Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Curiozități și Istorie

Semnificația istorică a zilei de 21 octombrie

Published

on

21 octombrie marchează o pagină bogată în istoria lumii: de la eșecurile cruciadelor medievale și victorii navale epice, la invenții revoluționare, nașteri de genii și descoperiri cosmice recente. Această cronologie surprinde momente cheie, cu un accent special pe contribuții românești și globale.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1096 – Cruciada țăranilor, care îl avea ca lider spiritual pe călugărul Pierre l’Ermite din Amiens, se destramă în urma unui atac al turcilor selgiucizi.

1097 – Prima cruciadă a fost inițiată în 1095 de către Papa Urban al II-lea pentru a recâștiga controlul asupra orașului sfânt Ierusalim și a Țării Sfinte creștine stăpânite la acel moment de către musulmani. Ceea ce a început ca un apel făcut cavalerilor francezi, s-a transformat rapid într-o incursiune pe scară largă, și o cucerire a teritoriilor aflate în afara Europei, în Orientul Mijlociu.

Advertisement

1209 – Otto al IV – lea (n. 1175/1176 — d. 19 mai 1218), este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Romano- German de către Papa Inocenţiu al III- lea.

1520 – Exploratorul portughez Fernando Magellan, aflat in serviciul regelui Spaniei, descoperă strâmtoarea care-i va purta numele.

1600 – Tokugawa Ieyasu (n. 1542; d. 1616), ii învinge pe rivalii sai în Bătălia de la Sekigahara, care marchează începutul shogunatului Tokugawa, care va conduce Japonia pana la mijlocul secolului al XIX-lea.

1754 – Sunt inaugurate primele școli din Blaj: „Școala de Obște”, cu predare în română, și Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină și germană. Blajul devine centrul învățământului românesc din Transilvania.

1790 – S-a născut poetul, oratorul și omul de stat francez Alphonse de Lamartine; (m. 28 februarie 1869).

Advertisement

1805 – A avut loc Bătălia de la Trafalgar, în care flota britanică a obținut o strălucită victorie împotriva forțelor navale franco-spaniole; moartea amiralului Horatio Nelson.

1833 – S-a născut chimistul și industriașul Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. A înființat fundația care-i poartă numele și care decernează premiul care îi poartă numele în fiecare an; (m. 10 decembrie 1896).

1846 – S-a născut prozatorul italian Edmondo de Amicis, cunoscut pentru scrierile “Cuore” și “Romanul unui învățător” ;(m. 11 martie 1908).

1871 – S-a constituit Societatea Filarmonică din Timișoara.

1909 – A avut loc primul zbor individual al unei femei, realizat de franțuzoaica Ellise Dairoche.

Advertisement

1915 – Compania americană de telefonie şi telegrafie a realizat prima convorbire directa transatlantica din Arlington (Virginia), cu destinația Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.

1918 – Un record neobișnuit: Dactilografa Margaret Owen a atins la mașina de scris viteza de 170 de cuvinte pe minut, record care nu a fost depășit până în prezent.

1936 – S-a născut Vartan Arachelian, ziarist și scriitor român de etnie armeană. Vartan Arachelian (n. 21 octombrie 1936) este un ziarist și scriitor român de origine armeană.

1940 – S-a născut Dumitru Tinu, ziarist român (d. 2003) Dumitru Tinu (n. 21 octombrie 1940, Coteana, Olt – d. 1 ianuarie 2003) a fost un jurnalist român, director al ziarului Adevărul și președinte al Clubului Român de Presă.

1940 – În S.U.A începe “Proiectul Manhattan” având ca obiectiv construirea bombei atomică americane.

Advertisement

1944 – Primul atac japonez sinucigaș kamikaze. Un avion japonez care transporta 200 kg de bombe, ataca nava de război HMAS Australia , în timpul Bătăliei de la Leyte Gulf in Oceanul Pacific.

1948 – ONU a respins cererea sovietică de distrugere publică a tuturor armelor nucleare.

1949 – Se înființează Uniunea Compozitorilor din România.

1959 – La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.

1960 – Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a Marii Britanii.

Advertisement

1965 – Robert B. Woodward primește premiul Nobel pentru chimie.

1971 – Scriitorul, omul politic si diplomatul chilian Pablo Neruda, primește premiul Nobel pentru literatură.

1976 – S-a născut la Lugoj, Lavinia Milosevici, gimnasta româncă, multipla campioana mondiala si olimpica.

1980 – A încetat din viață ziaristul Pamfil Şeicaru, director, alături de Cezar Petrescu, al ziarului “Bucovina” (Cernăuţi), fondatorul ziarului “Curentul” , pe care l-a condus in anii 1928-1944; (n. 1894).

1984 – A încetat din viață actorul roman Ion Finteşteanu, cunoscut pentru rolurile din spectacolul de teatru “Tache, Ianche şi Cadâr” şi filmele “Țigăncușa de la iatac” – 1923, “O scrisoare pierdută” – 1953 şi “Titanic-vals” – 1964; (n. 18 martie 1899).

Advertisement

1993 – A avut loc reuniunea NATO de la Travemunde, în Germania. Secretarul de Stat american al Apărării, Les Aspin, a lansat propunerea realizării unui “parteneriat pentru pace”, între NATO și țările din Europa Centrală și de Est.

1997 – Scriitorul disident anticomunist rus Alexandr Soljeniţîn a înființat un premiu literar care îi poartă numele.

1997 – Casa de Economii si Consemnațiuni din România s-a transformat într-o bancă de stat, lărgindu-și obiectul de activitate (acordă credite și agenților economici mici și mijlocii, precum și statului și administrației publice locale și centrale).

1999 – A apărut, la București, primul număr al revistei Playboy.

 2003 – Și-a început activitatea Institutul pentru Memoria Exilului Românesc, instituţie nouă care se ocupă de culegerea și publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989.

Advertisement

2003 – Planeta pitică Eris din centura Kuiper a fost descoperită de către Michael E. Brown, Chad Trujillo și David L. Rabinowitz.

2018 – A murit Ilie Balaci, fotbalist român (n. 1956)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Curiozități și Istorie

Vidocq: primul detectiv din istorie

Published

on

Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.

Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.

Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.

În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.

Advertisement

A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Curiozități și Istorie

Pasărea Brahminy – Bijuteria cerească a Asiei

Published

on

Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.

În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.

Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.

Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.

Advertisement

O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Curiozități și Istorie

Semnificația istorică a zilei de 7 decembrie

Published

on

Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.

1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.

Advertisement

1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.

1842:New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.

1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).

1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.

1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)

Advertisement

1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;

1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).

1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.

1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.

 1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.

Advertisement

1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.

1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.

1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.

 1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).

1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).

Advertisement

1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.

1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).

2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading