Știri
Toma Arnăuțoiu – Ultimul bastion al libertății în munții României
Într-o epocă în care România se prăbușea sub greutatea dictaturii comuniste, când libertatea devenise o amintire și frica o normă, Toma Arnăuțoiu a ales să nu se plece. Născut în 1921 în satul Nucșoara, județul Muscel, într-o familie de învățători, Toma a crescut cu simțul datoriei, al onoarei și al demnității. A urmat Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat pe frontul de est, fiind decorat pentru curajul său. După război, în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost trecut în rezervă, ca mulți alți ofițeri considerați incompatibili cu noua ordine.
În 1949, împreună cu colonelul Gheorghe Arsenescu, Toma a pus bazele unuia dintre cele mai longevive și bine organizate grupuri de rezistență anticomunistă din România – cunoscut sub numele de „Grupul de la Nucșoara”. Format inițial din 16 membri, majoritatea țărani din zonă, grupul fiind sprijinit de peste o sută de localnici care, cu riscul propriei vieți, le-au oferit hrană, adăpost și informații. Ascunși în pădurile dese ale Munților Făgăraș, în peșteri și bordeie săpate în stâncă, membrii grupului au trăit în clandestinitate timp de nouă ani, într-o luptă tăcută, dar neclintită, împotriva unui sistem care distrugea tot ce era liber, demn și viu.
După plecarea lui Arsenescu din munți, Toma a devenit liderul grupului. Alături de fratele său Petre, de Maria Plop – femeia care i-a fost tovarășă de viață și de luptă – și de Constantin Jubleanu, a continuat să reziste, în ciuda condițiilor extreme, a iernilor cumplite, a lipsei de hrană și a vânătorii neîncetate duse de Securitate. În 1956, în ascunzătoarea lor din munți, s-a născut fiica lui Toma și a Mariei – un copil crescut în tăcerea pădurii, departe de lume, într-un spațiu unde libertatea era păzită cu arma și cu speranța.
Dar în 1958, trădarea a venit din partea unui fost coleg de școală, care, în schimbul favorurilor regimului, a oferit informații decisive. Toma, Petre, Maria și ceilalți au fost capturați. Urmează un an de anchete brutale, de interogatorii și procese înscenate. În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, Toma Arnăuțoiu este executat la închisoarea Jilava, împreună cu fratele său și alți 14 susținători. Maria Plop va muri în detenție, iar fiica lor va fi dusă la orfelinat, crescând fără să știe cine au fost părinții ei, descoperindu-și identitatea abia după căderea regimului.
Povestea lui Toma Arnăuțoiu nu este doar o filă de istorie, ci o mărturie despre curajul de a rămâne om într-o lume care te obligă să devii supus. Nu a fost un simplu fugar, ci un simbol al rezistenței românești, un om care a ales să moară liber decât să trăiască în genunchi. Într-o epocă în care tăcerea era impusă, Toma a vorbit prin faptele sale, prin tăria cu care a apărat demnitatea, prin dragostea pe care a purtat-o în mijlocul suferinței.
Astăzi, numele său rămâne gravat în memoria celor care cred că libertatea nu se negociază, că demnitatea nu se abandonează și că, uneori, chiar și în cele mai întunecate vremuri, există oameni care aleg să lumineze.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spiritul sărbătorilor de iarnă a ajuns și în comuna Roseți, acolo unde copiii au fost în centrul unui moment dedicat bucuriei, generozității și emoțiilor. Primarul comunei, George Chiriță, a transmis un mesaj public în care a vorbit despre importanța acestor clipe petrecute alături de cei mici, subliniind că adevărata bucurie a Crăciunului se vede cel mai bine prin ochii copiilor.
Edilul a participat la o acțiune dedicată copiilor din comunitate, prilej cu care le-a oferit cadouri și a fost martorul unor zâmbete care au umplut întreaga încăpere. Potrivit mesajului transmis, emoția sinceră din privirea celor mici a fost cea care a dat valoare reală momentului, transformând întâlnirea într-o amintire specială de sărbători.
„Copiii știu cel mai bine să ne reamintească ce înseamnă bucuria adevărată, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă”, a transmis primarul, evidențiind rolul acestor gesturi simple, dar pline de semnificație, în consolidarea legăturii dintre administrație și comunitate.
Acțiunea s-a desfășurat într-un cadru festiv, specific Crăciunului, și a avut ca scop aducerea unui strop de fericire copiilor din Roseți, dar și reafirmarea valorilor de solidaritate și apropiere umană care definesc această perioadă a anului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spiritul sărbătorilor de iarnă s-a simțit din plin și în aceste zile la Căminul Sfântul Antim Ivireanul din municipiul Călărași, acolo unde beneficiarii au avut parte de momente speciale, încărcate de emoție, muzică și amintiri frumoase.
Sub coordonarea directorului, Ilinca Enescu, căminul a fost gazda unei întâlniri cu adevărat de suflet. Invitatul special a fost artistul călărășean Walter Ghicolescu, care le-a oferit seniorilor un dar neprețuit: colinde, muzică folk și o întoarcere simbolică în timp, spre anii tinereții.
Cu chitara în mână, Walter Ghicolescu a colindat fiecare colț al căminului, iar melodiile sale au creat o atmosferă caldă, de sărbătoare. Beneficiarii au cântat alături de artist, au zâmbit, au retrăit amintiri și au simțit, poate mai intens ca oricând, bucuria Crăciunului trăit împreună.
Momentul a fost mai mult decât un simplu recital. A fost o întâlnire între generații, o dovadă că muzica are puterea de a aduce oamenii mai aproape și de a aprinde lumină în suflete, indiferent de vârstă.
Pentru seniorii de la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, această zi va rămâne o amintire prețioasă, iar pentru comunitatea locală, un exemplu că sărbătorile capătă adevăratul lor sens atunci când sunt împărtășite.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Ordonanța Trenuleț 2026: Taxe mai mici pentru firme, austeritate la stat și sprijin pentru vulnerabili
Guvernul pregătește adoptarea astăzi, 23 decembrie, a proiectului de Ordonanță de Urgență cunoscut drept „Ordonanța Trenuleț”, care stabilește principalele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2026. Documentul, publicat luni seară în transparență decizională de Ministerul Finanțelor, include un mix de relaxări fiscale pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli publice și protecție socială pentru categoriile vulnerabile.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că măsurile sunt agreate în coaliție și vizează un cadru fiscal mai stabil: „Venim cu taxe mai mici și reguli mai simple pentru business, sprijin pentru salariații cu venituri mici, mai puțină birocrație, reguli stricte la banii publici și combaterea evaziunii. Protejăm astfel puterea de cumpărare a celor vulnerabili și menținem echilibrele macroeconomice.”
Principalele măsuri propuse:
- Salariu minim brut: Crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Facilitățile fiscale (scutire impozit și contribuții) se mențin parțial: 300 lei neimpozabili până la 30 iunie 2026, apoi 200 lei până la sfârșitul anului.
- Impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA): Scade de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026.
- Microîntreprinderi: Cotă unică de 1% la impozitul pe venit.
- Impozit pe construcții („taxa pe stâlp”): Abrogat începând cu anul fiscal 2027.
- Impozit pe dividende: Crește la 16% de la 1 ianuarie 2026.
- Punct de amendă: Majorat la 216,2 lei de la 1 iulie 2026.
- Cheltuieli publice: Salariile bugetarilor (inclusiv din companii de stat) rămân înghețate al doilea an consecutiv. Se mențin premiile, bonusurile și alte drepturi salariale la nivelul din 2025.
- Subvenții politice: Reduse cu 10% față de 2025, inclusiv pentru partide și minorități. Sumele forfetare pentru parlamentari scad tot cu 10%.
- Sănătate: Majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei amânată până la 1 ianuarie 2027.
- Protecție socială: Ajutorul pentru facturile la energie electrică pentru vulnerabili prelungit până la 31 decembrie 2026.
Ordonanța include și măsuri pentru digitalizarea fiscală (e-Factura, e-TVA) și sprijin pentru primării prin împrumuturi din trezorerie. Impactul bugetar este estimat negativ minor, compensat prin eficientizare ANAF și creșterea colectării.
Dacă va primi toate avizele, ordonanța ar putea fi adoptată chiar astăzi, fundamentând bugetul pe 2026 într-un context de disciplină financiară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bucuria Crăciunului, trăită alături de cei mici în comuna Roseți
Bucuria Crăciunului, trăită din plin la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul” din Călărași
Tarife noi la cinematograful din Călărași, de la 1 ianuarie. Anunțul făcut de Cinema Călărași
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
