Un tribunal din Paris l-a condamnat joi pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare pentru conspirație la finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2007. Acuzațiile susțin că Sarkozy ar fi încheiat un acord cu fostul lider libian Muammar al-Gaddafi, prin care ar fi primit fonduri pentru campanie în schimbul susținerii internaționale a regimului libian. Deși procurorii ceruseră inițial șapte ani de închisoare, judecătorul l-a achitat pe Sarkozy de alte capete de acuzare, precum corupția, din lipsă de probe care să ateste că banii din Libia au ajuns efectiv în conturile campaniei sale.

Conform sentinței, Sarkozy va executa pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă va face apel, însă data încarcerării va fi stabilită ulterior, evitându-se astfel escortarea sa imediată din sala de judecată. Instanța a impus și o amendă de 100.000 de euro. În motivarea deciziei, curtea a subliniat că Sarkozy, în calitate de ministru și lider de partid, a permis colaboratorilor săi apropiați să contacteze autoritățile libiene pentru a obține finanțare ilegală, deși nu s-a dovedit că el a fost beneficiar direct al fondurilor.

Doi foști colaboratori ai lui Sarkozy au fost, de asemenea, condamnați: Claude Guéant, fost consilier principal, pentru corupție și falsificare, și Brice Hortefeux, fost ministru, pentru conspirație. Eric Woerth, trezorierul campaniei din 2007, a fost achitat.

Procurorii au construit cazul pe baza declarațiilor a șapte foști oficiali libieni, a documentelor privind vizitele colaboratorilor lui Sarkozy în Libia, a transferurilor financiare și a însemnărilor fostului ministru libian al petrolului, Shukri Ghanem, găsit mort în 2012. Un moment semnificativ al procesului a fost moartea subită, cu doar două zile înainte de verdict, a omului de afaceri franco-libanez Ziad Takieddine, un martor-cheie care susținuse că a livrat până la cinci milioane de euro de la Gaddafi către Sarkozy și șeful său de cabinet între 2006 și 2007. Takieddine și-a retractat ulterior acuzațiile, dar apoi le-a reconfirmat, generând un alt dosar împotriva lui Sarkozy și a soției sale, Carla Bruni-Sarkozy, pentru presupuse presiuni asupra unui martor.

Advertisement

Sarkozy, care a participat la verdict însoțit de soția sa, a promis că va lupta pentru a-și demonstra nevinovăția. Procesul, început în ianuarie 2025, a atras atenția internațională, mai ales datorită rolului lui Sarkozy în intervenția NATO din 2011, care a dus la căderea și moartea lui Gaddafi. Instanța a precizat că imunitatea prezidențială a lui Sarkozy a limitat investigația la perioada 2005-2007.

În ciuda condamnării, Sarkozy rămâne o figură influentă în politica franceză de dreapta, menținând contacte cu lideri precum președintele Emmanuel Macron și oferind sprijin indirect partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen. Problemele sale juridice continuă, acesta fiind deja condamnat într-un alt caz de corupție, unde a purtat o brățară electronică, și deposedat de Legiunea de Onoare.

Doi cetățeni români, Naser Omer și Ștefan Burghelea, au fost arestați în Grecia sub acuzația de spionaj, după ce au fost surprinși fotografiind una dintre cele mai importante baze militare ale Marinei Elene.

Identitatea celor doi români arestați în Grecia pentru spionaj a fost confirmată: Naser Omer, jucător profesionist de baschet din Constanța, și Ștefan Burghelea, skipper originar din Brașov, stabilit în Atena. Cei doi se aflau la bordul unei ambarcațiuni turistice sub pavilion grec, navigând în zona Strâmtorii Nafstathmos, când au fost interceptați de o navă a Marinei elene.

În urma verificării telefoanelor mobile, autoritățile au descoperit imagini ale Fortăreței Navale Salamina, una dintre cele mai strategice baze ale Marinei Greciei. Cei doi au fost escortați la Autoritatea Portuară Centrală din Pireu și arestați pentru încălcarea articolului 148 din Codul Penal elen, care incriminează spionajul. Dispozitivele electronice și sumele de bani aflate asupra lor au fost confiscate.

Deși România și Grecia sunt membre NATO, incidentul survine într-un climat regional marcat de tensiuni istorice, în special între Grecia și Turcia, ceea ce amplifică sensibilitatea în jurul zonelor militare. Ancheta continuă pentru a clarifica intențiile celor doi și circumstanțele exacte ale fotografierii bazei navale.

Advertisement

Recent, Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA) a raportat un progres semnificativ în domeniul transmisiunii de energie fără fir, utilizând fascicule laser. Evenimentul, descris ca un test din iunie 2025, a atras atenția datorită distanței impresionante de 8,6 km și a aplicațiilor sale potențiale, de la alimentarea dronelor până la energizarea satelor izolate. Acest raport detaliază rezultatele testului, implicațiile sale și planurile viitoare, bazându-se pe surse oficiale și articole de presă.

Conform informațiilor disponibile, testul a avut loc în iunie 2025, mai precis pe 16 iunie, conform unui post de pe LinkedIn, deși unele surse oficiale, cum ar fi pagina DARPA, menționează un test similar pe 16 mai 2025, ceea ce sugerează o posibilă confuzie în date. Totuși, având în vedere întrebarea utilizatorului, ne vom concentra pe evenimentul din iunie. Testul a fost realizat în deșertul New Mexico, la White Sands Missile Range, ca parte a programului Persistent Optical Wireless Energy Relay (POWER).

• Performanța cheie:
  • S-au transmis peste 800 de wați de energie printr-un fascicul laser.
  • Distanța a fost de 8,6 km (5,3 mile), un record pentru transmisiunea de energie optic.
  • Transmisiunea a durat 30 de secunde, demonstrând transferul a peste 1 megajoule de energie prin aer.
  • Eficiența a fost de peste 20%, un prag important pentru viabilitatea tehnologică.
• Tehnologia utilizată: Testul a implicat POWER Receiver Array Demo (PRAD), o tehnologie care include un receptor compact cu o apertură parabolică și zeci de celule fotovoltaice, capabil să convertească energia laserului în electricitate. Designul a fost finalizat în aproximativ trei luni, fiind scalabil pentru niveluri de putere mai mari.
• Demonstrație spectaculoasă: Ca o ilustrație practică, energia transmisă a fost utilizată pentru a face popcorn, un gest simbolic care amintește de scene din filmele științifico-fantastice, confirmat de articole precum cel de pe Live Science DARPA Popcorn.

Implicații și Aplicații Potențiale

Succesul testului din iunie 2025 deschide calea pentru aplicații revoluționare:

• Alimentarea dronelor: Dronele ar putea fi alimentate direct în aer, eliminând nevoia de baterii grele sau combustibili, ceea ce ar extinde durata și raza lor de acțiune.
• Baze militare fără combustibil: Bazele militare izolate ar putea primi energie instantaneu, reducând logistica asociată transportului de combustibili.
• Sate izolate: Zonele fără infrastructură electrică ar putea beneficia de energie transmisă prin aer, îmbunătățind accesul la electricitate în regiuni îndepărtate.

Această tehnologie ar putea, pe termen lung, să reducă dependența de firele electrice tradiționale, mai ales dacă DARPA își atinge obiectivele viitoare, cum ar fi transmiterea a 10 kW pe distanțe de 200 km.

Programul POWER se află în faza de dezvoltare continuă. Faza 2, menționată în anunțul DARPA, include planuri pentru:

• Demonstrarea transmisiunii de energie prin relee integrate.
• Transmisiune verticală în atmosfera superioară, unde densitatea aerului este mai scăzută, potențial îmbunătățind eficiența.
• O zi de industrie pentru Faza 2 a fost programată pe 29 mai 2025, cu termen de înregistrare pe 21 mai 2025, indicând un angajament activ către colaborarea cu industria.

Aceste planuri sugerează că tehnologia este pe cale să fie scalată pentru aplicații mai ambițioase, inclusiv transmiterea energiei pe distanțe mult mai lungi și la puteri mai mari.

Testul din iunie 2025, dacă este corect datat, reprezintă un pas important către o revoluție energetică, cu aplicații practice imediate și promisiuni pentru viitor. Totuși, clarificarea datelor rămâne esențială, iar utilizatorii sunt încurajați să consulte sursele oficiale pentru confirmări. Tehnologia POWER a DARPA pare să fie pe drumul cel bun pentru a transforma modul în care energia este distribuită, cu implicații profunde pentru securitate, mediu și acces la energie.

Advertisement