La zi
Scandal exploziv la Craiova: Ultrașii dau năvală pe teren și se bat cu jandarmii – România ratează EURO 2026 sub ochii lui Burleanu!
Într-o seară care trebuia să fie una de sărbătoare pentru futsalul românesc, Sala Polivalentă din Craiova a devenit martora unor scene demne de un film de acțiune. Returul barajului pentru calificarea la EURO 2026 dintre naționala României și cea a Ungariei, disputat miercuri, 24 septembrie 2025, a fost marcat de incidente violente care au oprit partida pentru aproape 45 de minute. Sub privirile șocate ale președintelui Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu – prezent în tribune alături de Mihai Stoichiță, Gabriel Bodescu și legende precum Silviu Lung și Rodion Cămătaru –, ultrașii din Peluza Sud Craiova au invadat terenul, declanșând o bătaie în toată regula cu jandarmii.
Totul a început perfect pentru “tricolori”, antrenați de Emre Kasco. Darius Nastai a deschis scorul în minutul 4, iar Daniel Araujo a dus România în avantaj cu 2-1 în minutul 14, după ce János Rábl egalase temporar pentru Ungaria. Atmosfera era electrică, cu mii de fani olteni susținând cu pasiune echipa gazdă, care visa să răstoarne scorul din turul pierdut cu 3-2 la Debrecen. Dar spiritele s-au încins brusc în a doua repriză, când tabela de marcaj a afișat eronat “Ungaria – Ungaria”, aprinzând fitilul frustrării în tribune. Ultrașii, împărțiți în două sectoare ale sălii, au răbufnit: un grup a sărit pe parchet, încercând să ajungă la jucătorii maghiari, în timp ce ceilalți au urmat exemplul, transformând terenul într-un câmp de luptă.
Jandarmeria a intervenit rapid, dar haosul a escaladat. S-au auzit strigăte, s-au aruncat petarde și torțe, iar bătaia generală a implicat zeci de persoane. Printre figurile recunoscute în mulțime s-a numărat și “Gogoașă”, un ultras notoriu, implicat și în scandalul de la partida România – Kosovo din 2023. Jucătorii ungari au fugit precipitat la vestiare pentru a evita confruntările, în timp ce arbitrii au suspendat imediat meciul. Pentru a calma situația, forțele de ordine au recurs la gaze lacrimogene, ceea ce a dus la evacuarea parțială a sălii și la o pauză prelungită, oficialii așteptând să se aerisească aerul viciat.
După o așteptare tensionată de aproape 45 de minute, partida s-a reluat, dar România nu a mai reușit să întoarcă soarta dublei. Ungaria a egalat în ultimele două minute, impunând un 2-2 pe tabelă, suficient pentru a se califica la turneul final din 2026, găzduit de Lituania, Letonia și Slovenia (4-5 la general). “Tricolorii” ratează astfel prezența la competiție, alături de alte 15 echipe deja calificate, precum Spania, Portugalia sau Italia. Incidentele au atras reacții imediate din presa maghiară, care a descris haosul ca pe un “scandal în care fanii români s-au bătut cu poliția și au fugit pe teren”.
Evenimentul ridică întrebări serioase despre securitatea la competițiile sportive din România și despre rolul ultrașilor în susținerea echipelor naționale. Jandarmeria anunță sancțiuni dure pentru cei implicați, iar FRF va analiza probabil consecințele asupra imaginii fotbalului românesc. O seară care promisese glorie s-a transformat într-un episod rușinos, amintind tuturor că pasiunea poate degenera ușor în violență.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Regimul sancțiunilor pentru munca la negru se schimbă radical în România. Începând cu 18 decembrie 2025, angajatorii care folosesc persoane fără contract individual de muncă riscă amenzi uriașe, cuprinse între 40.000 și 1.000.000 de lei, potrivit noilor reglementări anunțate în contextul întăririi controalelor pe piața muncii.
Noua legislație elimină plafonul anterior de 200.000 de lei, aplicabil până acum în cazul sancțiunilor cumulate. Astfel, chiar și un singur angajat depistat fără forme legale poate genera o amendă dublă, fără a mai exista o limită maximă care să protejeze angajatorul.
O altă noutate majoră vizează activitatea inspectorilor de muncă. Aceștia vor fi dotați cu body-cam-uri, având dreptul de a înregistra controalele fără consimțământul angajatorului sau al persoanelor verificate. Înregistrările vor fi stocate pentru o perioadă de minimum șase luni, putând fi folosite ca probe în eventuale litigii sau anchete.
Mesajul autorităților este unul ferm: toleranța față de munca la negru devine zero, iar riscurile financiare și legale pentru angajatori cresc semnificativ. Într-un context în care controalele sunt anunțate ca fiind mai frecvente și mai stricte, specialiștii avertizează că prevenția și informarea nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru supraviețuirea oricărui business.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
În ajunul Crăciunului 2025, România primește o veste dureroasă din partea autorităților sanitare: primul deces cauzat de gripă în acest sezon rece a fost confirmat oficial. Victima este o femeie în vârstă de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal și cu afecțiuni medicale preexistente. Virusul identificat – tip A, subtip H3 – este cel care domină în acest moment atât la noi, cât și în mare parte din Europa.
Anunțul vine în contextul unei creșteri explozive a cazurilor: în doar o săptămână (15–21 decembrie), numărul îmbolnăvirilor de gripă clinică s-a dublat, ajungând la 11.174 de cazuri raportate la nivel național. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul și județele Cluj, Iași, Bihor, Botoșani și Neamț. În total, peste 102.000 de infecții respiratorii acute (gripă, IACRS și pneumonii) au fost înregistrate în ultima săptămână raportată, cu o intensitate declarată „crescută” de Ministerul Sănătății și chiar o alertă epidemiologică emisă de INSP.
Tulpina A(H3N2) din acest sezon nu este una obișnuită. Circulă de ceva timp în Europa sub o variantă mai agresivă (subclada K), produce debut brusc, febră foarte mare, dureri musculare intense și complicații respiratorii severe mai ales la vârstnici și persoanele cu boli cronice. Din păcate, tocmai aceste categorii sunt și cele mai puțin vaccinate: până la finalul lunii decembrie, doar puțin peste 1,25 milioane de doze antigripale au fost administrate în toată țara, majoritatea în cadrul campaniilor compensate.
Medicii trag un semnal de alarmă: valul abia începe să se contureze, iar perioada sărbătorilor – cu reuniuni familiale, călătorii și spații aglomerate – riscă să accelereze și mai mult răspândirea. Primul deces nu este doar o statistică tristă, ci un avertisment clar: gripa nu iartă atunci când sistemul imunitar este deja slăbit și când protecția prin vaccin lipsește.
Ce putem face concret în următoarele zile?
- Dacă ești în grupa de risc (peste 65 ani, boli cronice, obezitate severă) → mergi de urgență să te vaccinezi, chiar dacă protecția maximă se instalează după 10–14 zile
- Poartă mască în spații închise aglomerate (magazine, transport în comun, biserici)
- Spală-te frecvent pe mâini și evită să-ți atingi fața
- Izolează-te imediat ce apar febră, frisoane, dureri de cap și musculare puternice
- Solicită ajutor medical precoce – antiviralul poate schimba radical evoluția bolii dacă este administrat în primele 48 de ore
Crăciunul acesta vine cu o umbră serioasă peste sănătatea noastră colectivă. Primul deces din sezon ne amintește că, uneori, „doar o gripă” poate fi mult mai mult decât atât.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Rețetele și documentele medicale dispar de pe hârtie! Din august 2026 intră în vigoare super-platforma digitală a sănătății din România
Începând cu august 2026, sistemul medical românesc face un salt uriaș în era digitală. Rețeta electronică, biletul de trimitere, scrisoarea medicală și toate celelalte documente clasice vor dispărea treptat de pe hârtie și vor fi integrate într-o nouă platformă informatică unică, mult mai sigură și modernă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Digi 24 că actuala Platformă Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS), veche de 15 ani și nementenată de aproape un deceniu, va fi înlocuită complet cu un sistem finanțat prin PNRR, aflat deja în execuție tehnică la peste 65%.
Cum va funcționa în practică? Mergi la farmacie doar cu CNP-ul, cardul de sănătate sau noua carte de identitate electronică (toate trei vor fi acceptate în perioada de tranziție). Farmacistul accesează instant prescripția direct în platformă și îți eliberează medicamentele – fără hârtie, fără cerere suplimentară.
Noua platformă va centraliza:
- rețetele electronice
- biletele de trimitere
- scrisorile medicale
- dosarul electronic al pacientului
- istoricul complet al serviciilor medicale
Astfel, peste 95% din birocrația dintre pacienți, medici, farmacii și spitale va fi eliminată.
Autoritățile subliniază că vechiul sistem nu mai face față volumului uriaș de utilizatori și solicitări, motiv pentru care această transformare digitală reprezintă cel mai mare proiect de modernizare din istoria sistemului de sănătate românesc. Tranziția va fi graduală, pentru a permite tuturor să se adapteze fără probleme.
Începând din vara lui 2026, interacțiunea cu sistemul medical devine, în sfârșit, simplă, rapidă și… fără hârtii!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
Poliția, în stradă de Crăciun: măsuri speciale dispuse de IPJ Călărași pentru minivacanța de iarnă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
