Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -8°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

VIDEO. Problema stațiilor de epurare din Oltenița și Budești, o situație moștenită care încă așteaptă soluții

Published

on

Captură de ecran Facebook.com/Alex Dima

Situația apelor uzate din sudul județului Călărași, prezentată recent într-un material video realizat de jurnalistul Alex Dima, readuce în atenția publică o problemă veche, generată de investiții realizate în urmă cu mai bine de un deceniu și care nu au fost niciodată funcționale la capacitate normală.

În municipiul Oltenița, imaginile surprinse arată că o parte din apele provenite din canalizare ajung direct în Dunăre. Stația de epurare existentă funcționează doar parțial, cu o epurare preponderent mecanică, insuficientă pentru protejarea mediului. În apropiere se află o stație nouă, construită din fonduri europene în urmă cu aproximativ 16 ani, care însă nu a fost pusă în funcțiune nici până astăzi.

Este important de precizat că această situație nu poate fi pusă exclusiv în sarcina actualei administrații locale. La nivelul municipiului Oltenița, conducerea administrației publice s-a schimbat în anul 2024, iar problema stației de epurare este una moștenită, rezultatul unor decizii, întârzieri și blocaje administrative acumulate în timp. Asta nu înseamnă că responsabilitatea trebuie pasată între autorități.

O situație similară se regăsește și la Budești, unde stația de epurare construită în jurul anului 2010, printr-o investiție de aproximativ 3,5 milioane de euro, nu mai funcționează corespunzător, iar apele uzate ajung în râul Dâmbovița, cu impact indirect asupra Dunării.

Advertisement

În prezent, problema rămâne una deschisă și necesită soluții concrete, investiții suplimentare și o colaborare reală între autoritățile locale, județene și instituțiile de mediu, pentru ca efectele asupra mediului și sănătății publice să fie limitate și, în final, eliminate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Mircea Lucescu, internat din nou de urgență la Spitalul Universitar

Published

on

Selecționerul României, Mircea Lucescu, a fost adus luni după-amiază la Spitalul Universitar din București în stare gravă. La doar o săptămână după externare, medicii au decis reinternarea de urgență. Motivul principal: gripa severă care nu cedează tratamentului cu antibiotice, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Inițial mersese pentru un control cardiologic de rutină, însă starea s-a agravat brusc.

Antrenorul de 80 de ani rămâne sub supraveghere medicală strictă cel puțin câteva zile. Evenimentul survine cu două luni înainte de barajul crucial cu Turcia pentru Cupa Mondială.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Achitare surpriză la Înalta Curte: fostul ministru Florian Bodog, declarat nevinovat după condamnarea inițială

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat luni o decizie definitivă de achitare în cazul fostului ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu. Hotărârea răstoarnă sentința primei instanțe, unde un complet de trei judecători îl condamnase la doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA susținuseră că, în perioada 2017–2018, pe când era ministru al Sănătății, Bodog ar fi falsificat semnături pe două contracte de muncă pentru a acoperi absența totală a unei consiliere, care ar fi încasat salariul timp de un an fără să se prezinte la serviciu.

Completul de cinci judecători al ICCJ a stabilit însă că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de abuz în serviciu, argumentând că activitatea consilierului personal se poate desfășura de la distanță, iar natura atribuțiilor nu impune prezență fizică la sediul instituției. Instanța a subliniat că funcția este una bazată pe încredere și colaborare directă, cu un conținut preponderent intelectual, dificil de evaluat prin criterii cantitative.

Judecătorii au mai arătat că eventualele nereguli administrative privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate în sfera penală, întrucât dreptul penal are caracter de ultima ratio și nu poate sancționa deficiențe de organizare instituțională.

Advertisement

În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, Înalta Curte a considerat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală de abuz în serviciu, iar în lipsa acesteia nu se justifică răspunderea penală.

În prima instanță, Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ministrul ar fi permis ca angajata sa, Olivia Andreea Marcu, să încaseze salariul fără să se prezinte la serviciu, semnând în locul ei documente oficiale și atestând în mod nereal prezența acesteia. Ancheta susținea că Bodog nu ar fi dispus nicio măsură disciplinară, deși cunoștea situația.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading