Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 28 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1066 – Cucerirea normandă a Angliei – Armata lui William Bastardul, care va deveni William Cuceritorul, invadează Anglia, debarcând cu o flotă de 600 de vase pe insula Britania, în zona orașului Pevensey.
1538 – Bătălia navală de la Prévéza – În nord-vestul Greciei, flota otomană comandată de Khaire ad Din învinge flota hispano-venețiană a Ligii Sfinte, comandata de amiralul genovez Andrea Doria.
1542 – Navigatorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo atinge țărmul Californiei, in dreptul localității San Diego, in Statele Unite de astăzi.
1737 – Ioan Inochentie Micu – Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele “națiunii române” din Transilvania, față de refuzul episcopului de a înlocui termenul “națiune” cu acela de “români” sau de “plebea românească”. Dieta ungară nu a permis citirea documentului.
1848 – A treia Adunare națională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena “Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susținea principiul egalității naționale cu toate popoarele din imperiu.
1852 – S-a născut Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (d. 1907)
1858 – Astronomul american William Cranch Bond reușește să facă a doua imagine fotografică a cometei Donati. Cu o seară înainte, fotograful britanic William Usherwood făcuse prima fotografie a acestei comete.
1861 – S-a născut Aristide Caradja, entomolog și jurist român (d. 1955)
1864 – Se înființează, la Londra, sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels, „Asociația Internațională a Muncitorilor” (cunoscută sub numele de Internaționala I).
1865 – S-a născut Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951)
1867 – Toronto devine capitala Ontario.
1868 – S-a deschis, la Sibiu, primul Congres național-bisericesc al românilor ortodocși din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat “Statutul organic”, care consfințea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.
1876 – A decedat Costache Negri, publicist si diplomat roman, participant la Revoluția de la 1848; (n.martie 1812).
1884 – S-a inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna.
1885 – Ca un pas suplimentar către abolirea sclaviei, Brazilia adoptă Lei dos Sexagenários (Legea celor șaizeci de ani), potrivit căreia toți sclavii cu vârsta peste 60 de ani sunt eliberați.
1891 – A încetat din viață poetul si prozatorul american, Herman Melville: “Moby Dick” (n. 1 august 1819); (“Moby Dick sau balena albă”, “Timoleon”).
1895 – A încetat din viață chimistul și biologul Louis Pasteur; a descoperit natura infecțioasă a unor boli ale omului și animalelor (antraxul, pesta aviară) ; (n. 27 decembrie 1822).
1914 – (10 octombrie 1914, stil nou) A urcat pe tronul României regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (10 octombrie după calendarul vechi), născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (n.1865 – d. 1927). Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul și succesorul regelui Carol I, a jurat credință României, promițând că va fi “un bun român”
1916 – Prima Bătălie de la Oituz (28 septembrie/12 octombrie – 14/27 octombrie 1916) – s-a soldat cu victoria armatei române.
1918 – Ferdinand I, regele României (1914-1927), a dat o proclamație către ostași în care îi îndemna să ia din nou armele pentru a înfăptui „visul nostru de atâtea veacuri: unirea tuturor românilor, pentru care în anii 1916-1917 ați luptat cu atâta vitejie”.
1920 – Se semnează, la Paris, Tratatul dintre Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia si România, prin care se recunoaște suveranitatea României asupra provinciei cuprinse între Prut si Nistru, Basarabia, respectiv unirea Basarabiei cu România.
1924 – A fost finalizat primul înconjur al lumii cu avionul. Primul ocol al Pământului cu avionul a durat 175 de zile, acoperind 44 360 km (27 553 de mile), cu opriri in 61 de orașe, timpul total de zbor fiind de 371 de ore, 11 minute.
1928 – Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină.
1939 – Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Capitala poloneză Varșovia se predă după un asediu de trei săptămâni de către Wehrmachtul german. Germanii vor ocupa Varșovia până în 1945.
1953 – A decedat Edwin Powell Hubble, om de știință american, fondatorul astronomiei extragalactice; (n.20.11.1889).
1961 – În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită – uniunea dintre Egipt și Siria.
1966 – A murit poetul francez André Breton; (n. 1896).
1968 – S-a născut Naomi Watts, actriță britanico-australiană. Naomi Watts (născută la 28 septembrie 1968) este o actriță britanică nominalizată la premiile Oscar.
1989 – Dictatorul filipinez Ferdinand Marcos a murit în exil, după trei ani de la alungarea sa din țară, in urma unei revolte populare.
1991 – Sunt aduse de la Mărășești si înhumate în Parcul Libertății din capitala, osemintele Eroului Necunoscut.
1994 – Feribotul Estonia s-a scufundat în Marea Baltică, înregistrându-se 912 victime.
1996 – Fostul președinte prosovietic al Afganistanului, Mohammad Najibullah este torturat si asasinat de talibani.
2000 – A decedat Pierre Elliott Trudeau, om politic canadian, fost prim-ministru al Canadei; (n.18.10.1919).
2000 – În Danemarca, 53,2% din populația votantă a refuzat aderarea la zona euro.
2008 – Compania americană SpaceX a lansat pe orbită prima navă spatială privată, Falcon 1.
2018 – – Un cutremur cu magnitudinea 7,4 s-a produs pe insula Sulawesi din centrul Indoneziei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Puține păsări reușesc să oprească respirația unui observator așa cum o face tangara de munte cu aripi albastre (Anisognathus somptuosus). Când lumina soarelui lovește aripile întinse ale masculului, întregul peisaj montan pare să se estompeze: doar acel albastru metalic, aproape ireal, rămâne viu și strălucitor.
Trăiește la altitudini între 1500 și 3500 de metri, în pădurile noroase și în zonele de tranziție dintre pădurea tropicală și pădurea de ceață din Columbia, Ecuador și nordul Peru. Acolo, printre copaci acoperiți de mușchi și bromelii, masculul își etalează culorile cu o discreție aproape ironică: corpul predominant negru, capul și pieptul galben intens, iar aripile – acea explozie de albastru safir care îl face inconfundabil.
Femela este mai sobră, cu aceleași zone galbene, dar cu albastrul mult mai palid și mai puțin extins. Împreună formează perechi foarte unite, care adesea se aud înainte să fie văzute: un ciripit ascuțit, repetitiv, care răsună prin ceață ca un semnal discret.
Se hrănește în principal cu fructe mici și insecte, căutând prin coroanele înalte sau coborând uneori la nivelul ochilor omului, mai ales în zonele cu vegetație mai rară. Deși nu este extrem de timidă, prezența ei are ceva regal, distant – parcă știe cât de rară și de impresionantă este.
Tangara de munte cu aripi albastre nu este doar o altă pasăre colorată a tropicelor. Este una dintre acele creații ale naturii care te fac să înțelegi de ce oamenii au inventat cuvântul „minune”. Când o vezi prima dată, cu aripile desfăcute pe fondul verde închis al pădurii andine, simți că ai prins un fragment de cer căzut printre copaci.
O splendoare pură a munților, pe care o merită să o cauți cu răbdare și cu inima deschisă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Panait Istrati s-a născut la 10 august 1884 în portul Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, pe care nu l-a cunoscut niciodată. Copilăria i-a fost marcată de sărăcie și lipsuri, crescând alături de mamă și rude, într-un mediu cosmopolit unde Dunărea părea să-i șoptească chemarea aventurii.
Cu doar patru clase primare, tânărul Panait a schimbat nenumărate meserii: ucenic la cârciumă, cofetar, vânzător ambulant, muncitor portuar, zugrav, servitor. La vârsta de doisprezece ani, a plecat de acasă, rătăcind prin port și trăind momente de libertate sălbatică. Viața lui a fost o continuă peregrinare: a hoinărit prin România, apoi prin Egipt, Siria, Liban, Grecia, Turcia, Franța și Elveția, trăind din expediente, suferind de foame și boală, dar savurând fiecare clipă de libertate.
În tinerețe, s-a implicat în mișcări socialiste, scriind articole pentru reviste muncitorești. În 1916 s-a căsătorit pentru scurt timp, dar astâmpărul nu l-a lăsat să stea locului. A învățat singur limba franceză și, în anii 1920, a început să scrie cu adevărat. Descoperit de scriitorul francez Romain Rolland, care i-a prefațat prima carte, Istrati a devenit celebru peste noapte. Operele sale, scrise mai ales în franceză, precum „Chira Chiralina”, „Codin”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului” sau ciclul „Viața lui Adrian Zograffi”, povestesc vieți de haiduci, aventurieri și oameni simpli, pline de pasiune, nedreptate și revoltă.
Entuziasmat de idealurile revoluționare, a vizitat Uniunea Sovietică în 1927-1929, alături de prietenul Nikos Kazantzakis. Inițial încântat, a descoperit însă realitățile dure ale regimului, deziluzionându-se profund. Cartea sa „Spovedania unui învins” a criticat aspru opresiunea, atrăgându-i ostilitatea foștilor camarazi de stânga.
Înapoi în România, bolnav de tuberculoză și atacat atât de extremiști de dreapta, cât și de cei de stânga, Istrati a trăit izolat ultimii ani. A murit la 16 aprilie 1935, într-un sanatoriu din București, lăsând în urmă o moștenire de scrieri vii, traduse în zeci de limbi, care îl consacră drept unul dintre cei mai autentici povestitori ai secolului al XX-lea – un vagabond al sufletului, mereu în căutarea adevărului și a libertății.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 27 decembrie 1947, în urma abdicării forțate a regelui Mihai I (care avea să fie oficializată oficial abia pe 30 decembrie), Adunarea Constituantă proclamă Republica Populară Română, punând capăt monarhiei și deschizând calea instalării complete a regimului comunist. Acest eveniment a reprezentat una dintre cele mai importante cotituri din istoria modernă a României, marcând începutul a peste patru decenii de dictatură comunistă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1391 – Prima menţiune documentară a „logofătului” (şeful cancelariei domneşti) în Ţara Românească.
1512 – Coroana spaniolă elaborează Legile de la Burgos, menite să regelementeze comportamentul coloniștilor față de băștinașii din Lumea Nouă.
1587 – Sigismund al III-lea de Vasa a fost încoronat rege al Poloniei. A domnit 45 de ani și a provocat o lungă serie de conflicte între Polonia , Suedia şi cnezatul Moscovei.
1784 – Răscoala ţăranilor iobagi din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (1784) – Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania, sunt prinşi în pădurea Scoruset din Munţii Gilăului, apoi duşi şi închişi la Alba Iulia, Transilvania.
1806 – Constantin Ipsilanti revine la Bucureşti. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Ţara Românească şi Serbia.
1816 – A avut loc la Iași din inițiativa lui Gheorghe Asachi primul spectacol de teatru în limba română: “Mirtil și Hloe“, pastorala într-un act.
1822 – S-a născut Louis Pasteur, chimist și biolog, membru al Academiei Franceze;
1831 – Charles Darwin se îmbarcă și pornește în ce de-a doua sa călătorie istorică, în America de Sud, la bordul navei regale britanice HMS Beagle.
1892 – S-a pus piatra de temelie a Catedralei Sfântul Ioan Evanghelistul din New York, considerată a patra cea mai mare catedrală crestina din lume.
1909 – Se retrage din partid şi de la şefia PNL-ului, pentru motive de boală, omul politic D.A.Sturdza; Este numit în funcţia de prim-ministru, I.I.C. Brătianu.
1917 – Guvernul României decide curăţarea teritoriului Moldovei de trupele ruse bolşevizate, care săvîrşeau jafuri şi asasinate.
1918 – 28 iunie 1919 – Marea Revoltă Poloneză – Discursul pianistului Ignacy Paderewski a declanșat Insurecția din Polonia Mare.
1923 – A murit Gustave Eiffel, inginer francez, cunoscut în special pentru realizarea Turnului Eiffel, care îi poartă numele.
1945 – A fost inființată Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și a fost creat Fondul Monetar Internațional (FMI), instituții specializate ale Organizației Natiunilor Unite, ca urmare a conferinței de la Bretton Woods (1–12.07.1945), din Statele Unite ale Americii (Articles of Agreement). România a devenit membră a celor două organisme financiare la 15 dec 1972.
1945 – Coreea a fost divizată.
1978 – În Spania se instaurează democraţia după 40 de ani de regim dictatorial franchist.
1985 – Gherilele palestiniene au ucis 20 de persoane pe aeroporturile din Roma şi Viena.
1991 – A fost deschis, pentru public, Muzeul Naţional Cotroceni (înfiinţat la 10 iulie 1991).
1995 – Armata guvernamentală bosniacă şi forţele sârbilor bosniaci evacuează poziţiile-cheie de pe linia frontului din jurul oraşului Sarajevo.
2000 – Cu ocazia împlinirii a 2000 de ani de creştinism şi a sfârşitului de mileniu, Banca Naţională a României a pus în circulaţie o monedă comemorativă din aur, având un tiraj de numai 1.000 de exemplare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Accident rutier mortal în Modelu. O femeie și-a pierdut viața
Ceaiul de măceșe – comoara roșie a sănătății
Corabia faraonului Keops, reasamblată în Marele Muzeu Egiptean. Vizitatorii pot vedea procesul în plină desfășurare
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
