Curiozități și Istorie
Norul misterios care a provocat cea mai lungă iarnă din istoria Europei
Unul dintre cele mai stranii și devastatoare fenomene naturale din istoria umanității a avut loc în Europa secolului al VI-lea, marcând un episod de întuneric și frig extrem care a schimbat cursul vieții pentru milioane de oameni. Incredibil, dar real, în anul 536 e.n., continentul a fost acoperit de un nor enigmatic, descris de contemporani ca o ceață densă și opacă, care a declanșat un dezastru major: o iarnă continuă de aproximativ 18 luni. Acest eveniment nu s-a limitat la Europa; relatări istorice și dovezi științifice moderne indică efecte similare în Orientul Mijlociu și părți din Asia, unde soarele a fost obscurizat zi și noapte, ducând la o scădere drastică a temperaturilor globale. Chiar și în perioadele tradiționale de vară, temperaturile au rămas la nivel de îngheț, făcând imposibilă orice formă de recoltă până în primăvara anului 537 e.n. Foametea rezultată a provocat ravagii uriașe, cauzând moartea a aproximativ o treime din populația Europei, iar în regiunile nordice, unde condițiile de iarnă extremă au persistat aproape un an și jumătate, rata mortalității a ajuns până la 90%. Acest an este adesea numit “cel mai rău an din istorie pentru a fi în viață”, datorită combinației letale de frig, întuneric și lipsă de hrană.
Cronicari antici precum Procopius din Cezareea, un istoric bizantin care a documentat războaiele lui Justinian, și Cassiodorus, un oficial roman care a scris scrisori administrative, au relatat în detaliu despre apariția subită a acestui nor negru. Procopius descria cum “soarele dădea lumină fără strălucire, ca luna, pe tot parcursul anului”, iar cerul era acoperit de o ceață uscată care bloca razele solare, provocând un efect similar unei eclipse permanente. Cassiodorus, la rândul său, nota în corespondența sa oficială că “soarele pare a fi pierdut puterea sa obișnuită” și că aerul era plin de un praf misterios, ducând la ierni prelungite și veri reci, cu zăpadă căzând chiar și în august în unele regiuni. Alți martori din bazinul mediteranean, inclusiv cronicari chinezi și irlandezi, au menționat fenomene similare: un soare albăstrui și slab, lipsa umbrelor la amiază și un cer permanent înnorat. Aceste relatări converg spre ideea unui nor de praf vulcanic sau aerosol sulfuros care a învăluit emisfera nordică, reducând temperatura medie globală cu până la 2-3 grade Celsius și perturbând ciclurile agricole esențiale pentru supraviețuire.
Urmările au fost catastrofale și multifațetate. Temperaturile în scădere constantă, chiar și vara, au fost însoțite de ierni feroce, dominate de evenimente meteorologice violente precum furtuni de zăpadă neobișnuite, inundații și secete paradoxale cauzate de lipsa căldurii solare. Recoltele au eșuat pe scară largă: grâul, orzul și alte culturi de bază nu au putut germina sau matura, ducând la o foamete masivă care a slăbit populațiile și a facilitat răspândirea bolilor. O treime din locuitorii Europei au pierit în acea perioadă, mai ales din cauza lipsurilor alimentare și a gerului năprasnic, dar și din cauza unor epidemii asociate, cum ar fi ciuma lui Justinian care a izbucnit la scurt timp după, în 541 e.n., ucigând alte zeci de milioane. În regiuni precum Scandinavia sau Insulele Britanice, mortalitatea a fost și mai ridicată, cu comunități întregi dispărând din cauza migrațiilor forțate sau a conflictelor pentru resurse limitate. Dincolo de Europa, efectele s-au resimțit în Imperiul Bizantin, unde economia a fost afectată, și chiar în China, unde cronicile vorbesc de zăpadă în vară și foamete care au dus la instabilitate politică.
Deși contemporanii nu au înțeles originea acestui nor de praf inexplicabil, cercetările moderne au elucidat misterul prin combinarea dovezilor istorice cu date științifice. Analizele nucleelor de gheață din Groenlanda și Antarctica au relevat concentrații ridicate de sulfat în straturile corespunzătoare anului 536, indicând erupții vulcanice majore ca principală cauză. O erupție masivă a vulcanului Ilopango din El Salvador, estimată la o magnitudine de VEI 6-7 (comparabilă cu cea a Tambora din 1815), a aruncat în atmosferă tone de aerosoli sulfuroși care au blocat radiația solară, creând un “iarnă vulcanică” globală. Alte erupții posibile, cum ar fi cea a unui vulcan din Islanda sau din America de Nord în 540, au prelungit efectele, ducând la un deceniu de climă instabilă. Acest fenomen a reflectat razele soarelui înapoi în spațiu, crescând albedo-ul Pământului și cauzând o răcire rapidă. Dovezi dendrocronologice (inele de copaci) din Europa și Asia confirmă o creștere minimă în acel an, susținând ideea unui impact ecologic profund care a afectat ecosisteme întregi, de la agricultură la migrația animalelor.
Pe termen lung, evenimentul din 536 a avut consecințe profunde asupra istoriei umane. A contribuit la declinul Imperiului Roman de Apus, a accelerat migrațiile popoarelor și a slăbit societăți întregi, deschizând calea pentru schimbări geopolitice majore. De exemplu, în Scandinavia, foametea a dus la abandonarea așezărilor, iar în Bizanț, a complicat eforturile de reconquistă ale împăratului Justinian. Astăzi, acest episod servește ca un avertisment privind vulnerabilitatea civilizațiilor în fața schimbărilor climatice bruște, fie ele naturale sau antropice. Cercetătorii continuă să studieze astfel de evenimente pentru a înțelege mai bine riscurile viitoare, subliniind importanța monitorizării vulcanice și a pregătirii pentru catastrofe globale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În septembrie 1887, New York-ul pulsa sub căldura tomnatică, iar străzile aglomerate din Lower East Side miroseau a pește proaspăt și a speranțe zdrobite ale imigranților. Elizabeth Jane Cochran, o tânără de 23 de ani din Pittsburgh, intra cu pași fermi într-o casă de oaspeți modestă de pe Second Avenue. Sub pseudonimul Nellie Bly – luat dintr-o melodie populară –, ea era reporterița ambițioasă a ziarului New York World, hotărâtă să dezvăluie ororile societății. Cu părul negru strâns și o rochie ieftină, cumpărată second-hand, Bly se transformă în Nellie Brown, o imigrantă cubaneză rătăcită și confuză.
Planul ei era unul de o temeritate rară: să se prefacă nebună pentru a fi internată în azilul notoriu de pe Blackwell’s Island, un loc șoptit cu groază – bătăi, mâncare stricată, condiții inumane. Bly cunoștea pericolele; odată înăuntru, ieșirea nu era garantată. Dar curajul o împingea înainte. “Dacă intru și ies, voi arăta lumii adevărul”, își spuse, privindu-se în oglinda sparată.
Prima mișcare: să convingă gazda. Bly începu să se plângă de dureri de cap, să vorbească singură și să plângă isteric. “Totul e pierdut! Soțul meu m-a părăsit în Cuba, sunt singură!”, strigă ea cu accent forțat, ochii largi de spaimă simulată. Femeile din casă o priviră îngrozite, apoi chemară poliția. Ofițerul o găsi pe podea, murmurând despre fantome. “E nebună rău”, zise el, ducând-o la secție.
În fața judecătorului, Bly străluci în rol. Ochii injectați (de la ceapa frecată în prealabil), vocea tremurândă, răspunsuri delirante: “Sunt Nellie Moreno… voci îmi spun să sar în râu!” Medicul o declară “insană” după o privire superficială. Nimeni nu verifică; era doar o imigrantă sărmană. Pe 22 septembrie, ajunse la Bellevue pentru observație, apoi, pe 24, fu transferată cu feribotul pe insulă.
Azilul era un infern: clădiri cenușii, ferestre zăbrelite, sute de femei – bolnave, sărace sau abandonate – în mizerie. Bly fu dezbrăcată, spălată cu apă rece și aruncată în dormitorul cu paturi pline de ploșnițe. Mâncarea: pâine mucegăită, supă cu viermi, carne alterată. Infirmierele băteau fără milă – palme, pumni, păr smuls. “Tăceți, nebunelor!”, urlau ele.
Bly rămase lucidă, memorând totul cu o tehnică simplă și discretă: repeta detaliile în minte ca pe un șir de numere sau cuvinte-cheie, grupându-le în categorii – “mâncare: pâine neagră, viermi 5; băi: apă murdară, 3 pe zi; bătăi: infirmiera X, pacientă Y, motiv Z” – și le “lega” de obiecte familiare din cameră (patul = mâncare, peretele = abuzuri, fereastra = doctori). Seara, sub pătura subțire, își repeta mental lista de 10-15 ori, ca un mantra, fixând-o în memorie pe termen scurt, apoi o consolida dimineața, adăugând noi elemente. Asta o ajuta să nu uite nimic, chiar și sub stresul amețelii de la medicamente sau băi reci.
Supraviețui “terapiilor” brutale – băi forțate, cămăși de forță, pastile –, prefăcându-se supusă. “Trebuie să rezist”, își spunea.
După zece zile de coșmar, New York World interveni. Un reporter o “găsi” pe “Nellie Brown”. Eliberată pe 2 octombrie, slăbită și cu vânătăi, dar triumfătoare.
Articolele ei, Ten Days in a Mad-House, zguduiră orașul: anchete, reforme, fonduri. Bly deveni legendă, fondatoarea jurnalismului sub acoperire. Planul ei schimbase totul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În vastitatea pădurilor australiene de eucalipt trăiește o pasăre mică și fascinantă, care pare să sfideze gravitația: Varied Sittella, cunoscută științific ca Daphoenositta chrysoptera. Cu o lungime de doar 10-11 cm și o greutate de circa 10-14 grame, această pasăre cântătoare este supranumită “ciocănitoarea de scoarță” sau “nuthatch-ul australian”, deși nu este înrudită direct cu ciocănitorile europene. Numele “varied” vine de la variația impresionantă a penajului între cele cinci subspecii, adaptate la regiuni diferite ale continentului australian – de la cap alb sau negru, la aripi cu bandă portocalie-rufă în sud-est sau albă în nord.
Varied Sittella este endemică Australiei, răspândită pe aproape întreg continentul, cu excepția zonelor aride centrale și a Tasmaniei. Preferă habitate precum păduri deschise de eucalipt, mallee (tufișuri de eucalipt pitic), păduri și chiar grădini cu copaci maturi din suburbii. Acolo unde pădurile sunt fragmentate de agricultură sau urbanizare, populațiile scad, iar în unele regiuni precum Australian Capital Territory este considerată vulnerabilă din cauza pierderii habitatului.
Ce face această pasăre cu adevărat unică? Comportamentul său de hrănire! Spre deosebire de majoritatea păsărilor care urcă pe trunchiuri, Varied Sittella coboară în spirală cu capul în jos, aterizând în vârful copacului și lucrând metodic în jos pe ramuri și scoarță. Cu ciocul ascuțit, curbat în sus, și picioare puternice cu gheare lungi, scormonește după insecte și păianjeni ascunși sub coajă – gândaci, larve, omizi, termite sau furnici. Masculii au ciocul mai lung și tind să vâneze mai jos pe trunchi, în timp ce femelele rămân sus. Totul se întâmplă în grupuri zgomotoase de 5-20 de indivizi, care comunică prin ciripituri ascuțite “chwit-chwit” sau “tchweit” rapid, ca un cor coordonat ce răsună prin coronament.
Viața socială este un alt capitol captivant: sunt crescători cooperanți! Grupurile sunt familii sedentare, cu un cuplu dominant și “ajutoare” – pui din ani precedenți care ajută la construire cuib, incubație și hrănirea puilor. Cuibul este o capodoperă a camuflajului: o cupă adâncă în formă de con, țesută din fibre vegetale, scoarță și pânză de păianjen, decorată exterior cu bucăți lungi de coajă pentru a imita perfect furca ramurii. Plasat la 5-25 de metri înălțime, adăpostește 2-3 ouă albăstrui cu pete gri, incubate doar de femelă timp de 18-20 de zile. Puii sunt hrăniți de întregul grup și părăsesc cuibul după alte 3 săptămâni.
Sunetele lor? Un ciripit subțire și metalic, care devine un haos vesel când stolul se mută dintr-un copac în altul. Bărbații au ochi portocalii intens, picioare galben-portocalii și un inel ocular viu colorat – detalii care îi fac irezistibili pentru observatorii de păsări.
Deși clasificată ca “Preocupare minimă” de IUCN la nivel global, Varied Sittella suferă de defrișări, pisici sălbatice și fragmentarea habitatului. În unele zone, cum ar fi Perth sau Canberra, oamenii ajută plantând copaci nativi și protejând bătrânii eucalipți.
Varied Sittella ne amintește cât de ingenioase pot fi adaptările naturii: o pasăre mică ce transformă scoarța copacilor într-o autostradă inversă, unde gravitația e doar o sugestie. Într-o lume care taie păduri, ea ne șoptește: păstrați copacii înalți, și dansul spiralat va continua!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 9 noiembrie au avut loc cinci momente cheie în istoria Germaniei, alternând între tragedie și speranță: execuția revoluționarului Robert Blum (1848), proclamarea Republicii Weimar (1918), puciul eșuat al lui Hitler (1923), Noaptea de Cristal – pogromul nazist împotriva evreilor (1938) și căderea Zidului Berlinului (1989), simbol al sfârșitului Războiului Rece și reunificării Europei. În context românesc, data evocă Bătălia de la Posada (1330), victorie fondatoare a Țării Românești sub Basarab I, dar și alte evenimente precum cucerirea Rahovei în Războiul de Independență (1877). Această zi rămâne un reminder al fragilității democrației și al luptei împotriva extremismului.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1376 – Apar primele statute de breaslă păstrate din Transilvania, care aparțineau breslelor din Sibiu, Sebeș, Orăștie și Sighișoara.
1799 – Revoluția franceză: O lovitură de stat (“18 brumar”) condusa de Napoleon Bonaparte, înlătură Directoratul. Se instaurează Consulatul, Napoleon devenind unul dintre cele trei consuli.
1818 – S-a născut scriitorul rus Ivan Turgheniev, scriitor rus (“Prima iubire”, “Visul”, “O lună la ţară”); (m. 3 septembrie 1883).
1832 – S-a născut scriitorul Emile Gaboriau, unul din creatorii genului polițist in romanul francez; (d.28.09.1873).
1857 – Deputații din Adunarea Ad- hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depun o jalbă pe biroul Adunării cerând, printre altele, desființarea birului “boierescului“.
1888 – Criminalul londonez Jack Spintecătorul a ucis ultima lui victimă, pe nume Mary Jane Kelly.
1888 – S-a născut Jean Monnet, politician francez, considerat fondatorul Comunității Europene.
1906 – Theodore Roosevelt a făcut o inspecție la șantierul Canalului Panama, devenind primul președinte american care a efectuat o deplasare oficială în afara țării.
1907 – Celebrul diamant Cullinan a fost oferit de guvernul Transvaalului regelui britanic Eduard al VII-lea, cu ocazia zilei sale de naștere.
1917 – Iosif Stalin a intrat în guvernul provizoriu al Rusiei bolșevice.
1918 – În urma revoluției izbucnită în țară, Germania a fost proclamata republică odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II -lea, care s-a refugiat in Olanda.
1918 – A încetat din viață poetul, prozatorul și dramaturgul Guillaume Apollinaire, reprezentant al curentului cubist și cel care a avansat în literatură noțiunea de suprarealism; (n. 26 august 1880).
1923 – Este lichidat la München”Puciul de la berărie”, condus de Adolf Hitler, o tentativă eșuată de lovitura de stat ce a avut loc între seara zilei de 8 noiembrie și după amiaza zilei de 9 noiembrie.
1928 – În România a apărut primul număr al revistei “Radiofonia”.
1933 – S-a născut (in localitatea Tarutin din Basarabia) Lucian Pintilie, personalitate de marcă și personaj singular în peisajul teatrului și cinematografului românesc contemporan.
1937 – Armata japoneză a ocupat orașul chinez Shanghai.
1938 – Kristallnacht (Noaptea de Cristal) – Diplomatul nazist Ernst vom Rath moare de rănile provocate de gloanțele rezistenței luptătorilor evrei, un act pe care naziștii l-au folosit ca o scuză pentru a demara pogromul național cunoscut sub numele de Kristallnacht (Noaptea de Cristal)
.1940 – A decedat Arthur Neville Chamberlain, prim ministrul al Marii Britanii în anii 1937–1940. (n.18.03.1869).
1947 – S-a născut Monica Pillat, prozatoare si poeta, fiica lui Dinu Pillat, nepoata scriitorului și poetului tradiționalist Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat Brateș.
1953 – Cambodgia își declară independența.
1956 – Scriitorul și filosoful francez Jean Paul Sartre, un adept al ideilor marxiste, a condamnat sistemul brutal din URSS, după invazia sovietica în Ungaria.
1961 – Pilotul Neil A. Armstrong, primul om care a pășit pe Luna, a doborât recordul de viteza in aer, zburând cu 6.587km/h într-un aparat X-15.
1961 – România a devenit membra a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
1970 – A încetat din viață generalul si omul politic francez Charles de Gaulle.
1985 – Sovieticul Garry Kasparov a devenit la 22 de ani cel mai tânăr campion mondial de șah după meciul câștigat în fața lui Anatoli Karpov.
1989 – Căderea Zidului Berlinului – Barierele dintre Germania de Est și cea de Vest au fost deschise.
1991 – A încetat din viață cântărețul şi actorul francez Yves Montand. (n. 13 octombrie 1921).
1994 – A fost descoperit de către cercetătorii germani Peter Ambruster si Gottfried Munzenberg elementul chimic radioactiv darmstadtium, cu numărul atomic 110 si simbolul DS. A primit acest nume după acela al orașului Darmstadt din Germania.
2006 – A murit Markus Wolf, cel mai cunoscut spion al fostei RDG; a condus serviciile de informații din cadrul Securității de Stat (STASI) între anii 1958-1987, supranumit „omul fără față”, deoarece serviciile de spionaj din Occident nu au dispus de o imagine fotografică a acestuia, decât în anii ’80
2008 – Dosarul privind crimele și abuzurile Securității, în care erau reclamați 67 de foști activiști de partid, psihiatri și angajați ai Securității, Miliției și Procuraturii, a fost închis de Parchetul instantei supreme, care a motivat că a intervenit prescripția faptelor.
2012 – A decedat la vârsta de 83 de ani popularul actor roman Iurie Darie. S-a născut la 14 martie 1929 în Vadul Rascov, in județul Soroca din Basarabia (România).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un tânăr din Călărași, românul cu cele mai multe proprietăți deținute în Dubai. Afaceri de zeci de milioane și o istorie controversată
Nellie Bly: Zece zile în iadul azilului pentru adevăr!
Varied Sittella, pasărea care își caută hrana prin lumea insectelor ascunse
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
