Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 29 septembrie

Curiozități și Istorie
Mkwawa, Leul din Hehe: Povestea eroică a rezistenței împotriva germanilor

Mkwavinyika Mwamuyinga, cunoscut drept șeful Mkwawa (1855–19 iulie 1898), a fost un lider legendar al tribului Hehe din actuala Tanzanie, devenit simbol al rezistenței împotriva colonizării europene. Cu o viziune fermă și un curaj de neclintit, Mkwawa a opus o rezistență acerbă forțelor germane care încercau să domine regiunea Tanganyika în secolul al XIX-lea.
Pe 28 octombrie 1894, fortăreața sa din Kalenga a fost atacată de trupele germane conduse de colonelul Freiherr Friedrich von Schele. Deși germanii au cucerit fortul, Mkwawa a reușit o evadare spectaculoasă, demonstrând nu doar abilități strategice, ci și o determinare de nezdruncinat. În anii care au urmat, el a organizat o campanie de gherilă eficientă, hărțuind constant forțele germane și inspirând poporul Hehe să lupte pentru libertate. Tactica sa de gherilă a transformat regiunea într-un câmp de luptă dificil pentru colonizatori, câștigându-i respectul ca un lider neînfricat.
În 1898, după ani de rezistență, Mkwawa a fost înconjurat de forțele germane. Refuzând să se predea și să devină prizonier, a ales să-și pună capăt vieții pe 19 iulie, împușcându-se în cap – un gest care a consolidat statutul său de erou al poporului Hehe. Germanii, în semn de trofeu, i-au tăiat capul și l-au trimis într-un muzeu din Germania, un act care a stârnit controverse și a rămas un simbol al brutalității coloniale.
Povestea lui Mkwawa nu s-a încheiat însă aici. După Primul Război Mondial, britanicii, care preluaseră controlul asupra Tanganyikei, au dorit să onoreze contribuția localnicilor în timpul războiului. Ca parte a negocierilor din Tratatul de la Versailles (1919), aceștia au cerut repatrierea capului lui Mkwawa pentru a-l oferi ca gest de recunoștință oficialilor din Tanganyika. Acest act a marcat recunoașterea internațională a sacrificiului său și a influenței sale asupra istoriei regiunii.
Moștenirea șefului Mkwawa rămâne vie în Tanzania, unde este celebrat ca un simbol al curajului, al rezistenței și al luptei pentru demnitate în fața opresiunii coloniale. Povestea sa continuă să inspire generații, fiind un exemplu de sacrificiu pentru libertate și identitate culturală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Ritualuri de înfrumusețare: de la băi exotice la toxine moderne

De-a lungul istoriei, oamenii, în special femeile, au apelat la ritualuri de înfrumusețare care, deși considerate sofisticate în epocile lor, par astăzi bizare sau chiar periculoase. Aceste practici reflectă nu doar standardele estetice ale vremii, ci și cunoștințele limitate despre sănătate și chimie. În contrast, metodele moderne de înfrumusețare, deși mai bine fundamentate științific, ridică și ele întrebări legate de siguranță și etică.
Băi regale și ingrediente exotice
În Antichitate și Evul Mediu, băile cu ingrediente neobișnuite erau asociate cu frumusețea și statutul social. Cleopatra, regina Egiptului (69-30 î.Hr.), este renumită pentru băile sale în lapte de măgar, considerat un secret al pielii sale catifelate. Laptele de măgar conține acid lactic, care exfoliază ușor pielea, dar și proteine care hidratează, ceea ce explică parțial popularitatea sa. Regina Maria a Scoției (1542-1587) prefera vinul pentru băile sale, crezând că proprietățile sale antioxidante (descoperite abia în epoca modernă) îi mențin tinerețea. George Sand, scriitoarea franceză din secolul al XIX-lea, combina miere cu laptele de vacă, un amestec hidratant și hrănitor, folosit și astăzi în cosmetice. În secolul al XII-lea, Isabeau de Bavaria, regina Franței, folosea lapte de măgar, iar ulterior își freca pielea cu un amestec de glande de crocodil și creier de vier, considerând că aceste ingrediente exotice au proprietăți revitalizante. Deși astăzi aceste practici par ciudate, ele reflectau credințele epocii în puterea ingredientelor rare.
Machiajul toxic al trecutului
Machiajul din epocile trecute era adesea periculos. Ceruza, o pudră albă folosită pentru albirea tenului, conținea plumb, un metal toxic care provoca afecțiuni grave, precum insuficiență renală, anemie sau chiar deces. Folosită din Antichitate până în secolul al XIX-lea, ceruza era populară în Europa, în special în perioada elisabetană, când tenul palid era un simbol al statutului social. Rujurile, care conțineau mercur, erau la fel de periculoase, ducând la otrăviri cronice, malformații congenitale la copii sau pierderi de sarcină. Aceste practici evidențiază riscurile la care se supuneau femeile pentru a respecta idealurile de frumusețe ale vremii.
Practici moderne: Toxina botulinică și controversele sale
Astăzi, industria frumuseții folosește metode care, deși mai bine studiate, nu sunt lipsite de riscuri. Injecțiile cu toxină botulinică (Botox) sunt extrem de populare pentru reducerea ridurilor, dar implică injectarea unei neurotoxine care paralizează temporar mușchii faciali. Deși aprobată medical, utilizarea sa pe scară largă ridică întrebări despre efectele pe termen lung și despre presiunea socială de a arăta mereu tânăr. Alte tratamente moderne, precum fillerele sau peelingurile chimice, pot avea efecte secundare dacă nu sunt administrate corect, amintind de riscurile asumate în trecut.
Ritualurile de înfrumusețare, fie ele din Antichitate sau din prezent, reflectă dorința umană de a atinge idealuri estetice, uneori cu prețul sănătății. De la băile în lapte de măgar și machiajul toxic din trecut la injecțiile cu Botox de astăzi, istoria frumuseții arată cât de mult s-au schimbat metodele, dar și cât de constante sunt presiunile societății asupra aspectului fizic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 28 septembrie

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1066 – Cucerirea normandă a Angliei – Armata lui William Bastardul, care va deveni William Cuceritorul, invadează Anglia, debarcând cu o flotă de 600 de vase pe insula Britania, în zona orașului Pevensey.
1538 – Bătălia navală de la Prévéza – În nord-vestul Greciei, flota otomană comandată de Khaire ad Din învinge flota hispano-venețiană a Ligii Sfinte, comandata de amiralul genovez Andrea Doria.
1542 – Navigatorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo atinge țărmul Californiei, in dreptul localității San Diego, in Statele Unite de astăzi.
1737 – Ioan Inochentie Micu – Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele “națiunii române” din Transilvania, față de refuzul episcopului de a înlocui termenul “națiune” cu acela de “români” sau de “plebea românească”. Dieta ungară nu a permis citirea documentului.
1848 – A treia Adunare națională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena “Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susținea principiul egalității naționale cu toate popoarele din imperiu.
1852 – S-a născut Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (d. 1907)
1858 – Astronomul american William Cranch Bond reușește să facă a doua imagine fotografică a cometei Donati. Cu o seară înainte, fotograful britanic William Usherwood făcuse prima fotografie a acestei comete.
1861 – S-a născut Aristide Caradja, entomolog și jurist român (d. 1955)
1864 – Se înființează, la Londra, sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels, „Asociația Internațională a Muncitorilor” (cunoscută sub numele de Internaționala I).
1865 – S-a născut Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951)
1867 – Toronto devine capitala Ontario.
1868 – S-a deschis, la Sibiu, primul Congres național-bisericesc al românilor ortodocși din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat “Statutul organic”, care consfințea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.
1876 – A decedat Costache Negri, publicist si diplomat roman, participant la Revoluția de la 1848; (n.martie 1812).
1884 – S-a inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna.
1885 – Ca un pas suplimentar către abolirea sclaviei, Brazilia adoptă Lei dos Sexagenários (Legea celor șaizeci de ani), potrivit căreia toți sclavii cu vârsta peste 60 de ani sunt eliberați.
1891 – A încetat din viață poetul si prozatorul american, Herman Melville: “Moby Dick” (n. 1 august 1819); (“Moby Dick sau balena albă”, “Timoleon”).
1895 – A încetat din viață chimistul și biologul Louis Pasteur; a descoperit natura infecțioasă a unor boli ale omului și animalelor (antraxul, pesta aviară) ; (n. 27 decembrie 1822).
1914 – (10 octombrie 1914, stil nou) A urcat pe tronul României regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (10 octombrie după calendarul vechi), născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (n.1865 – d. 1927). Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul și succesorul regelui Carol I, a jurat credință României, promițând că va fi “un bun român”
1916 – Prima Bătălie de la Oituz (28 septembrie/12 octombrie – 14/27 octombrie 1916) – s-a soldat cu victoria armatei române.
1918 – Ferdinand I, regele României (1914-1927), a dat o proclamație către ostași în care îi îndemna să ia din nou armele pentru a înfăptui „visul nostru de atâtea veacuri: unirea tuturor românilor, pentru care în anii 1916-1917 ați luptat cu atâta vitejie”.
1920 – Se semnează, la Paris, Tratatul dintre Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia si România, prin care se recunoaște suveranitatea României asupra provinciei cuprinse între Prut si Nistru, Basarabia, respectiv unirea Basarabiei cu România.
1924 – A fost finalizat primul înconjur al lumii cu avionul. Primul ocol al Pământului cu avionul a durat 175 de zile, acoperind 44 360 km (27 553 de mile), cu opriri in 61 de orașe, timpul total de zbor fiind de 371 de ore, 11 minute.
1928 – Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină.
1939 – Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Capitala poloneză Varșovia se predă după un asediu de trei săptămâni de către Wehrmachtul german. Germanii vor ocupa Varșovia până în 1945.
1953 – A decedat Edwin Powell Hubble, om de știință american, fondatorul astronomiei extragalactice; (n.20.11.1889).
1961 – În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită – uniunea dintre Egipt și Siria.
1966 – A murit poetul francez André Breton; (n. 1896).
1968 – S-a născut Naomi Watts, actriță britanico-australiană. Naomi Watts (născută la 28 septembrie 1968) este o actriță britanică nominalizată la premiile Oscar.
1989 – Dictatorul filipinez Ferdinand Marcos a murit în exil, după trei ani de la alungarea sa din țară, in urma unei revolte populare.
1991 – Sunt aduse de la Mărășești si înhumate în Parcul Libertății din capitala, osemintele Eroului Necunoscut.
1994 – Feribotul Estonia s-a scufundat în Marea Baltică, înregistrându-se 912 victime.
1996 – Fostul președinte prosovietic al Afganistanului, Mohammad Najibullah este torturat si asasinat de talibani.
2000 – A decedat Pierre Elliott Trudeau, om politic canadian, fost prim-ministru al Canadei; (n.18.10.1919).
2000 – În Danemarca, 53,2% din populația votantă a refuzat aderarea la zona euro.
2008 – Compania americană SpaceX a lansat pe orbită prima navă spatială privată, Falcon 1.
2018 – – Un cutremur cu magnitudinea 7,4 s-a produs pe insula Sulawesi din centrul Indoneziei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.