Știri
Cutremur cu magnitudinea de 5,5 a zguduit România! Seismul a fost resimțit în mai multe țări
Un cutremur puternic s-a simțit la ora 3.38 în mai multe zone din România. INFP a anunțat inițial că magnitudinea seismului a fost 5,7. Aceasta a fost revizuită însă, în scurt timp, la 5,8 pe scara Richter. Potrivit emsc-csem.org, cutremurul s-a simțit în Bulgaria, Republica Moldova și la granița cu Ucraina.
UPDATE 4:50 Mircea Radulian, director științific al INFP:
Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a explicat, în direct la Digi24, că este normal, ca la un anumit interval de timp, să apară astfel de cutremure moderate. El susține că apariția unui astfel de cutremur în România poate avea un efect benefic, întrucât se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea.
„E un cutremur moderat, ceva mai mare, este un cutremur normal pentru zona Vrancea. Cutremure de magnitudine 6 se produc la intervale de câțiva ani. El a apărut și pe fundalul unei activități ceva mai slabe, în ultimul timp. Era de așteptat. Activitatea seismică înseamnă și o acumulare și are un efect benefic pentru că a eliberat energia acumulată în ultima vreme.
Cutremurele de magnitudine 4 sunt cam la intervale de o lună. În particular, la adâncimea la care s-a produs cel de azi, nu prea s-au produs cutremure. Așa se explică și mărimea lui ceva mai mare, pentru că se acumulase energie.
Aceste fluctuații care apar sunt normale. Cutremurul a eliberat, pe toată zona Vrancea, o parte din energie. Încet, încet, energia se acumulează, în ciuda acestor eliberări. La scară largă, vom avea și un cutremur mare, la un moment dat.
Nu putem spune când va veni acest cutremur mare. Zona Vrancea este o zonă activă seismic. La intervale de zeci de ani, putem avea un cutremur de magnitudine 7. Sunt și alte zone de acest gen pe glob. Trebuie să ținem cont de această particularitate a zonei în care trăim. Nu putem spune că stăm liniștiți 100 de ani fără cutremur.
Aici este intersecția a 3 plăci, e o zonă complicată. Mai apare un fragment, toate converg către zona Vrancea. Însă aceste plăci nu mai sunt la fel de active, însă această convergență a creat desprinderea unei plăci, care se cufundă, coboară aproape vertical.
Ce e puțin ciudat, nu este încă foarte clar, este care e mecanismul care determină aceste descărcări. Avem, totuși, cutremure mari, pentru o zonă atât de mică.
Adâncimea este relevantă din două puncte de vedere: pentru că a fost un cutremur de adâncime, el se resimte pe o suprafață mai mare, dar pentru că a fost la adâncime mare, el nu se resimte la fel de puternic ca un cutremur de suprafață.”, a declarat Mircea Radulian, la Digi24.
RO ALERT NU A SEMNALAT CUTREMURUL
Raed Arafat explică de ce RO ALERT nu a trimis avertizări
Raed Arafat, secretar de stat și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat, în direct la Digi24, că au fost trimise echipe pe teren, în recunoaștere, și că nu au fost înregistrate, deocamdată apeluri de urgență la 112. De asemenea, Raed Arafat a explicat și de ce nu se primesc alerte prin sistemul RO ALERT într-o astfel de situație.
ACTUALIZARE. „Până acum colegii pompieri nu raportează nicio pagubă. La Întorsura Buzăului a fost o scurtă întrerupere de curent. Nu am avut probleme de comunicații după acest cutremur.”, a declarat Raed Arafat.
Șeful DSU a subliniat că RO Alert nu trimite avertizări înaintea producerii unui cutremur din două motive, iar țările în care se trimit astfel de alerte, se fac exerciții de pregătire a populației de ani de zile. „În primul rând, este foarte greu de prezis. Chiar dacă vine o informare cu 10 secunde înainte, riscul de a induce panică este foarte mare. Din cauza aceasta, nu putem să îl folosim astfel, deși avem planuri în viitor, însă doar după ce identificăm partea de folosire a populației, care nu trebuie să intre în panică și să fugă pe scări sau la lift”, a explicat Raed Arafat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Persoanele fizice vor putea accesa, în perioada următoare, fonduri europene pentru eficiență energetică, printr-un instrument financiar dedicat, anunțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Potrivit conducerii ADR Sud-Muntenia, pentru acest tip de finanțare a fost alocat un buget de peste 127 de milioane de euro, fiind singurul instrument din regiune care are ca beneficiari direcți persoanele fizice .
Ce presupune acest program
Finanțarea vizează creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale, prin investiții care reduc consumul de energie și costurile suportate de proprietari.
Programul se va baza pe instrumente financiare, nu pe granturi clasice, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor accesa fondurile prin intermediul băncilor comerciale, într-un sistem mixt:
- o parte credit bancar;
- o parte grant din fonduri europene.
Componenta nerambursabilă poate varia în funcție de performanța energetică obținută în urma investiției.
Ce tipuri de investiții pot fi finanțate
Deși lista finală a cheltuielilor eligibile va fi stabilită ulterior, reprezentanții ADR Sud-Muntenia au indicat că programul se adresează lucrărilor care au impact direct asupra consumului energetic, precum:
- izolarea termică a locuințelor;
- modernizarea sistemelor de încălzire;
- utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru autoconsum;
- alte soluții care conduc la reducerea pierderilor de energie.
Scopul este ca investițiile realizate să producă economii reale și măsurabile, atât pentru proprietari, cât și pentru sistemul energetic în ansamblu.
Accesarea fondurilor: rolul băncilor
La fel ca în cazul celorlalte instrumente financiare anunțate, dosarele nu vor fi depuse la ADR, ci direct la băncile partenere, care vor analiza eligibilitatea beneficiarilor și viabilitatea investiției.
ADR Sud-Muntenia a explicat că Banca Europeană de Investiții va negocia condițiile financiare cu băncile comerciale, urmând ca produsele rezultate să fie lansate pe piață sub forma unor credite cu componentă de grant european.
De ce este important acest program
Introducerea persoanelor fizice ca beneficiari direcți reprezintă o schimbare majoră în politica de finanțare regională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la energie și presiunea costurilor de întreținere a locuințelor.
Prin acest program:
- proprietarii pot reduce facturile pe termen lung;
- crește valoarea imobilelor;
- se reduce consumul de energie și impactul asupra mediului.
În același timp, investițiile în eficiență energetică contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivel european .
Un program cu impact larg
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au subliniat că interesul pentru acest tip de finanțare este ridicat, tocmai pentru că se adresează direct populației, nu doar administrațiilor sau mediului de afaceri.
Programul este așteptat să genereze un număr mare de proiecte, cu impact rapid și vizibil în comunități, mai ales în zonele unde eficiența energetică a locuințelor este scăzută.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ADR Sud Muntenia / Turismul intră pe lista finanțărilor europene. Primăriile pot dezvolta obiective turistice cu sprijin financiar
Turismul a intrat oficial pe lista domeniilor care pot primi finanțare europeană în regiunea Sud-Muntenia. Anunțul a fost făcut de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în cadrul conferinței de presă desfășurate marți, 16 decembrie.
Pe scurt, primăriile și alte autorități locale pot obține bani pentru proiecte turistice, dar nu prin granturi clasice, ci printr-un sistem nou, care combină fondurile europene cu credite bancare.
Ce înseamnă, concret, această finanțare
În loc să depună un dosar direct la ADR, autoritățile locale vor merge la bancă, cu un proiect turistic bine pregătit. Banca analizează proiectul și acordă finanțarea, care este formată din:
- o parte credit bancar;
- o parte bani europeni nerambursabili.
Dacă proiectul este implementat corect și îndeplinește obiectivele asumate, o parte din credit poate fi redusă, ceea ce înseamnă mai puțini bani de rambursat.
Ce tip de proiecte pot fi finanțate
Finanțarea se adresează proiectelor turistice care pot funcționa și aduce beneficii reale comunității, cum ar fi:
- amenajarea sau modernizarea obiectivelor turistice;
- infrastructură pentru agrement și petrecerea timpului liber;
- dezvoltarea zonelor cu potențial natural sau cultural;
- proiecte care pot atrage turiști și genera venituri locale.
Nu sunt vizate ideile aflate doar pe hârtie, ci proiecte clare, mature, care pot fi puse rapid în practică.
De ce se schimbă modul de finanțare
Autoritățile europene vor ca banii să ajungă în proiecte care chiar funcționează. De aceea, finanțarea prin bănci asigură:
- o analiză mai atentă a proiectelor;
- responsabilitate mai mare din partea beneficiarilor;
- rezultate concrete, nu investiții blocate.
În acest fel, fondurile europene sunt folosite mai eficient, iar comunitățile locale pot beneficia de investiții durabile.
O oportunitate pentru județele cu potențial turistic
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au arătat că există deja interes pentru astfel de proiecte, inclusiv din județul Călărași. Zonele cu peisaje naturale, Dunărea, patrimoniu cultural sau spații de agrement pot fi puse mai bine în valoare prin aceste finanțări.
Pentru comunități, investițiile în turism pot însemna:
- locuri de muncă;
- venituri suplimentare la bugetele locale;
- servicii mai bune pentru locuitori;
- mai mulți vizitatori și o imagine mai bună a zonei.
Cine ajută la acordarea finanțării
Un rol important îl are Banca Europeană de Investiții, care colaborează cu băncile din România pentru stabilirea condițiilor de finanțare. Produsele financiare vor fi disponibile direct la bănci, iar autoritățile locale se vor putea adresa acestora pentru accesarea fondurilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
COD GALBEN de ceață în mai multe localități din județul Călărași
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Peste 127 de milioane de euro pentru eficiență energetică. Persoanele fizice devin beneficiari direcți ai fondurilor europene
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
