Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

La zi

DIICOT lovește clanul din Giurgiu

Published

on

În noaptea de 1 spre 2 octombrie 2025, o operațiune fulger a procurorilor DIICOT și a polițiștilor de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate a zguduit municipiul Giurgiu și împrejurimile sale. Sub acoperirea întunericului, forțele de ordine au descins cu zeci de mandate de percheziție, vizând un grup infracțional organizat specializat în proxenetism, trafic de persoane și spălare de bani. Clanul, format din aproximativ 25 de membri – majoritatea bărbați din anturajul familial al liderului principal, un anume “Băiatul” – opera de ani buni ca o rețea bine sudată, profitând de vulnerabilitatea femeilor tinere din zonă.

Ancheta, demarată în secret încă din primăvara lui 2024, a dezvăluit o schemă perfidă de exploatare. Suspecții foloseau tactica “loverboy” pentru a racola victime: promisiuni de iubire și viață mai bună, urmate de manipulare emoțională și amenințări fizice pentru a le forța în prostituție. Femeile, adesea mame singure sau adolescente din familii defavorizate, erau transportate în locații discrete din Giurgiu, dar și în orașe vecine precum București sau chiar în străinătate, în Belgia și Olanda. Estimările inițiale ale investigatorilor vorbesc despre peste 40 de victime identificate, cu câștiguri ilicite de circa 2 milioane de euro, reinvestite în imobile, mașini de lux și conturi offshore. Un detaliu șocant: printre suspecți se numără și doi polițiști locali, acuzați de divulgare de informații confidențiale, care ar fi oferit protecție clanului în schimbul unor “plăți de tăcere”.

Perchezițiile din noaptea fatidică au durat ore întregi, cu descinderi simultane în peste 35 de locații: apartamente din blocuri recente ridicate cu bani negri, garaje pline de vehicule tunate și birouri improvizate unde se țineau evidențele “afacerilor”. Autoritățile au ridicat sume impresionante de cash – peste 500.000 de euro în diverse valute –, bijuterii, documente false și chiar servere cu înregistrări video compromițătoare. 12 suspecți au fost reținuți pe loc, inclusiv liderul clanului, un fost condamnat pentru infracțiuni similare în 2017, care scăpase de sub radar după eliberare. Alții au fost plasați sub control judiciar, iar operațiunea a implicat și colaborare internațională prin Europol, pentru a bloca mai multe  conturi bancare în străinătate.

Acest episod nu este primul scandal de acest gen în Giurgiu. Regiunea a fost de mai multe ori epicentrul unor rețele similare, precum clanul “Butoane” din 2017, care extindea tentaculele până în Marea Britanie, sau gruparea destructurată în februarie 2025, cu percheziții în Giurgiu și focus pe trafic spre Belgia. Pattern-ul rămâne același: exploatare familială, corupție locală și profituri uriașe din suferință umană. DIICOT subliniază că operațiunea din 1-2 octombrie marchează o etapă crucială în lupta împotriva traficului de persoane, cu probe solide care vor duce la un proces rapid. Victimele salvate primesc acum asistență psihologică și reintegrare socială, dar povestea lor amintește de un pericol ascuns în inima provinciei românești.

Advertisement

Evenimentul din noaptea de 1-2 octombrie 2025 nu doar că a slăbit o rețea infracțională puternică, ci a trimis un mesaj clar: justiția nu doarme. Totuși, experții avertizează că, fără educație și programe de prevenire, astfel de clanuri vor reapărea, hrănite de sărăcie și disperare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

O zi neplătită care zguduie sistemul: Dezbaterea fierbinte a concediilor medicale în România

Published

on

O decizie aparent insignifiantă, eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical, a stârnit o dezbatere intensă care nu mai poate fi ignorată. Milioane de oameni sunt afectați, iar subiectul a invadat conversațiile zilnice, de la birouri la rețele sociale și grupuri familiale: cine beneficiază, cine suferă și ce intenționează cu adevărat statul prin această schimbare?

În fundal, tema concediilor medicale s-a transformat într-un adevărat test de rezistență pentru angajați și angajatori. Unii o văd ca pe o pedeapsă generalizată, alții ca pe o corectură esențială într-un sistem disfuncțional. Între extreme, apar nuanțe care redefinesc întreaga perspectivă asupra hotărârii.

De ce o simplă zi a devenit un subiect exploziv? Controversa a escaladat tocmai pentru că prima zi pare un amănunt, dar impactează direct veniturile, planificarea tratamentelor, decizia de a consulta un medic și relațiile la locul de muncă. Măsură a fost comparată cu practicile din alte țări UE, ridicând întrebări: cât de asemănătoare este România cu aceste modele și ce elemente sunt adoptate fidel?

În acest climat tensionat, numele lui Alexandru Rogobete apare frecvent, deoarece publicul așteaptă clarificări: care este raționamentul din spatele deciziei și dacă regulile pot fi flexibile în anumite cazuri.

Advertisement

Ce se ascunde în culise și unde intervin excepțiile? Dincolo de reacțiile emoționale, discuția intră în detalii practice: când intră în vigoare, cum se implementează, cine stabilește regulile și ce clarificări vor aduce normele de aplicare. Pentru mulți, nu e doar o chestiune de principii, ci de previzibilitate: să anticipeze ce se întâmplă în caz de boală și ce alternative există.

Un aspect delicat sunt excepțiile. Anumite afecțiuni și tratamente implică controale regulate, proceduri recurente și absențe obligatorii, unde nu mai vorbim de comoditate, ci de continuitatea îngrijirii. Astfel, au apărut indicii că unele cazuri vor fi tratate special, în funcție de specificul medical.

Pe măsură ce explicațiile oficiale au ieșit la iveală, un fapt devine clar: subiectul nu se rezolvă simplu. Fiecare aspect deschide noi întrebări, de la efectele bugetare la modalități de a descuraja abuzurile fără a penaliza injust pe cei care au cu adevărat nevoie de concediu.

Motivația neplății primei zile este prezentată ca o măsură împotriva concediilor false, într-un context de abuzuri și costuri ridicate pentru stat: „În multe țări UE, primele zile de concediu medical nu sunt plătite de nimeni…”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că „s-a dovedit peste tot că se abuzează de ele”. Se estimează economii de aproximativ 1,2 miliarde de lei prin măsurile din 2025; regula va intra în vigoare de la 1 februarie 2026, cu norme detaliate până atunci și excepții pentru cazuri precum oncologia sau tratamentele periodice pentru talasemie.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Se oprește apa în zona blocurilor „F” din municipiul Călărași, duminică, 11 ianuarie

Published

on

Ecoaqua Călărași anunță sistarea temporară a furnizării apei potabile în zona blocurilor „F” din municipiul Călărași, duminică, 11 ianuarie 2026, ca urmare a unei avarii apărute pe conducta principală de alimentare cu apă de pe strada Victoriei.

Potrivit operatorului, lucrările de remediere vor începe la ora 09:00 și se vor desfășura în regim de urgență. Durata estimată a intervenției este de 4–6 ore, interval care poate varia în funcție de complexitatea lucrărilor din teren.

Vor fi afectați consumatorii din blocurile F1–F8, iar pe întreaga perioadă a intervenției alimentarea cu apă va fi sistată complet. Reprezentanții Ecoaqua recomandă locatarilor din zonă să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic.

După reluarea furnizării, apa poate prezenta temporar modificări de culoare sau turbiditate, motiv pentru care este indicată utilizarea acesteia doar în scopuri menajere până la limpezire.

Advertisement

Ecoaqua Călărași își cere scuze pentru disconfortul creat și dă asigurări că echipele de intervenție depun toate eforturile pentru finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil și reluarea alimentării cu apă în condiții normale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Gara Ciulnița, la un pas de a deveni monument istoric. Ce au decis specialiștii

Published

on

VIDEO / Clădirea gării Ciulniţa va fi modernizată printr-o investiţie de 27,4 milioane de lei

Gara Ciulnița se află în plin proces de clasare ca monument istoric, după ce specialiștii din Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 4 au decis că este nevoie de această măsură pentru protejarea clădirii.

Decizia a fost luată în timpul analizării documentelor pentru actualizarea Planului Urbanistic General și a Regulamentului Local de Urbanism al comunei Dragalina, un proiect al administrației locale. Documentația a primit aviz favorabil, însă cu o condiție importantă: să fie începută de urgență procedura de clasare a gării ca monument istoric.

Specialiștii atrag atenția că această recomandare a mai fost făcută și în trecut, fără ca până acum să existe pași concreți. Ei consideră că valoarea istorică a clădirii justifică pe deplin includerea ei pe lista monumentelor protejate.

Între timp, situația a generat controverse. Ministerul Transporturilor ar fi contestat inițiativa, deoarece gara este inclusă într-un proiect de modernizare finanțat din fonduri europene. O eventuală schimbare a statutului clădirii ar putea modifica soluția tehnică deja aprobată, cu riscul pierderii finanțării.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading