Curtea Constituțională a României a respins azi reforma pensiilor speciale pentru magistrați. Decizia a fost luată la limită, cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă. CCR nu a analizat conținutul legii, ci modul în care aceasta a fost adoptată. Guvernul a trimis proiectul fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, lucru considerat o greșeală procedurală.
Președintele Nicușor Dan a anunțat imediat că va fi redactată o nouă lege. „Respectăm decizia CCR. A fost o obiecție de formă, nu de fond. Problema pensiilor speciale rămâne una reală și va fi rezolvată în 2025”, a declarat acesta pentru Observator.
Surse guvernamentale spun că Ministerul Muncii a cerut avizul CSM pe 22 august, dar instituția a refuzat să-l dea, invocând lipsa de timp. Pe 29 august, Guvernul a adoptat totuși legea. Acum, întreaga procedură trebuie reluată.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat că sistemul actual al pensiilor magistraților nu poate continua în această formă. „Trebuie o reglementare clară. Putem rediscuta procentul de calcul sau perioada de tranziție”, a spus el.
Proiectul respins azi ar fi redus pensia specială la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din venitul brut, cum este acum. De asemenea, vârsta de pensionare ar fi crescut treptat până la 65 de ani, prag atins în 2035.
Reacțiile politice au fost imediate. Premierul Ilie Bolojan, care anunțase în vară că ar putea demisiona dacă legea pică la CCR, a fost susținut de președintele Nicușor Dan și de alți lideri politici. „Nu văd niciun motiv pentru demisie. Premierul a acționat corect”, a spus Mircea Abrudean, președintele Senatului.
De cealaltă parte, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, a salutat decizia CCR. „Independența justiției rămâne protejată, într-un moment cu multe presiuni și dispute politice”, a afirmat ea.
Pensia medie a magistraților depășește în prezent 25.000 de lei lunar, de aproape nouă ori mai mult decât media din sistemul public.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.