Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 29 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1364 – In bătălia de la Auray, forțele anglo – bretone le înving pe cele franceze. Este sfârșitul Războiului Breton de Succesiune, în 1365 fiind semnat Tratatul de la Guerande.
1547 – S-a născut Miguel de Cervantes Saavedra, scriitor, poet, dramaturg, autorul celebrului roman “Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha” (m. 22 aprilie 1616).
1760 – Fortăreața Detroit, în frunte cu maiorul Robert Rogers, se predă fără luptă împotriva trupelor britanice, ca ultima fortăreață franceză în America de Nord.
1812 – S-a născut Eudoxiu Hurmuzachi, istoric, membru al Societății Academice Române. Eudoxiu baron de Hurmuzachi (n.29 septembrie 1812 Cernauca, Cernăuți -d. 29 ianuarie/ 10 februarie 1874, Cernăuți), a fost un istoric, politician austriac (mareșal al Ducatului Bucovinei) și patriot român, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul habsburgic.
1843 – S-a născut generalul rus Mihail Dimitrievici Skobelev (d.1882) participant la Războiul de Independenta a României (1877–1878). A fost faimos pentru cucerirea Asiei Centrale. Îmbrăcat în uniformă albă și aflat pe un cal alb, a fost cunoscut de către soldații săi ca “Generalul Alb” (și de turci ca “Pașa Alb”). În timpul unei campanii în Khiva, adversarii săi turci l-au numit goz zanli sau “ochi sângeroși”. Feldmareșalului britanic Bernard Montgomery a scris că Skobelev a fost “cel mai capabil comandant unic” din lume între 1870 și 1914 și l-a numit un “abil și inspirat” lider.
1885 – La Blackpool s-a dat în folosință una dintre primele linii de tramvai electric din lume.
1888 – A încetat din viață poeta Iulia Hașdeu, fiica scriitorului B.P. Hașdeu; (n. 14 noiembrie 1869).
1902 – A încetat din viață scriitorul Émile Zola, teoretician şi promotor al naturalismului (ciclul “Rougon Macquart”); este autorul manifestului “J’accuse”, important în celebra afacere Dreyfus (n. 2 aprilie 1840).
1910 – S-a născut la Vața de Sus, comitatul Hunedoara (Austro-Ungaria), părintele ieromonah si teologul român Arsenie Boca; (d.28 noiembrie 1989, Sinaia, jud. Prahova).
1911 – Italia declară război Imperiului Otoman, după expirarea ultimatumului privind predarea orașului Tripoli din Libia.
1912 – S-a născut regizorul Michelangelo Antonioni: “Blow Up”, “Deşertul roşu”, “Dincolo de nori”, “Ultimul tango la Paris”; (d. 30 iulie 2007).
1913 – A încetat din viată inginerul Rudolf Diesel, inventator al motorului ce îi poartă numele, brevetat în 1892 (n.18 martie 1858).
1913 – S-a născut Stanley Kramer, producător şi regizor de film: “Ghici cine vine la cină”, “Lanţul”; (m. 19 februarie 2001).
1918 – A fost adoptată declarația redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea națiunii române din Transilvania, de a se așeza “printre națiunile libere“. Comitetul Executiv al Partidului Național Român, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş privind hotărârea națiunii române din Transilvania, de a se așeza “printre națiunile libere” (în temeiul dreptului național ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa).
1927 – A decedat Willem Einthoven, fiziolog olandez, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1927, pentru inventarea electrocardiografului; (n.21.05.1860).
1929 – S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio, primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990-septembrie 1994); (m. 27 iulie 2000).
1930 – A încetat din viață pictorul Ilia Efimovici Repin, unul dintre marii portretiști ruși; a avut o însemnată influență asupra picturii ruse moderne ; (n. 5 august 1844).
1931 – S-a născut Anita Ekberg, actrița suedeza, sex-simbol al anilor 60, descoperită de regizorul italian Federico Fellini (“La dolce vita”, “Ispitele doctorului Antonio”).
1938 – S-a semnat Acordul de la München prin care Marea Britanie, Franța și Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeți din Cehia către Germania, și a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia.
1941 – Prima conferință de la Moscova din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc în perioada 29 septembrie – 1 octombrie 1941. Averell Harriman, reprezentând SUA și Lord Beaverbrook, reprezentând Regatul Unit, s-au întâlnit cu I. V. Stalin pentru a-i oferi garanții cu privire la sprijinul și ajutorul Aliaților occidentali în lupta împotriva inamicului comun, Germania Nazistă.
1954 – Douăsprezece țări au semnat un acord privind înființarea Consiliului European pentru Cercetare Nucleară, care a devenit cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume.
1957 – În Kyshtym, Uniunea Sovietică, explodează un tank cu substanță radioactivă. Numărul morților e necunoscut. 10 000 locuitori au trebuit evacuați.
1962 – Canada lansează pe orbită satelitul Alouette 1, stabilind o premieră: acesta era primul satelit lansat de un alt stat în afară de SUA și URSS.
1993 – Un cutremur de 6,2 în regiunea Latur/Killari, India, soldat cu 9.751 morți.
2000 – Patriotul roman moldovean Ilie Ilaşcu, întemnițat la Tiraspol, a primit cetățenia română. A fost eliberat din închisoarea separatiștilor transnistreni la 6 mai 2001.
2001 – A încetat din viață scriitorul român Gellu Naum: “Culoarul somnului”, “Focul negru”, “Despre identic și felurit. Antologie”, “Critica mizeriei”; (n. 1 august 1915).
2018 – Record mondial stabilit la Alba Iulia cu cea mai mare harta a unei tari.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Acum două milenii, în inima Imperiului Roman, iernile nu mai însemnau doar promisiunea zăpezii și a vântului tăios. În vilele somptuoase ale patricienilor și în vastele băi publice care pulsau ca niște cetăți ale plăcerii, podelele de piatră grea se trezeau în fiecare dimineață cu o căldură blândă, aproape vie, care urca din adâncurile ascunse ale construcției. Nu exista electricitate să pulseze prin fire invizibile, nici flacără albastră a gazului, nici cabluri ascunse sub tencuială. Doar focul, aerul și o arhitectură gândită cu minuție.
Sistemul se numea hypocaustum și era o capodoperă a simplității rafinate. Podeaua propriu-zisă plutea deasupra solului, susținută de coloane scunde din cărămidă arsă, aliniate cu precizia unui joc de șah. Sub această platformă suspendată, un cuptor ascuns în peretele lateral primea lemne și cărbune, iar flăcările, hrănite cu răbdare de mâini nevăzute, împingeau valuri de aer fierbinte prin galeriile subterane. Căldura se ridica lent, se împrăștia în spațiile goale, atingea plăcile de teracotă și, în cele din urmă, încălzea marmura de deasupra până când aceasta devenea o suprafață caldă, aproape prietenoasă, sub tălpile goale ale celor care pășeau acolo.
În băile lui Caracalla, de pildă, mii de romani se adunau zilnic sub bolțile imense, iar aburul se amesteca împreună cu căldura constantă care urca din podea, transformând fiecare încăpere într-un refugiu împotriva gerului exterior. În vilele de la Pompeii, păstrate sub cenușa timpului, încă se pot vedea urmele acelor stâlpi și ale canalelor prin care trecea suflarea focului. Podeaua nu era doar un element de construcție; era o promisiune tăcută de confort, o dovadă că omul poate îmblânzi elementele cu nimic mai mult decât inteligență și muncă.
Astfel, în timp ce noi ne bazăm pe termostate și senzori, romanii antici își începeau ziua cu un lux pe care îl considerăm modern: trezirea pe o podea caldă, într-o lume în care frigul era ținut la distanță nu prin magie, ci prin înțelegerea profundă a modului în care căldura se mișcă, se ridică și se păstrează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În adâncul pădurilor tropicale din sud-estul Asiei, unde umiditatea îmbracă totul într-un văl de mister, trăiește o creatură mică și fermecătoare: pasărea cu piept argintiu. Această vietate delicată, cu o lungime de doar 16-18 centimetri, poartă un penaj care pare pictat de mâna unui artist divin. Partea superioară a corpului ei este acoperită de un roșu-cărămiziu cald, în timp ce pieptul strălucește într-un argintiu metalic, irizant, care captează lumina filtrată prin frunzișul dens. Capul este negru lucios, cu o pată albastră electrică pe ceafă, iar coada scurtă completează silueta compactă și grațioasă.
Pasărea cu piept argintiu este o maestră a camuflajului și a supraviețuirii. Cuibărește în cuiburi suspendate, țesute cu măiestrie din fibre vegetale, mușchi și pânze de păianjen, atârnate la capătul ramurilor subțiri pentru a feri puii de prădători. Dieta ei variată include insecte zburătoare, pe care le prinde în zbor cu o precizie uimitoare, dar și fructe moi sau larve ascunse în scoarța copacilor. Sunetul ei distinctiv, un ciripit melodic și repetitiv, răsună prin coronament ca un apel de dragoste sau de avertizare, creând o simfonie naturală în habitatul ei umed și verde.
Deși nu este o specie pe cale de dispariție, pasărea cu piept argintiu rămâne o prezență discretă, observată rar de ochiul neatent al omului. Ea simbolizează echilibrul fragil al ecosistemelor tropicale, unde fiecare detaliu – de la culoarea penajului până la tehnica de vânătoare – este o lecție de adaptare perfectă. În lumea ei ascunsă, această pasăre nu este doar o vietate, ci o poezie vie a naturii, invitându-ne să privim mai atent minunile din jurul nostru
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
13 noiembrie, a 317-a zi a anului, a fost martora unor evenimente care au modelat istoria umană prin violență, rezistență și progres. De la ordinele sângeroase ale regelui Æthelred al II-lea în Anglia medievală, care au dus la masacrul danezilor (St. Brice’s Day), la victoria Aliaților în Războiul de Independență Americană prin capturarea Montrealului în 1775, sau la protestele violente de Bloody Sunday din Londra anului 1887 împotriva sărăciei și nedreptăților sociale, această dată reflectă adesea momente de tensiune și transformare. În secolul XX, ziua a consemnat dezastre precum erupția vulcanului Nevado del Ruiz din Columbia în 1985, care a devastat Armero ucigând mii de oameni, și bătălia navală de la Guadalcanal în 1942, un punct de cotitură în Războiul din Pacific. Mai recent, în 1982, moartea boxerului Duk Koo Kim după un meci a dus la reforme majore în box, iar în 2001, căderea Kabulului a marcat un capitol cheie în războiul din Afganistan.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
– 1002 – Regele Æthelred al II-lea ordonă masacrul danezilor din Anglia, cunoscut ca „Ziua Sfântului Brice”
– 1160 – Ludovic al VII-lea al Franței se căsătorește cu Adela de Champagne
– 1312 – Papa Clement al V-lea emite bula „Ad providam”, transferând bunurile Templierilor Ordinului Ospitalierilor
– 1393 – Prima atestare documentară a stolnicului în Moldova
– 1549 – Sosirea primilor iezuiți în Germania, marcând începutul Contrareformei în regiune
– 1566 – Cardinalul Michele Ghislieri devine Papa Pius al V-lea
– 1594 – Creditorii turci din București sunt uciși din ordinul lui Mihai Viteazul, declanșând răscoala antiotomană în Țara Românească și Moldova
– 1805 – Johann Georg Lehner inventează „hotdog”-ul – 1868 – Moare compozitorul italian Gioachino Rossini, autorul operelor „Bărbierul din Sevilla” și „William Tell”
– 1835 – Apare în limba română prima revistă de specialitate, „Gazeta Teatrului Național”, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu
– 1884 – Premiera piesei „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, la Teatrul Național din București
– 1907 – Inginerul francez Paul Cornu reușește primul zbor din lume cu un elicopter, menținându-se în aer câteva secunde
– 1907 – Grevă a muncitorilor de la Atelierele CFR Grivița, reflectând tensiunile sociale din România începutului de secol XX
– 1918 – Consiliul Național din Basarabia adoptă o lege fundamentală privind organizarea puterii în Bucovina – 1918 – Sa’d Zaghlul fondează partidul Al-Wafd în Egipt, cu rol major în obținerea independenței
– 1927 – Leon Troțki este exclus din Partidul Comunist Sovietic
– 1940 – Walt Disney lansează filmul de animație „Fantasia”
– 1947 – Mihail Kalașnikov prezintă oficial modelul de armă AK-47
– 1950 – Președintele Venezuelei, Carlos Delgado Chalbaud, este asasinat
– 1956 – Curtea Supremă a SUA declară neconstituțională segregarea rasială în autobuze
– 1970 – Se inaugurează oficial metroul din București, marcând începutul transportului subteran românesc
– 1974 – Moare regizorul italian Vittorio De Sica, figură marcantă a neorealismului cinematografic – 1980 – Sonda Voyager I transmite primele imagini detaliate ale planetei Saturn
– 1982 – Lech Wałęsa, liderul Solidarității, este eliberat din detenție în Polonia
– 1990 – Tim Berners-Lee scrie prima pagină World Wide Web, deschizând era internetului modern
– 1994 – Suedia votează în favoarea aderării la Uniunea Europeană – 1995 – România semnează Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, consolidând parcursul său european
– 1995 – România semnează Acordul de asociere cu Uniunea Europeană
– 2001 – Președintele George W. Bush autorizează tribunale militare pentru suspecții de terorism
– 2008 – Summitul Francofoniei are loc la București, cu participarea a peste 60 de delegații internaționale
– 2014 – Curtea Constituțională validează turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis devine președinte ales
– 2015 – Atentatele de la Paris: 130 de persoane sunt ucise în atacuri teroriste coordonate
– 2020 – România înregistrează un record de cazuri COVID-19, autoritățile impun restricții suplimentare – 2022 – NASA lansează misiunea Artemis I, prima etapă a revenirii oamenilor pe Lună
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ASC Tonus continuă proiectul sprijinit de CJ Călărași și invită publicul la meci
ADR Sud Muntenia participă la evenimentul aniversar Interreg 35 de ani, desfășurat la Palatul Parlamentului
Consiliul Județean Călărași marchează 35 de ani de cooperare Interreg la Parlamentul României
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
