre Tratatul de la Lausanne, și alte repere globale, simbolizând tranziții de la imperii la națiuni suverane.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
312 – Împăratul Constantin cel Mare a intrat în Roma, în ovațiile poporului, după victoria sa la Podul Milvian.
1268 – A fost decapitat la Neapole, Conradin sau Conrad de Hohenstaufen, rege al Siciliei si Ierusalimului, sub numele de Conrad al II-lea ( n. pe 25 martie 1252). A fost ultimul reprezentant legitim al Casei de Hohenstaufen și a fost executat la ordinul lui Charles d’Anjou, din dinastia Angevina, care devine rege al Neapolelui și Siciliei.
1422 – Carol al VII-lea al Franței devine rege succedându-l pe tatăl său, Carol al VI-lea al Franței, deși nu este oficial încoronat rege până în 1429.
1497 – Bătălia de la Lenţeşti (Bucovina, Ucraina) – A fost un conflict moldo-polon ce a avut loc la 29 octombrie 1497, în contextul retragerii oștilor conduse de regele Ioan Albert (1492 – 1501) după expediția acestuia în Moldova şi înfrângerea de la Codrii Cosminului.
1675 – Savantul german Leibniz a folosit pentru prima dată in istorie semnul ∫, pentru integrală.
1688 – A început domnia lui Constantin Brâncoveanu in Țara Românească.
1787 – A avut loc premiera operei Don Giovanni a lui Wolfgang Amadeus Mozart, la Teatrul Stărilor (Ständetheater) din Praga.
1863 – Reprezentanți a optsprezece țări s-au întâlnit la Geneva și au căzut de acord pentru înființarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), este parte din Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, alături de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (1919) si Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
1875 – S-a născut Regina Maria a României.
1897 – S-a născut Joseph Goebbels, lider nazist german, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din 1933 până în 1945 ; (m. 1 mai 1945).
1911 – A încetat din viată publicistul și editorul american de origine maghiara, Joseph Pulitzer. (n. 10 aprilie 1847).
29 octombrie/11 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916 – A doua bătălie de pe Valea Jiului – parte din Participarea României la Primul Război Mondial (27 august 1916 – 7 mai 1918, 9-11 noiembrie 1918)
1918 – Comitetul Executiv al Partidului Național Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație redactată de Vasile Goldiş privind hotărârea națiunii române din Transilvania, de a se așeza “printre națiunile libere”, în temeiul dreptului național ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa.
1922 – Regele Italiei, Victor Emanuel al III – lea îl numește prim-ministru pe liderul fasciștilor, Benito Mussolini.
1923 – După dizolvarea Imperiului Otoman, este proclamată Republica Turcia.
1928 – “Graf Zeppelin” este primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin.
1944 – Al doilea război mondial – Începe “Operațiunea Budapesta”, la care participă Fronturile 2 și 3 ucrainene ale armatei sovietice și trupele române.
1947 – A început la București, în sala de festivități a Scolii Superioare de Război, procesul intentat liderilor PNŢ (29 octombrie-4 noiembrie), în urma căruia atât Iuliu Maniu cât și Ion Mihalache sunt condamnați la muncă silnică pe viață. Sentința va fi pronunțată la 11 noiembrie 1947.
1950 – S-a născut Abdullah Gül, al 11-lea președinte al Turciei.
1956 – Armata israeliană atacă Egiptul pe peninsula Sinai pentru a câștiga controlul asupra zonei canalului Suez.
1957 – Primul -ministru al Israelului David Ben Gurion și cinci dintre miniștrii guvernului israelian, sunt răniți de explozia unei grenade de mână în Knesset, parlamentul țării.
1957 – S-a născut Principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României.
1958 – F. Mason Sones Jr, medic cardiolog la Clinica din Cleveland, realizează prima angiogramă coronariană.
1961 – Siria iese din Republica Arabă Unită .
1964 – Fostele colonii britanice Tanganyika și Zanzibar adopta numele de Republica Unită Tanzania.
1967 – S-a inaugurat Stadionul Central din Craiova, cu ocazia meciului internațional de fotbal dintre echipele României și Poloniei.
1974 – S-a deschis sesiunea Marii Adunări Naționale, la care s-au adoptat mai multe legi, între care Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, Legea privind sistematizarea teritoriului și localităților.
1992 – Au decedat într-un tragic accident de automobil soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, renumiți compozitori și cântăreți români basarabeni.
2003 – S-a desfășurat la București, primul Festival al Filmului Românesc (Gala Filmului Românesc). La cinematografele Patria, Union și Eforie s-a putut viziona în fiecare zi un film românesc (29.10 – 2.11).
2004 – A fost inaugurat Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București, amplasat în Palatul Parlamentului.
2004 – A fost semnat, la Roma, de către cei 25 de șefi de stat sau de guvern ai țărilor membre UE, Tratatul Constituției Europene , care, cu toate acestea, la data respectiva nu a reușit să fie ratificat de către toate ţările semnatare.
2006 – Un Boeing 737 al companiei nigeriene ADC s-a prăbușit la câteva minute după decolare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, accidentul soldându-se cu 98 de morți.
2015 – China a anunțat că renunță la controversata politică a copilului unic după 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite sa aibă doi copii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Melodia fantomatică a solitarului cu față neagră: Secretul pădurilor tropicale
Pasărea solitară cu față neagră (Myadestes melanops)
În inima pădurilor tropicale umede din America Centrală, de la Costa Rica până în vestul Panamaului, trăiește o pasăre discretă și melodioasă: black-faced solitaire (Myadestes melanops). Această specie aparține familiei Turdidae, fiind rudă cu alte solitaire din genul Myadestes, precum cele din Caraibe sau Hawaii. Cu o lungime de aproximativ 16-18 cm și o greutate de 25-35 de grame, pasărea are un penaj predominant gri-oliv pe spate și aripi, cu nuanțe mai deschise pe abdomen. Cea mai distinctivă trăsătură este masca neagră de pe față, care contrastează cu ochii mari și galbeni, dând un aspect misterios și melancolic.
Solitarul cu față neagră este o pasăre teritorială și, după cum sugerează numele, preferă singurătatea. Trăiește în stratul mediu și superior al pădurilor montane umede, la altitudini între 800 și 2.500 de metri, unde se hrănește în principal cu fructe (cum ar fi cele din genul Miconia sau alte plante din familia Melastomataceae) și insecte mici. Dieta sa fructivoră o face un important dispersor de semințe în ecosistemul forestier, contribuind la regenerarea pădurii.
Cântecul său este elementul care o face celebră printre ornitologi și iubitori de natură. Emite un fluierat lent, eteric și variat, descris adesea ca o melodie tristă și hipnotică, cu note ascendente și descendente care răsună prin ceața dimineții. Masculii cântă mai ales în sezonul de reproducere (martie-iunie), pentru a atrage femelele și a apăra teritoriul. Cuibul, construit din mușchi și fibre vegetale, este ascuns în crengile copacilor, unde femela depune 2-3 ouă albăstrui cu pete.
Deși nu este considerată amenințată global (clasificată ca “Least Concern” de IUCN), populațiile locale pot suferi din cauza defrișărilor și fragmentării habitatului. Observarea sa în sălbăticie necesită răbdare, deoarece este timidă și se camuflează bine în vegetația densă. În parcuri naționale precum Monteverde (Costa Rica), turiștii ecologici o pot auzi cântând la răsărit, o experiență descrisă ca “poezie vie a junglei”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Timpul obiectiv curge constant – o secundă rămâne o secundă, un an rămâne 365 de zile. Totuși, percepția noastră subiectivă asupra trecerii timpului se schimbă dramatic odată cu vârsta. Copiii simt că vacanțele de vară durează o eternitate, în timp ce adulții de 40-50 de ani oftează că „anului i-a crescut aripi”. Această iluzie nu ține de fizică, ci de psihologie, neuroștiință și modul în care creierul procesează experiențele noi. Hai să explorăm cauzele reale, susținute de studii științifice.
1. Proporția relativă a vieții trăite
Una dintre explicațiile clasice vine din teoria proporțională, propusă inițial de psihologul francez Paul Janet în 1897 și rafinată ulterior. Ideea e simplă: la 5 ani, un an reprezintă 20% din viața ta totală – o proporție uriașă, deci pare lung. La 50 de ani, același an e doar 2% din viață, deci zboară.
Un studiu publicat în Psychological Science (2019) de cercetătorii de la Duke University a testat această ipoteză pe peste 4.000 de adulți. Rezultatele arată că percepția accelerației timpului crește liniar cu vârsta, corelând puternic cu raportul „vârsta cronologică / durata percepută a intervalului”. Cu cât trăiești mai mult, cu atât segmentele de timp devin „mai mici” relativ la întreg.
2. Scăderea experiențelor noi și a memoriilor distincte
Creierul uman codifică timpul prin evenimente memorabile. Când ești copil, totul e nou: prima zi de școală, prima ninsoare, prima bicicletă. Aceste „marcaje” creează impresia de durată lungă. Pe măsură ce îmbătrânim, rutina domină: același drum spre serviciu, aceleași întâlniri, aceleași seriale.
Adrian Bejan (Duke University) explică în Philosophical Transactions of the Royal Society (2019) că procesarea imaginilor mentale încetinește cu vârsta din cauza degradării rețelelor neuronale. Copiii procesează ~100 de „imagini mentale” pe secundă; adulții, doar 30-40. Mai puține semnale noi = mai puține amintiri = senzația că timpul efectiv a „sărit peste” perioade întregi.
Un experiment clasic: cere cuiva să estimeze cât a durat o vacanță. Dacă a fost plină de activități noi (parașutism, orașe străine), pare mai lungă decât una petrecută pe canapea, chiar dacă au durat la fel.
3. Efectul „telescopării” și al atenției
Psihologul William James vorbea despre „fluxul conștiinței”. Când ești tânăr, atenția e dispersată pe prezent: te joci, explorezi, trăiești intens. La maturitate, mintea fuge spre viitor (ipotecă, copii, pensie) sau trecut (regrete, nostalgii). Prezentul devine un „coridor” îngust.
Cercetări în Journal of Experimental Psychology (2021) arată că stresul și multitasking-ul accelerează percepția timpului retrospectiv. Adulții moderni jonglează cu notificări, deadline-uri și responsabilități – creierul „comprimă” zilele în blocuri indistincte.
4. Schimbări biologice: dopamina și ceasul intern
Nivelul de dopamină scade natural cu 5-10% pe deceniu după 20 de ani. Dopamina reglează „ceasul intern” din nucleul suprachiasmatic. Un studiu din Nature Neuroscience (2020) leagă scăderea dopaminei de percepția că „zilele trec mai repede”. Persoanele cu Parkinson (deficit sever de dopamină) raportează adesea distorsiuni temporale extreme.
Cum să „încetinim” timpul?
- Caută noutatea: călătorește, învață un instrument, schimbă ruta spre casă.
- Practică mindfulness: meditația crește densitatea materiei cenușii în zonele responsabile de atenție (studiu Harvard, 2011).
- Ține un jurnal detaliat: forțează creierul să creeze marcaje memorabile.
Timpul nu se accelerează – noi ne schimbăm. Creierul, obosit de rutină și încărcat de memorie, „taie colțuri” și condensează experiențele. Dar vestea bună e că percepția timpului rămâne maleabilă. Cu cât introduci mai multe „prime dăți” în viață, cu atât anii vor părea din nou generoși.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 28 octombrie reprezintă un capitol fascinant în istoria umană, marcat de triumfuri simbolice, crize geopolitice decisive și nașteri de lideri vizionari. De la inaugurarea Statuii Libertății ca emblemă a libertății americane, la rezoluția tensiunilor nucleare din Războiul Rece sau la rezistența eroică a Greciei împotriva fascismului, această dată ne amintește cum deciziile curajoase și evenimentele neașteptate au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1344 – Cruciații cuceresc cetatea Smirna.
1492 – Cristofor Columb descoperă Cuba, în primul său voiaj spre Lumea Nouă.
1492 – Se finalizează construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe de la Curtea Domnească din Hârlău, Moldova.
1516 – În Bătălia de la Yaunis Khan forțele turcești conduse de marele vizir ii înfrâng pe mamelucii egipteni lângă Gaza.
1533 – A avut loc căsătoria dintre Henric al II-lea al Franței și Ecaterina de Medici; amândoi erau în vârstă de 14 ani.
1538 – Este fondata la Santo Domingo de Papa Paul al III-lea, Universidad Santo Tomás de Aquino, prima universitate din Lumea Nouă.
1599 – (18 octombrie sv, 28 octombrie sn) A avut loc Bătălia de la Şelimbăr. Oastea munteana condusa de Mihai Viteazul, aliata cu secuii, învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory.
1628 – Ia sfârșit Asediul cetății La Rochelle, hughenoții predându-se după 14 luni de rezistență.
1636 – Este întemeiată în Cambridge, in Massachusetts Universitatea Harvard ( S.U.A.).
1688 – A murit Șerban Cantacuzino, domnul Țării Romanești (1678-1688). În aceeași a urcat pe tronul Țării Românești Constantin Brâncoveanu, care a domnit până la 27 martie 1714); (n. 1640).
1806 – Prusia capitulează la Prenzlau în fața împăratului francez Napoléon Bonaparte.
1818 – S-a născut Ivan Turgheniev, scriitor rus (“În ajun”, “Un cuib de nobili”, “Părinti și copii”, “Desțelenire”, “Fum” );(d.22.08.1883).
1823 – Seminarul Teologic din Chișinău (Basarabia țaristă), este reorganizat si începe să funcționeze conform noului statut.
1834 – O zi neagră pentru aborigenii australieni care sunt măcelăriți de coloniști britanici; Masacrul este cunoscut sub numele de Bătălia de la Pinjarra pe Swan River Colony; (Pinjarra, Western Australia).
1835 – Șefii triburilor din Noua Zeelanda semnează Declarația de Independentă al unui proto- stat sub numele de “Triburile Unite ale Noii Zeelande”.
1848 – Se dă în folosință prima cale ferată din Spania, între Barcelona şi Mataró.
1869 – Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor. Tabelul periodic al elementelor, numit și „tabelul periodic al lui Mendeleev”, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de proprietățile lor fizice și chimice.
1886 – Statuia Libertății, un dar al Franței făcut orașului New York , a fost inaugurata la New York de președintele american Grover Cleveland.
1900 – La Paris ia sfârșit a doua ediție a Jocurilor Olimpice.
1916 – A Doua Bătălie de la Oituz, s-a desfășurat între 28 octombrie/10 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916. Trupele române resping atacurile germano-austro-ungare.
1918 – Armata germană începe retragerea din România spre Transilvania.
1918 – Cehoslovacia devine independenta față de Austro-Ungaria: (ČSR), „Prima Republică”.
1918 – În vestul Galiției (Europa Centrală), se formează noul guvern polonez în exil.
1919 – Congresul american a votat, fără a ține seama de veto-ul președintelui Woodrow Wilson, în favoarea unei legi rămase în istorie sub numele de Legea Prohibiției (Volstead Act) care, împreuna cu cel de-al 28-lea amendament al Constituției SUA și legile ce decurgeau din el, instaura o ciudată și agitată epocă a istoriei SUA, cunoscută drept “Perioada Prohibiției”.
1920 – Este semnat Tratatul de la Paris dintre România pe de o parte și Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, pe de altă parte prin care era recunoscut actul unirii Basarabiei cu România. În tratat se afirmă “că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată“.
1928 – S-a născut Ion Mihai Pacepa, general de securitate comunist, fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu.
1931 – S-a născut actorul Ilarion Ciobanu, cunoscut pentru rolurile din filmele “Aurul, dolarii și ardelenii” – 1978, “Crucea de piatră” – 1993 și “Terente, regele bălților” – 1995 (m. 7 sept 2008).
1931 – La oficiul stării civile din comuna Tohani, județul Buzău, România, principele Nicolae, fără consimțământul regelui Carol II-lea al României, se căsătorește cu Ioana Dolete, fiica unui mic proprietar pe numele Dumitrescu, fosta soție a fiului omului politic liberal N.N. Săveanu. Ioana Dolete ( n. 1902), a murit la 17 februarie 1963, iar printul Nicolae s-a recăsătorit cu Theresa Figuita de Mello şi a decedat în 1977, la 74 de ani, fără urmași.
1940 – Grecia intră în Al Doilea Război Mondial, fiind invadată de Italia după ce dictatorul grec Ioannis Metaxa răspunde cu celebrul „όχι“ („nu”}, ultimatumului lui Benito Mussolini.
1948 – Chimistul elvețian Paul Müller primește Premiul Nobel pentru descoperirea proprietăților insecticide ale DDT .
1954 – Scriitorul american Ernest Hemingway primește premiul Nobel pentru Literatură.
1955 – S-a născut Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft si unul dintre cei mai bogați oameni din lume.
1962 – În urma mesajului radiodifuzat al Papei Ioan al XXIII-lea, liderul comunist sovietic Nikita Hruşciov ordonă retragerea rachetelor din Cuba, apunând astfel capăt crizei dintre URSS și SUA, cea mai mare din timpul războiului rece. Președintele american John F. Kennedy a salutat decizia sovieticilor.
1973 – 7 țări arabe mari producătoare de petrol, au declarat un boicot împotriva Statelor Unite, acesta însemnând practic începutul „Crizei petrolului”.
1981 – La San Francisco, in California, SUA, este fondată într-un garaj, trupa de muzica heavy metal Metallica.
1992 – Au fost alese conducerile celor două Camere ale Parlamentului României, în urma convocării parlamentarilor nou aleși.
1993 – Întrunit în sesiune plenară, la Strasbourg, Parlamentul european a ratificat Acordul de asociere a României la Comunitățile Economice Europene.
2000 – S-au desfășurat primele alegeri municipale organizate în provincia Kosovo, administrată de către ONU
2004 – O echipă de arheologi australieni şi indonezieni a anunțat descoperirea rămășitelor pamântești a șapte indivizi dintr-o specie umană necunoscută, datând de acum aproximativ 3 000 de ani. Specia a fost botezată „Homo floresiensis”, după numele insulei indoneziene în care au fost găsite osemintele – Flores.
2018 – La ora 03.38, în România, zona Vrancea, s-a produs un cutremur de 5,8 grade Richter.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Melodia fantomatică a solitarului cu față neagră: Secretul pădurilor tropicale
Biblioteca Județeană Călărași marchează 142 de ani de tradiție și 6 decenii de activitate modernă
Consiliul Județean Călărași se reunește miercuri, 29 octombrie, în ședință ordinară. Pe ordinea de zi se află proiecte privind bugetul județului, reorganizarea unor instituții și situația Clubului Dunărea 2005
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
