Știri
Cod Roșu între glumă și prăpăd: Radiografia furtunii care s-a văzut, dar nu pentru toți. Când unii au râs de avertizări, alții au scos apa din case
- Ploi cât pentru o lună, în doar 48 de ore! Giurgiu, Zimnicea și Constanța – sub ape. Călărașiul, la limită!
- „A fost doar o ploaie mai zdravănă”, spun unii. „A fost iadul pe pământ”, răspund alții.
- Adevărul? Se măsoară în litri pe metru pătrat, nu în impresii de pe Facebook.
Cât a plouat, cu adevărat
Datele oficiale de la Administrația Națională de Meteorologie și Institutul de Hidrologie arată negru pe alb:
în sud-estul țării, între 7 și 8 octombrie, s-au înregistrat cantități uriașe de precipitații, măsurate conform normelor internaționale, în intervale exacte de 24 și 48 de ore.
📊 Topul ploii torențiale:
- • Giurgiu – 174 litri/mp
- • Bălătești – 162 litri/mp
- • Zimnicea – 124 litri/mp
- • Constanța – Dig – 115 litri/mp
- • Oltenița – 83,3 litri/mp în 48 ore
- • Călărași – aproape 100 litri/mp
Pe scurt: a căzut apa unei luni întregi în doar două zile!
Cum se măsoară o furtună
Cifrele nu vin „din ochi”. Fiecare litru pe metru pătrat este înregistrat prin stații hidrometeorologice automatizate, amplasate strategic în toată țara.
Un metru pătrat cu 100 litri de apă înseamnă că, în doar 24 de ore, ploaia a fost suficientă cât să inunde complet o curte, un subsol sau o stradă fără sistem de drenaj.
Călărașiul, pe muchie de cuțit
La Călărași, situația a fost ținută sub control. Echipele Primăriei și Ecoaqua au acționat cu vidanje și utilaje pentru a preveni acumulările masive de apă.
„Am fost pe teren toată noaptea. Am intervenit acolo unde era nevoie, pentru a evita problemele”, a transmis primarul Marius Dulce.
Chiar și așa, zonele joase ale orașului au simțit presiunea ploilor – iar dacă precipitațiile continuau câteva ore în același ritm, inundațiile ar fi fost inevitabile.
Peste 20.000 de gospodării, în beznă
Furtuna a lovit rețelele electrice din sudul țării. 20.000 de puncte de consum au rămas fără curent electric, potrivit Ministerului Energiei.
Sudul Moldovei, Muntenia, Dobrogea și chiar Bucureștiul au fost printre cele mai afectate zone.
Raed Arafat: „Nu e alarmă falsă!”
După valul de ironii online, șeful DSU, Raed Arafat, a explicat de ce a fost emis codul roșu:
„Ne pregătim pentru impactul care se poate produce, nu doar pentru ce s-a întâmplat. Sub coduri portocalii au murit oameni. Nu putem ignora un cod roșu.”
Cu alte cuvinte – mai bine să fii pregătit de rău și să nu vină, decât să vină și să nu fii pregătit deloc.
Glume pe net, prăpăd în teren
În timp ce în unele orașe oamenii făceau glume cu „ploicica de cod roșu”, în altele apa a trecut de garduri.
„Avem darul de a lua în râs orice, inclusiv o avertizare meteo. Dacă noi am fost feriți, semenii noștri se luptă acum cu furia apelor”, a scris jurnalista Marinela Voivozeanu, într-o postare devenită virală.
AUR versus Arafat: de la ploaie la război politic
Episodul Codului Roșu nu s-a încheiat doar cu bilanțul precipitațiilor. A stârnit și o furtună politică. Formațiunea AUR a cerut demisia lui Raed Arafat, acuzându-l că „a transformat sistemul de urgență într-un mecanism de panică și frică”.
Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a afirmat că „România trăiește sub teroarea alarmelor și a fricii”, acuzându-l pe șeful DSU că „guvernează prin panică, nu prin competență”.
În replică, Arafat a evitat polemica politică, precizând că avertizările meteo sunt emise exclusiv de specialiștii ANM și INHGA, nu de DSU sau Ministerul de Interne, iar rolul DSU este doar de a informa populația.
„Când primești un mesaj RoAlert, nu e o joacă. E o procedură standard de avertizare, făcută pentru a salva vieți, nu pentru a speria oamenii”, a explicat Raed Arafat.
Avertizări, manipulare sau realitate?
Disputa a reaprins o veche dezbatere: unde se termină prevenția și unde începe panica.
AUR susține că mesajele RoAlert și codurile meteo au devenit un „spectacol de frică națională”, în timp ce autoritățile și meteorologii afirmă că datele din teren confirmă gravitatea fenomenelor.
„Ne avertizează după ce fenomenele s-au produs, iar când trimite alerte preventive, acestea anunță dezastre care nu mai vin niciodată”, a spus Mihai Enache.
Replica vine din partea specialiștilor: „Fenomenele meteo se măsoară, nu se ghicesc. Dacă în unele zone nu s-au produs efecte grave, e datorită faptului că avertizarea și pregătirea au funcționat.”
România între două extreme: frică sau neglijență
Pe de o parte, vocea politică a AUR vorbește despre „teroarea alarmelor”.
Pe de altă parte, meteorologii și salvatorii atrag atenția că oricând poate veni o furtună reală, iar neîncrederea populației poate ucide mai mult decât ploaia însăși.
Într-o țară în care fiecare cod meteo se transformă în scandal politic, adevărul rămâne la mijloc: nici panica nu ajută, dar nici ignoranța nu apără.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.
Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.
„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”
Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.
„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.
Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.
„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.
Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.
„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.
Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.
„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.
O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri
Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.
„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.
Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.
„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.
Neîmplinirile unui deceniu de mandat
Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:
1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.
2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.
Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.
Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare
În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.
„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lipsa specialiștilor blochează funcționarea mamografului. Bogdan Mihai: „Problema nu este aparatura, ci imposibilitatea medicilor de a se reloca”
CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”
Criză în sistemul de salubritate din județ: Iliuță explică decizia de a trece infrastructura la Consiliul Județean pentru a evita creșterea tarifelor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
