Curiozități și Istorie
50 de curiozități uluitoare din lumea animalelor – de la caracatițe cu trei inimi la veverițe care plantează păduri
50 de curiozități fascinante despre animale
– Lumea animală ascunde o multitudine de particularități uimitoare.
– De exemplu, caracatițele au trei inimi, iar șerpii nu aud, fiind complet lipsiți de auz.
– Furnicile nu dorm niciodată.
– Bufnițele își pot roti capul complet, iar elefanții pot plânge.
– Ochiul struțului este mai mare decât creierul său, iar urșii Koala au amprente aproape identice cu cele umane.
– Pastilele contraceptive destinate oamenilor funcționează și la gorile.
– Gândacii de bucătărie pot supraviețui până la zece zile fără cap, murind în cele din urmă de foame.
– Rechinii nu au oase, ci un schelet format din cartilaj.
– Cangurii sunt singurii mamiferi care nu pot merge cu spatele.
– Vacile pot urca scări, dar nu le pot coborî.
– Fluturii simt gustul cu ajutorul picioarelor, iar veverițele se recunosc printr-un gest asemănător unui sărut.
– Leneșul este cel mai lent animal, având nevoie de 72 de ore pentru împerechere.
– Struțul este cea mai rapidă pasăre, atingând viteze de până la 70 km/h.
– Vidrele de mare se țin de mână în somn pentru a nu fi despărțite de curenți.
– Tarantulele pot trăi doi ani fără hrană.
– Cârtițele pot săpa tuneluri de 90 de metri într-o singură noapte.
– Caii de mare sunt monogami și înoată ținându-se de codițe.
– Veverițele adoptă puii abandonați.
– Girafele au șapte vertebre cervicale, la fel cu oamenii, dar mult mai mari.
– Viermii sunt hermafrodiți.
– Limba cameleonului are lungimea corpului și poate prinde prada într-o fracțiune de secundă.
– Vulturii au o acuitate vizuală de patru ori mai mare decât oamenii.
– Bizonii sunt cele mai mari mamifere terestre din America de Nord. Jaguarul vede de șase ori mai bine decât omul în întuneric.
– Broasca țestoasă gigant din Galapagos poate cântări până la 250 de kilograme.
– Puricii de pisică pot sări de 60 de ori lungimea corpului.
– Leul are cel mai puternic urlet dintre feline, audibil de la cinci kilometri.
– Cămilele bactriane sălbatice pot consuma până la 50 de litri de apă dintr-o singură sursă.
– Păsările Kiwi se hrănesc noaptea cu larve și insecte.
– Veverițele contribuie la regenerarea pădurilor, uitând locurile unde își ascund alunele.
– Câinii dalmațieni se nasc fără pete, care apar după două săptămâni.
– Delfinii dorm cu ochii deschiși. Leul nu vânează, această sarcină revenind leoaicelor.
– Cimpanzeii pierd părul odată cu înaintarea în vârstă.
– Melcii pot hiberna până la trei ani.
– Pinguinii Gentoo oferă pietricele femelelor în timpul curtării.
– Tigrii preferă să atace din spate, iar în unele sate din India, oamenii poartă măști pe ceafă pentru a evita atacurile.
– Elefanții au un simț olfactiv extrem de dezvoltat, putând mirosi de la patru kilometri.
– Tigrii au dungi nu doar pe blană, ci și pe piele, fiecare având un model unic.
– Nasul pisicilor este distinct, asemenea unei amprente.
– Dinții castorilor cresc continuu, motiv pentru care trebuie să roadă constant.
– Girafa, cel mai înalt animal, își poate curăța urechile cu limba.
– Toate lebedele din Marea Britanie sunt considerate proprietatea regală.
– Panda roșu nu aparține familiei urșilor panda, ci are propria clasificare zoologică.
– Femelele de dihor pot muri dacă nu se împerechează.
– Șerpii sunt surzi
– Crocodilii nu-și pot scoate limba
– Elefanții plâng
– Ursul Koala are amprente asemănătoare omului.
– Fluturii au papilele gustative în picioare.
– Veverițele plantează anual sute de copaci deoarece uită locurile în care își îngroapă alunele.
– Pinguinii se împerechează pe viață. Cei din special Gentoo le dăruiesc speciilor alese, atunci când le curtează, o pietricică drept cadou.
– Elefantul nu vede foarte bine, dar se ajută de urechi și de nas. El poate mirosi de la 4 km distanță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stârcul roșcat este una dintre cele mai captivante păsări de baltă, cu o înfățișare distinsă și un comportament plin de vitalitate. Corpul său zvelt, cu gât lung și picioare alungite, măsoară între 70 și 80 de centimetri înălțime, iar anvergura aripilor ajunge până la 120 de centimetri. Cea mai comună variantă are penaj gri-ardoziu pe corp, cu capul și gâtul de un roșcat intens, aproape ruginiu, de unde îi vine și numele. În perioada de împerechere, penele de pe cap și gât devin mai lungi și mai pufoase, creând un aspect sălbatic și atractiv. Există însă și o formă albă, complet imaculată, care reprezintă o minoritate în populație și care poate fi confundată cu alte egrete, dar se deosebește prin ciocul rozaliu cu vârf negru și prin picioarele albăstrui-închise.
Această pasăre trăiește exclusiv în zonele costiere cu apă sărată: lagune liniștite, mlaștini mangrove, plaje cu nămol și ape puțin adânci din Golful Mexicului, Caraibe, America Centrală și nordul Americii de Sud. Este rar întâlnită în ape dulci, preferând mediul marin unde găsește hrană bogată.
Ceea ce face stârcul roșcat cu adevărat unic este modul său de vânătoare – un adevărat spectacol de mișcări. Spre deosebire de alți stârci care stau nemișcați așteptând prada, el aleargă energic prin apă puțin adâncă, sărind, învârtindu-se, deschizând și închizând aripile ca o umbrelă pentru a crea umbră și a reduce reflexia apei, astfel încât să vadă mai bine peștii mici. Această tehnică, numită adesea „dansul stârcului roșcat”, îi sperie și concentrează prada, permițându-i să lovească rapid cu ciocul lung și ascuțit. Se hrănește în principal cu pești mici, crustacee și broscuțe, fiind un vânător activ și eficient.
În perioada de reproducere, formează colonii mixte cu alte păsări de baltă, construind cuiburi din crengi în mangroviere sau pe insule joase. Femela depune de obicei trei până la patru ouă, iar ambii părinți participă la clocire și hrănirea puilor. Populația sa este considerată vulnerabilă din cauza dezvoltării costiere, poluării și deranjului uman, dar eforturile de conservare au ajutat la o ușoară recuperare în unele zone.
Stârcul roșcat rămâne o prezență fascinantă pe țărmurile tropicale, un simbol al vitalității și grației sălbatice, care încântă orice observator norocos să-i vadă dansul hipnotic pe apele strălucitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
„Davai ceas, davai palton!” – Cum au terorizat soldații sovietici Bucureștiul în august 1944 – octombrie 1945. Povestea nespusă a violurilor, jafurilor și morții lui Constantin Tănase
Intrarea Armatei Roșii în București, august 1944. Intersecția Căii Dorobanților cu Șoseaua Ștefan cel Mare. Zeci de mii de oameni flutură stegulețe, aruncă flori peste tancuri, strigă „Ura!”. Pare eliberare. Va fi ocupație.
În doar câteva zile, entuziasmul se transformă în groază. Soldații sovietici comit violuri în masă (estimări contemporane vorbesc de sute, poate mii de cazuri numai în Capitală), opresc mașinile în stradă, îi dau jos pe șoferi și pasageri cu arma la tâmplă, jefuiesc magazine și apartamente. Obsesia lor devine ceasul de mână – simbolul civilizației occidentale pe care nu-l avuseseră niciodată.
Mihail Sebastian notează în jurnalul său (publicat postum):
„Soldații ruși violează femei, opresc mașini în stradă, dau jos pe șofer și pasageri, se urcă la volan și dispar. Magazine prădate. […] Ceasul e ideea fixă a soldatului rus.”
La 2 septembrie 1944: „Azi-dimineață o tanchetă sovietică fugărind o mașină particulară pe care voia s-o confiște. […] Trecători busculați ca să dea ceasul.”
La 2 octombrie 1944: actorii Nora Piacentini și Mircea Șeptilici sunt atacați noaptea, cu revolverul la tâmplă, și li se iau 100 000 de lei și… un ceas.
Din această realitate s-a născut celebrul cuplet al lui Constantin Tănase, cântat în 1944–1945 în revista „Țara care se naște” (Teatrul Alhambra, apoi „Constantin Tănase”):
Rău a fost cu „was ist das”
Dar mai rău cu „davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai casă și moșie
Harașo, tovărășie!
După câteva spectacole, Tănase este arestat de ofițeri NKVD, bătut și amenințat cu moartea. I se interzice să mai cânte cupletul. La următorul spectacol, marele actor apare pe scenă fără să scoată o vorbă: poartă un pardesiu uriaș ticsit de ceasuri de mână la ambele brațe, ca niște bandaje. Publicul explodează în aplauze. Apoi își desface pardesiul și scoate la iveală un ceas enorm cu pendulă. Arată spre el și spune doar: „El tic, eu tac… el tic, eu tac.”
Sala a stat în picioare minute în șir.
Pe 29 august 1945 – exact la un an și o zi de la intrarea trupelor sovietice în București – Constantin Tănase moare subit, la 65 de ani. Diagnosticul oficial: angină pectorală. Zvonul care a circulat imediat în București și a rămas până azi: a fost otrăvit de agenți sovietici cu o cafea la terasa „Fialkowski” de pe Calea Victoriei.
Cert este că marele satiric care îndrăznise să râdă de „eliberatori” nu a mai apucat să vadă sfârșitul ocupației.
„Davai ceas” a rămas în memoria colectivă drept simbolul umilinței românești din primele luni ale regimului comunist impus cu baioneta sovietică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
24 decembrie, Ajunul Crăciunului, este o zi încărcată de semnificații istorice și spirituale, reprezentând ultima zi a Postului Nașterii Domnului în tradiția ortodoxă și momentul de pregătire pentru celebrarea Nașterii lui Iisus Hristos. Cu rădăcini în festivități precreștine precum Yule (solstițiul de iarnă), această dată a fost adoptată oficial în calendarul creștin în secolul al IV-lea, împletind tradiții păgâne cu simbolismul religios al luminii și renașterii. De-a lungul istoriei, a fost marcată de evenimente memorabile, precum armistițiul spontan din Primul Război Mondial (1914), transmiterea mesajului biblic de pe orbita Lunii de către Apollo 8 (1968) sau semnarea Tratatului de la Ghent (1814), care a pus capăt Războiului din 1812. În România, Ajunul este sinonim cu colindatul, postul aspru și pregătirea mesei festive, reflectând o moștenire culturală profundă de bucurie, reflecție și unitate familială.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1524 – A încetat din viaţă Vasco da Gama, celebru navigator portughez, cel care a efectuat prima călătorie pe mare din Europa până în India, înconjurând Africa, deschizând astfel linia de navigaţie din Europa spre Asia.
1660 – A murit Mary de Orange, fiica regelui Carol I al Angliei şi mama regelui William al III-lea al Angliei.
1777 – Navigatorul britanic James Cook descoperă arhipeleagul Kirimati (Christmas Islands). Kiritimati sau Insula Crăciunului este un atol de corali în Oceanul Pacific, aflat în nordul Insulelor Teraina (Liniei sau Ecuatoriale).
1800 – La Paris, are loc un atentat asupra împăratului Franţei, Napoleon Bonaparte, fără însă a-l răni. Drept represalii, 100 de iacobini sunt deportaţi în insulele Seychelles.
1814 – Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord au semnat tratatul de la Gent, prin care au pus capăt Războiului din 1812.
1818 – S-a nascut James Prescott Joule, fizician englez autodidact și fabricant de bere; (m. 11 octombrie 1889). James Prescott Joule (n. 24 decembrie 1818, d. 11 octombrie 1889). A devenit celebru datorită unei experiențe faimoase menită a determina echivalentului mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această experiență, Joule a verificat principiul conservării și transformării energiei.
1818 – Franz Xaver Gruber a compus celebrul cantec de Crăciun “Silent Night” .
1851 – A ars din temelii Biblioteca Congresului SUA.
1864 – Episcopia ortodoxă a Transilvaniei de la Sibiu a devenit mitropolie.
1865 – În SUA, a luat ființă organizația secretă a albilor americani Ku Klux Klan, bazele ei fiind puse de 6 veterani ai Razboiului de independență american.
1893 – Industriașul american Henry Ford a testat primul său motor de automobil.
1897 – Octavian Goga a debutat cu versuri în revista “Tribuna” din Sibiu.
1918 – Trupele Armatei Române au intrat în Cluj.
1918 – Regele Ferdinand I al României emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei. ”Serviciile publice” rămîneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia guvernului României trecînd afacerile străine, armata, căile ferate, poştele, telefoanele, circulaţia financiară, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului.
1924 – Albania a devenit republică.
1939 – A fost dat în folosință ”Pasagiul inferior din Calea Griviței”
1943 – Generalul american Dwight D. Eisenhower, viitor președinte al SUA, a devenit comandant suprem al forțelor armate aliate în cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
1951 – Libia și-a dobândit independența față de Italia și a devenit regat sub conducerea regelui Idriss I.
1964 – A avut loc inaugurarea Teatrului “Ion Creangă” din București, cu premiera piesei „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru.
1968 – Revolta studenţilor bucureşteni din anul 1968. În momentul singurei perioade faste a regimului comunist, studenții bucureșteni s-au revoltat și au demonstrat pentru libertate.
1968 – Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii. William Anders a fotografiat răsăritul Pământului.
1979 – Armata Uniunii Sovietice ocupă Afganistanul pentru a susţine guvernul comunist instaurat în aceasta țară.
1987 – Gabriel Andreescu a fost arestat sub acuzaţia de „trădare”, pentru difuzarea de manifeste cu caracter anticomunist.
1989 – Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989): În București, în Piața Universității, Gara de Nord și Piața Palatului au continuat schimburile de focuri .
1999 – Cinci mii de “porţi sfinte” ale unor edificii religioase din întreaga lume s–au deschis în noaptea de Crăciun pentru a marca începutul marelui Jubileu al anului 2.000. Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea, la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Anul Sfânt s–a încheiat la 6 ian. 2001 (Ziua Botezului Domnului).
2020 – Maia Sandu și-a început exercitarea mandatului de președinte al Republicii Moldova, devenind prima femeie care ocupă această funcție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
Poliția, în stradă de Crăciun: măsuri speciale dispuse de IPJ Călărași pentru minivacanța de iarnă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
