Turism și Oportunități Locale
Parcul Central din Călărași – Respirația verde a Dunării
Parcul Central din Călărași – Unde Dunărea se întâlnește cu pașii tăi
În inima orașului Călărași, acolo unde ritmul urban se domolește și aerul capătă miros de apă și frunze, se întinde Parcul Central – un spațiu de liniște, de promenadă și de întâlnire cu Dunărea. Este locul unde orașul își deschide sufletul spre fluviu, iar oamenii își regăsesc pasul într-un peisaj ce îmbină verdele cu albastrul, istoria cu prezentul.
Parcul, cu aleile sale largi și arborii maturi, este mai mult decât un spațiu de recreere – este o punte între oraș și natură. Aici, diminețile sunt pline de alergători, după-amiezile de familii cu copii, iar serile de cupluri care se plimbă în tihnă, ascultând foșnetul frunzelor și murmurul apei. Faleza, parte integrantă a parcului, se desfășoară de-a lungul brațului Borcea, oferind o priveliște amplă asupra Dunării și a vegetației riverane.
Recent, zona a intrat într-un amplu proces de reabilitare, cu sprijinul fondurilor europene, prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027. Proiectul vizează refacerea taluzului, amenajarea de spații verzi multifuncționale, instalarea de sisteme de irigații automatizate și utilizarea de materiale ecologice, cu scopul de a reduce eroziunea, de a proteja biodiversitatea și de a transforma faleza într-un spațiu modern, integrat în ritmul orașului.
Promenada de pe faleză este locul ideal pentru contemplare. Băncile orientate spre apă, pistele de biciclete și zonele de relaxare sunt gândite pentru a încuraja mișcarea lentă, privirea largă, dialogul interior. În zilele senine, Dunărea se întinde ca o oglindă, iar păsările acvatice completează tabloul cu mișcări grațioase. Este un loc unde timpul pare să se dilate, unde fiecare pas devine o invitație la reflecție.
Parcul găzduiește și evenimente culturale, expoziții în aer liber, activități pentru copii și inițiative comunitare. În apropiere se află Muzeul Municipal, aflat și el în proces de reabilitare, ceea ce transformă zona într-un nucleu cultural și recreativ al orașului.
Pentru călătorul care ajunge la Călărași, Parcul Central nu este doar un spațiu verde – este o experiență. O plimbare pe faleză, o oră pe bancă privind fluviul, o conversație sub arbori bătrâni – toate compun o zi care nu se uită. Aici, Dunărea nu este doar apă, ci prezență. Iar orașul, prin acest parc, își oferă cea mai frumoasă față: deschisă, calmă, primitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Muzeul Dunării de Jos – O călătorie în adâncul memoriei dunărene
În centrul municipiului Călărași, într-o clădire cu aer de epocă, ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, se află o poartă discretă către trecut – Muzeul Dunării de Jos. Nu este doar un spațiu de expunere, ci o arhivă vie a civilizațiilor care au trăit, au visat și au lăsat urme pe malurile fluviului. Fondat în 1950, muzeul a traversat epoci și reorganizări, devenind din 1981 o instituție județeană de sine stătătoare, dedicată conservării patrimoniului arheologic și etnografic al regiunii.
Secția de arheologie adăpostește peste 55.000 de piese, fiecare cu propria vibrație istorică. De la vase ceramice neolitice descoperite la Sultana – Malu Roșu, la figurine antropomorfe și zoomorfe, vetre, unelte, opaițe romane și podoabe bizantine de la Păcuiul lui Soare, colecțiile muzeului compun o frescă a vieții dunărene din preistorie până în epoca medievală. Fiecare exponat este o fereastră către o lume dispărută, dar încă prezentă în fibra locului.
Cercetările arheologice desfășurate de-a lungul anilor – la Grădiștea Coslogeni, Piscu Crăsani, Durostorum, Gălățui – Movila Berzei, Căscioarele, Măriuța – La Movilă – au îmbogățit constant patrimoniul muzeului, transformându-l într-un centru de referință pentru istoria sud-estului românesc. Aici, vizitatorul nu doar privește, ci învață să citească semnele timpului: o amforă spartă, o monedă corodată, o piesă de tezaur – toate devin puncte de plecare pentru întrebări esențiale.
Secția de etnografie completează această călătorie cu o privire asupra lumii rurale din Bărăgan. Costume populare, unelte de gospodărie, obiecte de cult și mobilier tradițional reconstituie universul domestic al comunităților dunărene. Este o lume a gesturilor simple, a meșteșugurilor transmise din generație în generație, a ritualurilor care dau sens cotidianului.
Muzeul organizează periodic expoziții temporare, simpozioane și proiecte educaționale, devenind un spațiu viu, în dialog cu prezentul. Proiectul „Exponatul lunii” aduce în prim-plan piese remarcabile, precum fructiera getică descoperită la Piscul Crăsani – o mărturie a rafinamentului artistic al civilizației geto-dace.
Pentru călătorul care ajunge la Călărași, Muzeul Dunării de Jos este mai mult decât o oprire culturală – este o invitație la introspecție. Aici, Dunărea nu este doar fluviu, ci axă a memoriei. Fiecare sală, fiecare vitrină, fiecare detaliu arhitectural poartă ecoul unei istorii care nu se încheie, ci continuă să se scrie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La doar câțiva kilometri de Călărași, în mijlocul Dunării, se ascunde un loc care pare desprins din alt timp: insula Păcuiul lui Soare. Învelită în stuf, tăcută și sălbatică, insula găzduiește ruinele cetății bizantine Vicina, ridicată în jurul anilor 971–976, una dintre cele mai vechi fortificații de pe teritoriul României.
Ajungi aici doar cu barca, iar drumul face parte din farmecul locului. Pe măsură ce te îndepărtezi de mal, peisajul devine tot mai liniștit – o lume de ape, păsări și ecouri vechi. Când pui piciorul pe insulă, pare că ai intrat într-un muzeu natural, deschis sub cerul liber.
Cetatea Vicina – urma Bizanțului pe Dunăre
Ruinele de pe Păcuiul lui Soare sunt tot ce a mai rămas din Vicina, un centru bizantin care a fost, în Evul Mediu, și reședință mitropolitană. Istoricii spun că, înainte de mutarea la Cetatea Albă, aici ar fi funcționat Mitropolia Vicinei, locul unde se formau și slujeau preoți trimiși până în Dobrogea și sudul Dunării.
Zidurile groase, ciobite de timp, poartă și astăzi urme de meșteșug bizantin. Când atingi piatra, simți parcă o legătură directă cu lumea de acum o mie de ani – o lume în care Dunărea era autostradă imperială, iar insula, un bastion al creștinătății în fața stepelor.
O aventură pentru cei care iubesc liniștea
O vizită pe insulă e o mică aventură. Nu există trasee turistice, indicatoare sau chioșcuri – doar natură pură și istorie nestrămutată. Barca se poate închiria din localitățile apropiate (Ostrov, Borcea, Călărași), iar accesul depinde de nivelul apei și de vreme.
Cel mai bine e să mergi cu un ghid local sau cu un pasionat de arheologie, pentru că fiecare piatră are o poveste. De la ruinele zidurilor până la fragmentele de ceramică scoase la lumină de ploi, locul respiră istorie în forma ei brută.
Natură și liniște cât vezi cu ochii
Pe insulă, timpul pare că stă pe loc. Dunărea curge lent, pelicanii planează deasupra apei, iar vântul adie prin stuf. E genul de tăcere care nu apasă, ci vindecă. Dacă prinzi o zi senină, lumina se joacă pe zidurile vechi, iar totul capătă o aură ireală, ca într-un vis vechi bizantin.
Nu e o destinație turistică în sensul clasic – nu vii aici pentru confort, ci pentru trăirea unei povești autentice. E un loc care te provoacă să asculți, să respiri mai lent, să te întrebi cine a fost aici înaintea ta.
De ce merită să o vezi
Pentru că e unică, pentru că nu multe locuri din România îți oferă o legătură atât de directă cu trecutul bizantin, pentru că e un colț de liniște rar, unde apele Dunării ating piatra istoriei.
Așa e Păcuiul lui Soare: discret, misterios, dar plin de viață. O insulă care nu caută atenția – ci o oferă celor care știu să o descopere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Liechtenstein, o țară mică, dar fascinantă, situată în inima Europei, între Elveția și Austria, este o adevărată bijuterie a Alpilor. Cu o suprafață de doar 160 de kilometri pătrați și o populație de aproximativ 39.000 de locuitori, acest principat este al șaselea cel mai mic stat din lume. În ciuda dimensiunilor sale reduse, Liechtenstein impresionează prin peisaje montane spectaculoase, o economie prosperă și o istorie bogată.
Un colț de rai alpin
Capitala Vaduz, dominată de castelul medieval al familiei princiare, este un punct de atracție major. Castelul Vaduz, reședința oficială a prințului de Liechtenstein, se ridică mândru deasupra văii Rinului, oferind o priveliște de neuitat. Deși castelul nu este deschis publicului, turiștii pot explora străzile pitorești ale orașului și Muzeul Național, care dezvăluie istoria și cultura țării.
Liechtenstein este un paradis pentru iubitorii de natură. Traseele montane din Alpii Rätikon, precum Malbun, atrag drumeți și schiori datorită peisajelor alpine și pârtiilor bine întreținute. Vara, potecile înconjurate de pajiști verzi și vârfuri înzăpezite sunt perfecte pentru drumeții, ciclism sau pur și simplu pentru a te bucura de aerul curat.
O economie surprinzătoare
Deși mic, Liechtenstein este una dintre cele mai bogate țări din lume, cu un PIB pe cap de locuitor printre cele mai mari la nivel global. Economia sa se bazează pe servicii financiare, industrie de precizie și turism. Țara este cunoscută pentru stabilitatea sa politică și fiscală, fiind un centru financiar important. Totodată, Liechtenstein găzduiește companii inovatoare, în special în domeniul tehnologiei și al producției de echiptracmente de înaltă precizie.
Cultură și tradiții
Liechtenstein păstrează un echilibru între modernitate și tradiție. Limba oficială este germana, dar dialectul local, un amestec de germană standard și influențe elvețiene, adaugă un farmec aparte. Festivalurile locale, cum ar fi sărbătoarea națională din 15 august, combină parada princiară cu focuri de artificii și evenimente comunitare, reflectând spiritul unit al națiunii.
Bucătăria liechtensteineză este influențată de vecinii săi, cu preparate precum Käsknöpfle (găluște cu brânză) și Rindsuppe (supă de vită), care încântă papilele gustative ale vizitatorilor. Vinurile locale, produse în podgoriile din Vaduz, sunt de asemenea un punct de atracție.
De ce să vizitezi Liechtenstein?
Liechtenstein este destinația ideală pentru cei care caută o escapadă liniștită, departe de agitația marilor orașe. Fie că ești pasionat de istorie, iubitor de natură sau pur și simplu curios să descoperi un loc unic, acest principat îți oferă o experiență memorabilă. Datorită dimensiunilor sale, poți explora întreaga țară într-o singură zi, dar frumusețea sa te va face să vrei să revii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Trafic modern la Călărași: 17 intersecții semaforizate și sistem inteligent de monitorizare
Călărași 2025: faleză nouă în Parcul Mare și modernizarea bulevardelor Republicii și Borcea
Incendiu devastator la un SPA din subsolul blocului de pe Calea Plevnei București!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
