Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 22 octombrie
Ziua de 22 octombrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la avansuri tehnologice timpurii până la confruntări geopolitice majore. Printre cele mai semnificative amintim prima parașutare la altitudine înaltă realizată de francezul André-Jacques Garnerin în 1797, care a deschis era parașutismului modern; discursul președintelui american John F. Kennedy din 1962, prin care a anunțat blocada navală asupra Cubei, declanșând Criza Rachetelor – cel mai tensionat moment al Războiului Rece.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1383 – A murit Regele Ferdinand I al Portugaliei, supranumit Cel Frumos (portugheză : o Formoso); (n. 31 octombrie 1345).
1575 – A fost fondat orașul Aguascalientes, actualmente centrul administrativ a statului mexican cu același nume din anii 1850. Este numit și La Ciudad Perforada (orașul perforat), datorită unui labirint subteran de tunele construite de o populație precolumbiană, necunoscută.
1707 – Dezastrul naval din Sicilia: navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei.
1746 – A fost fondat colegiul Princeton.
1784 – Rusia a fondat o colonie pe Insula Kodiak, în Alaska.
1836 – Sam Houston e ales primul președinte a Republicii independente Texas.
1846 – S-a născut Dimitrie Brandză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895).
1859 – S-a născut Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein, prima soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei; (d. 11 aprilie 1921).
1872 – A încetat din viață poetul, prozatorul şi criticul literar Theophile Gautier, promotor al teoriei “artă pentru artă” (“Comedia morții”, “Căpitanul Fracasse”); (n. 31 august 1811).
1882 – A decedat Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Aderent la înnoirile aduse de arta reprezentanților Școlii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți peisagiști români; (n.15.02.1850).
1883 – A fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale.
1895 – În Gara Montparnasse din Paris, un tren a deraiat, a depășit capătul liniei, a pătruns 30 m pe peron și a ieșit prin fațada gării.
1907 – S-a născut Cella Serghi, scriitoare româncă, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice;(d. 19.09.1992).
1911 – Apare săptămânal, apoi bilunar, la București revista literară și socială “Flacăra” (1911-1916 şi 1921-1923), sub direcția lui C. Banu, militant pentru realizarea unității național- statale a românilor.
1919 – S-a născut Doris Lessing, scriitoare engleză, laureată a Premiului Nobel (d. 2013)
1927 – Savantul Nikola Tesla a expus 6 noi invenții, printre care un motor electric monofazat de concepte proprie.
1929 – S-a născut celebrul jucător de fotbal rus, Lev Ivanovici Iașin a fost un jucător de fotbal rus, considerat drept unul dintre cei mai buni din istoria acestui sport. A fost votat de IFFHS ca fiind cel mai bun portar al secolului XX. A decedat la 20 martie 1990.
1932 – Are loc a treia Conferință Balcanică având ca participanți Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia. Conferința a avut loc la București, România și a durat până pe 28 octombrie. Se pun bazele unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii.
1933 – În comuna Chiperceni, jud.Orhei, România, este dezvelit monumentul consacrat ostașilor căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, băștinași din satele Chiperceni, Bieşti, Slobozia-Hodorogea, Cihoreni şi Voroteţ.
1938 – Americanul Chester F. Carlson, inventează aparatul de fotocopiat.
1941 – Masacrul de la Odesa a fost declanșat în seara zilei de 22 octombrie 1941, cu titlul de „pedepsire” (represalii asupra populației civile) în urma aruncării în aer a Comandamentului militar român din Odesa de către partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâți 16 ofițeri români, inclusiv comandantul militar al orașului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldați și subofițeri, mai mulți civili și 4 ofițeri germani de marină. Militarii români nu au reușit să-i prindă pe autorii atentatului și s-au răzbunat pe populația civilă locală.
1941 – Al Doilea Război Mondial. Luptătorul din Rezistența franceza Guy Moquet și alți 29 de ostatici, sunt executați de către germani drept represalii pentru moartea unui ofițer german.
1943 – Al Doilea Război Mondial: Un raid de bombardament britanic asupra Germaniei provoacă distrugeri enorme orașului Kassel, omorând 10.000 persoane si lăsând alte 150.000 fără adăpost.
1943 – S-a născut Catherine Deneuve (Catherine Fabienne Dorléac), actriță franceză de film (“Umbrelele din Cherbourg”, “Viata la castel”, “Piele de magar”).
1952 – S-a născut Mircea Sandu, fost fotbalist român, fostul președinte al Federației Române de Fotbal (FRF).
1962 – Criza rachetelor cubaneze. Începe blocada economică a SUA împotriva Cubei.
1964 – Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că nu dorește să fie „transformat” de acest premiu.
1966 – Un agent dublu sovietic evadează dintr-o închisoare britanica. Spionul George Blake, a evadat dintr-o închisoare din Londra, unde se afla închis în urma sentinței date in procesul său, în care el a pledat vinovat pentru cinci capete de acuzare privind vânzarea de secrete de stat către autoritățile sovietice.
1968 – Apollo 7 a aterizat conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei.
1974 – A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.
1983 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în RD Sudan.
1986 – A decedat Albert Szent-Gyorgyi, medic si biochimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1937; ( m. 16 septembrie 1893).
1987 – A încetat din viață actorul francez de origine italiana Lino Ventura (Angiolino Joseph Pascal Ventura) cunoscut pentru rolurile sale din filmele “Cadavre de lux”, “Mizerabilii”; (n. 14 iulie1919).
1992 – S-a inaugurat Centrul Cultural Român de la New York.
1997 – S-au schimbat instrumentele de ratificare si a intrat în vigoare Tratatul româno-ucrainean.
2011 – A murit Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, print al Arabiei Saudite (n. 1930)
2016 – La București, a avut loc “Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 24 octombrie poartă în ea ecouri de tratate care au schimbat harta Europei, începuturi de revoluții, premiere științifice și culturale, dar și momente-cheie din istoria României. O cronologie densă, în care trecutul respiră prin fapte, nuanțe și oameni.
69 – A doua bătălie de la Bedriacum – În contextul războiului civil roman cunoscut ca „Anul celor patru împărați”, armata lui Antonius Primus, loială lui Vespasian, îl înfrânge pe Vitellius. Această victorie deschide drumul spre instaurarea dinastiei Flaviilor și marchează sfârșitul unei perioade de instabilitate profundă în Imperiul Roman.
1260 – Sfințirea Catedralei din Chartres – Una dintre cele mai remarcabile construcții gotice din Europa, Catedrala din Chartres este sfințită în prezența regelui Ludovic al IX-lea. Edificiul, celebru pentru vitraliile sale și proporțiile armonioase, devine un reper spiritual și arhitectural al Evului Mediu francez.
1360 – Ratificarea Tratatului de la Brétigny – După ani de război între Anglia și Franța, tratatul consfințește o pace temporară. Regele Eduard al III-lea renunță la pretențiile asupra coroanei franceze, în schimbul unor teritorii extinse. Este un moment de respiro în Războiul de 100 de ani, dar conflictul va reizbucni curând.
1590 – Mihai Viteazul este numit ban al Craiovei – Această numire marchează începutul ascensiunii politice a celui care va deveni primul unificator al celor trei țări românești. Funcția de ban îi oferă autoritate în Oltenia și îl apropie de cercurile de putere din Țara Românească.
1648 – Semnarea Tratatului de la Westfalia – După trei decenii de război devastator în Europa Centrală, tratatul încheie Războiul de Treizeci de Ani. Este un moment fondator pentru dreptul internațional, consfințind suveranitatea statelor și echilibrul puterilor. Reformații, catolicii și protestanții primesc recunoaștere egală.
1795 – A treia împărțire a Poloniei – Rusia, Prusia și Austria își împart teritoriul polonez, ștergând statul de pe hartă. Este un act brutal de geopolitică imperială, care va alimenta mișcările de rezistență și idealul renașterii naționale timp de peste un secol.
1865 – Încheierea guvernului Mihail Kogălniceanu – Unul dintre cei mai vizionari oameni politici ai epocii moderne românești, Kogălniceanu părăsește funcția de prim-ministru. Mandatul său a fost marcat de reforme esențiale, inclusiv secularizarea averilor mănăstirești și modernizarea administrației.
1901 – Annie Edson Taylor traversează Cascada Niagara în butoi – La 63 de ani, profesoara de istorie devine prima persoană care supraviețuiește unei asemenea încercări. Gestul său, deopotrivă curajos și excentric, atrage atenția publicului și devine parte din folclorul american.
1917 – Primul război mondial – S-a desfășurat Bătălia de la Caporetto, intre armatele Italiei si cele ale Austro-Ungariei. Forțele italiene sferă o înfrângere severă, pierzând 300.000 de oameni – dintre aceștia, aproximativ 270,000 fiind făcuți prizonieri. Aproape toată artileria italiana a fost capturata. După Caporetto, aliații au trimis întăriri în regiune, sase divizii franceze și cinci britanice si o forță aeriană.
1921 – Înființarea Institutului de Igienă din București – Sub conducerea profesorului Iuliu Moldovan, institutul devine un pilon al sănătății publice în România. Este un pas important în combaterea bolilor infecțioase și în formarea unei generații de medici igieniști.
1929 – „Joia Neagră” pe Wall Street – Prăbușirea bursei din New York declanșează Marea Criză Economică. Milioane de oameni își pierd economiile, iar efectele se resimt global, inclusiv în România, unde urmează ani de austeritate și instabilitate politică.
1931 – A fost inaugurat Podul George Washington, care leagă New York City de orașul Fort Lee, New Jersey, traversând râul Hudson.
1931 – Sângerosul gangster italo-american Al Capone, a fost condamnat la o amenda de 50.000 de dolari și la 11 ani închisoare pentru evaziune fiscală.
1933 – Nașterea Draga Olteanu-Matei – Actriță de o versatilitate rară, Draga Olteanu-Matei se va impune în teatru, film și televiziune. Cu o carieră de peste 50 de ani, devine o figură emblematică a culturii românești, iubită pentru umorul și profunzimea interpretărilor sale.
1944 – A decedat industriașul francez Louis Renault. (n. 12.02.1877)
1945 – Intrarea în vigoare a Cartei Națiunilor Unite – După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, ONU este creată pentru a preveni conflictele viitoare. România va adera în 1955, iar organizația va juca un rol esențial în diplomația globală și în promovarea drepturilor omului.
1946 – Prima Adunare Generală a ONU la Londra – Reprezentanți din 51 de state se reunesc pentru a pune în mișcare mecanismele organizației. Este un moment de speranță și reconstrucție, într-o lume devastată de război.
1949 – A fost pusă piatra de temelie a clădirii sediului Organizației Națiunilor Unite din New York.
1957 – A încetat din viață designerul de moda francez Christian Dior; (n. 21 ianuarie 1905).
1956 – Începutul Revoluției Maghiare – La Budapesta, studenții și muncitorii se ridică împotriva regimului comunist. Mișcarea este înăbușită brutal de trupele sovietice, dar ecourile ei se simt și în România, unde autoritățile intensifică represiunea.
1970 – Chile recunoaște oficial RDG – Este primul stat din America Latină care stabilește relații diplomatice cu Republica Democrată Germană, într-un context geopolitic tensionat, marcat de Războiul Rece.
1997 – Înființarea Oficiului Național al Cinematografiei – Guvernul României creează o instituție dedicată susținerii filmului autohton. Este un pas important pentru revitalizarea industriei cinematografice după tranziția post-comunistă.
1999 – Primul transplant de inimă în România – La Spitalul Floreasca din București, echipa condusă de dr. Șerban Brădișteanu realizează o premieră medicală. Intervenția deschide drumul către chirurgia cardiacă avansată în țară.
2003 – Ultimul zbor comercial al Concorde – Avionul supersonic Concorde își încheie cariera, după decenii de zboruri rapide între Europa și America. Este sfârșitul unei epoci în aviația civilă, marcată de eleganță și performanță tehnologică.
2018 – Inaugurarea Podului Hong Kong–Zhuhai–Macao – Cu o lungime de 55 km, este cea mai lungă traversare maritimă din lume. Construcția simbolizează ambiția infrastructurală a Chinei și conectivitatea regională în zona Pearl River Delta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
20 octombrie în istorie: De la alianțe medievale la poduri futuriste Astăzi celebrăm o zi plină de cotituri istorice – de la tratate anti-engleze din Evul Mediu, la revoluții și invenții care au schimbat lumea. Iată 35 de evenimente esențiale, de la 1295 până în 2018!
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1295 – A fost semnată la Paris, Vechea Alianță între Scoția, Franța si Norvegia, împotriva Angliei. Tratatul prevedea ca in cazul in care una din tarile semnatare era atacat de Anglia, celelalte sa invadeze Anglia.
1443 – A fost executată decorația murală a Bisericii ortodoxe de la Densus (jud. Hunedoara) de către Ștefan, primul pictor muralist român cunoscut.
1642 – Bătălia din Edgehill este prima confruntare în Războiul civil englez.
1694 – Forțele americane conduse de Sir William Phipps nu reușesc să cucerească Quebecul.
1707 – Are loc prima ședință a Parlamentului Marii Britanii (Regatul Unit).
1715 – S-a născut țarul Petru al II-lea al Rusiei;
1739 – Războiul pentru urechea lui Jenkins a fost un conflict între Marea Britanie și Spania, care a durat din 1739 până în 1748. Cele mai importante operațiuni ale războiului au avut loc în 1742. Numele său neobișnuit, inventat de Thomas Carlyle în 1858, se referă la urechea tăiată a lui Robert Jenkins, căpitanul unei nave comerciale britanice.
1762 – S-a născut inventatorul american Samuel Morey; in 1826 a înregistrat patentul unui motor cu combustie internă care funcționa cu un amestec de etanol si terebentina.
1812 – Este dejucată o conspirație împotriva lui Napoleon. Generalul Claude François de Malet ((n.1754 într-o familie nobila), răspândește vestea falsă a morții împăratului și se declară comandant al Parisului.
1861 – Se înființează la Sibiu, “Asociaţiunea Transilvania pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român” (Astra), cu rol însemnat în viața culturală și în lupta de eliberare națională a românilor din Transilvania.
1864 – Războiul Civil American – Bătălia de la Westport: forțele americane conduse de generalul Samuel R. Curtis înfrâng forțele confederate conduse de generalul Sterling Price.
1870 – Războiul franco-prusian – asediul orașului Metz se finalizează cu victoria decisivă a forțelor prusiene.
1873 – Alianța celor trei împărați – La Palatul Schönbrunn, Kaiserul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei și țarul Alexandru al II-lea al Rusiei semnează acordul celor trei împărați, care vizează izolarea Franței.
1905 – S-a născut Ionel Jianu, critic si istoric de arta român; a publicat albume si monografii despre Th. Pallady, N. Tonitza, Gh. Petrascu, Luchian.
1911 – Pentru prima oară un avion este folosit în război: un aparat italian decolează din Libia pentru a survola liniile inamice în războiul turco-italian.
1915 – 25.000 de femei au mărșăluit prin New York, solicitând astfel autorităților dreptul de a vota.
1916 – Primul Război Mondial – Începe Prima bătălie de pe Valea Jiului.
1921 – A murit inventatorul scoțian John Boyd Dunlop; (n.5.02.1840). A fost unul dintre fondatorii companiei producătoare de cauciuc pe care a purtat numele său, Dunlop Pneumatic Tyre Company.
1940 – S-a născut Pelé, jucător brazilian de fotbal.
1940 – Adolf Hitler se întâlnește cu Francisco Franco în Hendaye în Franța, încercând să-l convingă pe acesta să angajeze Spania în Al Doilea Război Mondial de partea Puterilor Axei.
1941 – Al doilea război mondial – Masacrul de la Odesa.
1942 – Al doilea război mondial: Începe Bătălia de la El Alamein, Egipt care se încheie pe 3 noiembrie cu victoria Aliaților.
1942 – Al doilea război mondial – Începe Bătălia pentru Henderson Field, în campania de la Guadalcanal.
1944 – Al doilea război mondial – Se desfășoară bătălia din golful Leyte , cea mai mare confruntare navală în Filipine.
1944 – Al doilea război mondial – Armata Roșie intră în Ungaria.
1956 – A început Revoluția Ungară din 1956 (23 octombrie – 4 noiembrie 1956) – O demonstrație studențească de pe străzile Budapestei a atras din ce în ce mai mulți aderenți și a dus la declanșarea revoluției anticomuniste maghiare din 1956.
1958 – Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 – m. 1960) pentru romanul “Doctor Jivago”, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.
1963 – Este arestat Georges Paques, șef adjunct al serviciului de presă al NATO, pentru spionaj în favoarea URSS.
1973 – Sfârșitul Războiului de Yom Kippur dintre Israel și Siria.
1989 – Mátyás Szűrös declară Republica Ungară, care înlocuiește Republica Populară Ungară.
1992 – Împăratul Akihito devine primul împărat al Japoniei care vizitează China.
1998 – A încetat din viață actorul roman Silviu Stănculescu, cunoscut pentru rolurile din “Mircea” – 1989 şi “Liceeni” – 1987; (n. 24 ianuarie1932).
1998 – A avut loc prima naționalizare a unei bănci din Japonia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
2002 – Rebelii ceceni au ocupat un teatru din centrul Moscovei luând aproximativ 700 de ostatici.
2002 – În Belgia a intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, această țară fiind a doua in lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia.
2006 – Serviciul militar nu mai este obligatoriu pentru cetățenii României.
2018 – China a inaugurat cel mai lung pod maritim din lume.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Opinci pe Glob: Aventura nebună a lui Dumitru Dan, exploratorul român care a sfidat Pământul
Povestea lui Dumitru Dan, născut pe 14 iulie 1890 în Buhuși (județul Bacău), într-o familie modestă cu șapte copii, sună ca un roman de aventuri: un tânăr student la geografie la Universitatea Sorbona din Paris, care, în 1908, descoperă un anunț într-un ziar francez care îi schimbă traiectoria vieții. Era vorba de un concurs ambițios lansat de Touring Club de France, menit să promoveze turismul și cunoașterea lumii: parcurge înconjurul Pământului pe jos, cu mijloace proprii, într-un interval de șase ani (1910–1916), și câștigă 100.000 de franci – câte unul pentru fiecare kilometru. Premiul părea un vis, dar provocarea era uriașă, într-o epocă în care hărțile erau incomplete, drumurile periculoase, iar mersul pe jos nu era un moft, ci o realitate zilnică pentru mulți.
Dumitru Dan, pe atunci în vârstă de 19 ani, nu ezită. Își formează o echipă cu trei prieteni români întâlniți la Paris: Paul Pîrvu, Gheorghe Negreanu și Alexandru Pascu – ultimii doi studenți la Conservator. Îmbrăcați în costume naționale, cu opinci în picioare și un ciobănesc numit Harap ca însoțitor, cei patru pornesc la 1 aprilie 1910 din București, spre Paris, unde se înscriu oficial în concurs. Ideea lor genială pentru a supraviețui? Spectacole de dans și cântece folclorice românești în orașele prin care treceau – o sursă de venit ingenioasă, care le permitea să acopere cheltuielile cu hrana, transportul și taxele vamale. Au rupt nu mai puțin de 497 de perechi de opinci pe drum, au traversat 74 de țări și 30 de colonii, au trecut de șase ori Ecuatorul, au înfruntat trei oceane și șapte mări, mergând zilnic 10–12 ore, cu pedometre rudimentare atașate la picioare. Chiar și pe vapoare, alergau pe punte pentru a “acumula” kilometri.
Călătoria a fost un șir de peripeții fabuloase. Au pornit prin Europa: Budapesta, Viena (unde i-au uimit cerșetorii orbi de pe Ring), Berlin, apoi Parisul de start oficial. De acolo, spre Spania, Gibraltar, Maroc – unde au fost arestați pe nedrept ca spioni – și în Africa de Nord, confruntându-se cu temperaturi de peste 40°C, când mergeau noaptea cu făclii aprinse să alunge fiarele și dormeau în copaci. Au ajuns în Egipt, Sudan, apoi Etiopia, traversând deșerturi unde supraviețuirea era o loterie. În India, la Bombay, au fost invitați la palatul unui rajah fascinat de poveștile lor, dar tragedia a lovit: Alexandru Pascu moare otrăvit accidental cu opiu. Mai târziu, în China, Gheorghe Negreanu se îmbolnăvește grav și renunță, iar Paul Pîrvu, epuizat de frig în Himalaya, moare de degerături. Rămâne singur Dumitru Dan, înaintând prin Asia (Coreea, Japonia), Australia, Noua Zeelandă, apoi America de Sud (Peru, Chile), Statele Unite – unde sunt primiți la Casa Albă de președintele Wilson în 1914 – și Canada.
Până în 1916, după șase ani, Dan a acumulat 96.000 de kilometri, cu doar 4.000 rămași. Dar Primul Război Mondial izbucnește, forțându-l să abandoneze și să se întoarcă acasă prin Atlantic, via Quebec și Detroit. Cursa se reia abia după război, pe un itinerar final stabilit de organizatori, iar pe 20 iulie 1923, la Paris, primește premiul suprem: titlul de „campion mondial pentru înconjurul Pământului pe jos” și 100.000 de franci. A fost înscris în Guinness Book of Records în 1985 pentru cei 100.000 de kilometri parcurși. Întors în România, devine un orator căutat, ținând conferințe în școli și universități, iar sub comunism e invitat să inspire tinerii cu poveștile sale. Moare în 1978, la 88 de ani, lăsând în urmă memorii și articole care au alimentat legenda sa.
Totuși, nu totul e roz în această poveste. Anii recenți au adus și umbre: investigații jurnalistice (cum ar fi cea a lui Timotei Rad sau a lui Davy Crockett) sugerează că părți din itinerar – mai ales cele din 1910–1914, prin Asia și Africa – ar putea fi exagerate sau fabricate, lipsind dovezi arhivistice solide dincolo de America de Nord și de Sud. Documentele confirmate arată călătorii reale în Europa și SUA, dar restul pare bazat pe relatări orale și presă entuziastă, fără fotografii sau marturii independente. Indiferent de nuanțe, fapta lui rămâne un simbol al curajului românesc, un reminder că ambiția poate muta munții – sau, măcar, să-i încalece pe jos.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Todus Cubanez: Vrăjitorul verde al pădurilor tropicale
Recomandare de carte – „Trupul sufletului” – de Ludmila Ulitkaia
Kermit Gosnell: Medicul care a șocat lumea cu crimele sale în serie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
