Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 14 octombrie
Ziua de 14 octombrie poartă în memoria istoriei ecoul unor momente decisive. De la bătălii care au schimbat cursul Europei, la atestări domnești și cutremure ce au zguduit Țara Românească, această dată reunește evenimente ce merită rememorate. Fie că vorbim despre victoria normanzilor la Hastings în 1066, prima mențiune a Bucureștiului ca reședință domnească în 1465 sau cel mai mare seism consemnat în România în 1802, 14 octombrie rămâne o zi cu rezonanță istorică profundă
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1404 – S-a născut Marie d’Anjou, regină a Franței; (d. 1463).
1465 – Bucureștiul a fost atestat documentar ca reședință domnească a voievodului muntean Radu cel Frumos (1462 – 1478). Așezarea este atestată documentar pentru prima data la 20 septembrie 1459, într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Tării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri.
1777 – S-a născut poetul Costache Conachi, scriitor și om politic din Moldova, unul dintre primii poeți romani moderni.
1784 – S-a născut Regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei; (d. 1833).
1789 – Președintele american George Washington proclama prima sărbătoare a Zilei Recunoștinței (Thanksgiving Day).
1802 – În Țara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea și se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Bucureștiul a fost grav afectat.
1812 – În baza raportului prezentat de amiralul P.V. Ciciagov, țarul Alexandru I a dispus ca suburbia din preajma Cetății Ismail, cu un număr de circa 1 500 de case şi prăvălii, populată de coloniști armeni, greci, bulgari, evrei și alte naționalități, întemeiată de generalul-maior S.A. Tucikov, să se numească “orașul Tucikov“, denumire ce s-a păstrat până la mijlocul secolului al XIX-lea.
1851 – A fost înființată Agenția de presă REUTERS, cea mai importantă agenție de știri din Marea Britanie și una din cele mai apreciate din lume.
1853 – S-a născut in localitatea Șipot (azi Ciprian Porumbescu), În actualul județ Suceava, compozitorul roman Ciprian Porumbescu, un înaintaș de seama al muzicii românești.
1863 – Alfred Nobel a patentat metoda de obţinere a nitroglicerinei.
1890 – S-a născut generalul Dwight David Eisenhower, președintele SUA în perioada 1952-1960.
1900 – Apare lucrarea Interpretarea viselor, a psihologului Sigmund Freud.
1911 – Apare la București din inițiativa lui N.D. Cocea și Alexandru Davila, “Rampa”, revistă de teatru, muzică, artă şi literatură.
1912 – Începutul guvernului Titu Maiorescu 2 până la 31 decembrie 1913.
1916 – Lupta de la podul Jiului (1916) – parte din Participarea României la Primul Război Mondial (27 august 1916 – 7 mai 1918, 9-11 noiembrie 1918)
1918 – Se constituie Consiliul Național din Bucovina, sub conducerea lui Iancu Flondor, care milita pentru Unirea Bucovinei cu România.
1919 – Iau sfârșit la București, lucrările Congresului extraordinar al Partidului Socialist Român.
1927 – S-a născut actorul englez Roger Moore. A devenit celebru în filmul “The Saint” (Sfântul).
1933 – Germania nazistă se retrage din Conferința dezarmării și părăsește Liga Națiunilor.
1937 – A apărut primul număr al revistei “Fotbal”, subintitulată “revistă săptămânală pentru deprinderea jocului curat în sport, artă, literatură și viață socială”. Revista era condusă de scriitorul Camil Petrescu.
1938 – S-a înființat “Teatrul de Muncă și Lumină”, avându-l ca director pe Victor Ion Popa.
1938 – S-a născut împărăteasa Farah, soția Șahului Reza Pahlavi al Iranului.
1944 – Masacrul de la Moisei – trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viață. Cei doi supraviețuitori sunt Vasile Petean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu, care ulterior a înnebunit parțial.
1944 – S-a sinucis feldmaresalul german Erwin Rommel ;( (n.15 noiembrie 1891). A fost comandatul general al trupelor germane din Africa, cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps.
1946 – Delegați din 25 de țâri s-au adunat la Londra şi au decis crearea unei organizații internaționale axată pe facilitarea standardizării. Organizația Internațională de Standardizare – ISO a fost formată în anul următor, la 23 februarie 1947.
1947 – Căpitanul Chuck Yeager din Forțele Aeriene ale SUA, a zburat la bordul unui aparat supersonic model Bell X – 1 , devenind prima persoană care a zburat cu o viteza mai mare decât viteza sunetului.
1959 – A încetat din viață actorul Errol Flynn, succesor al lui Douglas Fairbanks în filmele de capă şi spadă. Flynn a devenit celebru prin personajele create – Robin Hood, căpitanul Blood, Essex (“Corsarul”, “Prea mult şi prea repede”); (n. 20 iunie 1909).
1962 – A început Criza rachetelor cubaneze – Un avion de recunoaștere american Lockheed U-2 a zburat deasupra Cubei și a fotografiat rachete sovietice capabile de a purta încărcătură nucleară, declanșând criza rachetelor cubaneze.
1964 – Pastorul american de culoare, Dr. Martin Luther King, luptător pentru obținerea pe cale non violenta de drepturi pentru populația afro-americana, devine cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
1964 – Șeful Partidului Comunist din URSS, N.S. Hruşciov, este destituit şi îi urmează la conducerea PCUS I. Brejnev.
1968 – Prima transmisiune live din spațiul cosmic a fost realizată în timpul misiunii Apollo VII.
1981 – Mohamed Hosni Mubarak este ales, prin referendum, președinte al Republicii Arabe Egipt, la o săptămână după ce fostul președinte Anwar Sadat fost asasinat; (n. 1928).
1994 – Liderul palestinian Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de externe israelian Shimon Peres primesc Premiul Nobel pentru Pace.
2001 – Forțele armate ale Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii încep campania de bombardare a taberelor Al-Quaeda din Afganistan.
2013 – Revolta de la Pungești a izbucnit la câteva zile după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui.
2019 – Premiul Nobel pentru Științe Economice a fost decernat cercetătorilor Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer „pentru abordarea lor experimentală a atenuării sărăciei globale”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născut în 1775 la Arras, într-o familie de brutari înstăriți, Eugène-François Vidocq părea sortit unei vieți liniștite. Însă încă de la 13 ani fura argintăria casei și fugea în lume. La 16 ani era deja scrimeur de temut, soldat, dezertor, escroc și actor ambulant. Își câștiga pâinea jucând rolul „canibalului caraibian” în bâlciuri, se lupta în dueluri și evada din închisori cu o îndrăzneală de necrezut – o dată deghizat în călugăriță.
Peste două decenii și-a petrecut viața după gratii: Bicêtre, Toulon, Brest. A evadat de peste douăzeci de ori. În 1809, la 34 de ani, sătul de lanțuri și acuzat pe nedrept de un nou fals, face o ofertă uluitoare poliției din Paris: „Vă dau lumea interlopă pe tavă dacă mă scoateți de aici.” Propunerea este acceptată.
Din informator anonim devine, în doar câțiva ani, șeful primei brigăzi de detectivi civili din istorie – celebra Sûreté. Recrutează foști pușcăriași (singurii care cunoșteau cu adevărat infractorii), se deghizează, întinde capcane, inventează fișe antropometrice, păstrează urme de pantofi și de gloanțe. În cincisprezece ani prinde peste patru mii de răufăcători, mult mai mulți decât toată poliția oficială la un loc.
În 1833, sătul de birocrație și de invidii, demisionează și deschide prima agenție privată de detectivi din lume. Afacerea lui devine legendă, iar el însuși – modelul tuturor eroilor de romane polițiste care vor urma: Jean Valjean și Javert la Hugo, Vautrin la Balzac, Auguste Dupin la Poe și, mai târziu, Sherlock Holmes.
A murit sărac în 1857, la 81 de ani, dar numele său a rămas sinonim cu geniul investigației. Vidocq nu a fost doar un om care a trecut de la crimă la lege – el a fost cel care a inventat însăși meseria de detectiv.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pasărea brahminy, numită și starling brahminy ori myna brahminy, este una dintre cele mai elegante și carismatice păsări din Asia tropicală. Cu o lungime de doar 20-22 cm, ea atrage privirile prin creasta neagră, ascuțită și ridicată ca o coroană, și prin penajul său lucios care combină negrul intens cu reflexii albăstrui și arămii pe aripi și coadă. Ciocul și picioarele galben-strălucitor completează aspectul său de nestemată înaripată.
În India poartă numele de „pasărea lui Krishna” sau „pasărea sfântă”, fiind asociată cu divinitatea și considerată aducătoare de noroc. Localnicii o lasă să cuibărească în preajma templelor și chiar în locuințe, crezând că prezența ei alungă spiritele rele. Deși aparține familiei starlingilor, vocea sa este surprinzător de variată: imită perfect alte păsări, sunete de animale și chiar cuvinte omenești, fiind una dintre cele mai talentate „vorbitoare” din lumea aviariană.
Trăiește în grupuri zgomotoase prin orașe, sate și zone cultivate, din India și Sri Lanka până în Thailanda și Myanmar. Se hrănește cu fructe (în special smochine), nectar, insecte și resturi omenești, adaptându-se perfect mediului urban. Cuibul și-l construiește în scorburi, în pereții clădirilor sau în cutii speciale puse de oameni.
Astăzi, pasărea brahminy s-a răspândit și în alte regiuni tropicale – Oman, Emiratele Arabe, Africa de Est, chiar și în unele insule din Oceanul Indian – datorită comerțului și eliberărilor intenționate. Oriunde apare, devine rapid o prezență iubită, un mic simbol al bucuriei și al legăturii dintre om și natură.
O pasăre mică, dar cu o personalitate uriașă – iată de ce brahminy rămâne una dintre cele mai îndrăgite și fascinante apariții în peisajul asiatic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 7 decembrie 1941, la ora 7:55 dimineața, 353 de avioane ale Marinei Imperiale Japoneze au lansat un atac-surpriză asupra bazei navale americane Pearl Harbor din Hawaii. În mai puțin de două ore au fost scufundate sau avariate grav 21 de nave de război, distruse 188 de avioane și au murit 2.403 americani. A doua zi, 8 decembrie 1941, Statele Unite au declarat război Japoniei, iar pe 11 decembrie Germania și Italia au declarat război SUA. Atacul de la Pearl Harbor a transformat un conflict european și asiatic într-un adevărat război mondial și a marcat începutul sfârșitului pentru Puterile Axei. Din 1941 încoace, 7 decembrie rămâne în memoria colectivă americană și mondială drept „o zi care va trăi în infamie”, după cum a numit-o președintele Franklin D. Roosevelt.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1279 – A decedat regele polon Boleslas al V-lea supranumit “cel pudic” (n.21 iunie 1226) din dinastia Piast, fiul lui Lech I si al Grzymislawa de Luck.
1732 – A fost inaugurată Opera Regală la Covent Garden, Londra.
1787: Delaware devine primul stat care a ratificat Constituția Statelor Unite ale Americii.
1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul său concert.
1861: S-a născut Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, participant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 pe frontul romano-germano-austro-ungar; (d.28.01.1931).
1881: Se întemeiază “Societatea Politehnică din România“. Primul președinte al societății devine Dimitrie Frunză.
1884: S-a născut Petru Groza, avocat și om politic român. (d. 7 ianuarie 1958, București)
1894: A murit Ferdinand de Lesseps, diplomat francez, cel care a susținut construirea Canalului Suez;
1935: S-a născut prozatorul si eseistul roman Sorin Titel (“Copacul”, “Femeie, iată fiul tău”, “Mi-am amintit de zăpadă”); (d.17 ianuarie 1985).
1941: Japonezii ataca flota militara a SUA staționată în baza maritimă de la Pearl Harbour, în arhipelagul Hawaii din Oceanul Pacific.
1949 – Guvernul anticomunist chinez condus de Cian Kai Si se mută de la Nanking la Taipei, în insula Taivan.
1957 – Sunt arestați Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, ulterior condamnați la moarte și executați la penitenciarul Gherla.
1965 – Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate “Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc si înțelegere între popoare”, inițiată de România.
1972 – În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1975 – Indonezia invadează Timorul de Est, fosta colonie portugheza.
1975 – A murit scriitorul american Thornton Wilder ; (n. 1897).
1987 – Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acțiune ; (7–10.12.1987).
1992 – A fost inaugurat, la Iaşi, Centrul cultural francez.
1998 – A încetat din viață chimistul Martin Rodbell, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. Decembrie 1925).
2001 – Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.
2004 – Teatrul de operă Scala din Milano și-a redeschis porțile, după trei ani, perioadă în care a fost supus unor ample lucrări de renovare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vidocq: primul detectiv din istorie
Leac băbesc minune: Scapi rapid de bronșită, tuse rebelă și respirație grea – doar 3 ingrediente simple!
Recomandare de carte – „O moarte foarte ușoară” – de Simone De Beauvoir
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
