Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 22°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Semnificația istorică a zilei de 18 septembrie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1454 – În bătălia de la Konitz (Chojnice), in timpul războiului de treisprezece ani, oastea Cavalerilor Teutoni zdrobește armata Regatului Polonez, comandată de regele Cazimir al IV-lea.

1502 – Cristofor Columb ancorează in Honduras. A fost al patrulea si ultimul sau voiaj spre Continentul American.

1538 – S-a încheiat prima domnie în Moldova a voievodului Petru Rareș.

Advertisement

1600 – Bătălia de la Mirăslău – Mihai Viteazul a fost înfrânt de către generalul Giorgio Basta.

1739 – În urma Păcii de la Belgrad, Imperiul Habsburgic restituie Oltenia, care este reincorporată Țării Romanești.

1783 – A încetat din viață matematicianul și fizicianul Leonhard Euler (teoria mișcării planetelor și cometelor); este considerat fondatorul calculului variațional.

1793 – Președintele SUA, George Washington, a pus piatra de temelie a Capitolinului, devenit astăzi simbol al politicii americane si al libertății acestei națiuni.

1819 – S-a născut Leon Foucault, fizicianul francez care a demonstrat mișcarea de rotație a Pământului cu ajutorul pendulului care-i poartă numele si a determinat viteza luminii (1850); (d.11.02.1868).

Advertisement

1831 – A murit poetul roman Vasile Cârlova (“Înserare”, “Ruinurile Târgovistii”); (n. 4.02.1809, Buzău).

1851 – A apărut primul număr al publicației americane The New York Daily Times, devenita sase ani mai târziu, renumita The New York Times, care a supraviețuit până în zilele noastre.

1879 – Prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României (18/30 septembrie – 25 septembrie/7 octombrie).

1883 – S-a inaugurat, la București, “Expoziția cooperatorilor din tara”, exclusiv cu produse meșteșugărești autohtone.

1903 – S-au desfășurat primele curse de motociclism din țara noastră, pe velodromul de la șosea (18.09/1.10).

Advertisement

1911 – A avut loc premiera filmului Amor fatal (dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf), un film românesc în regia lui Grigore Brezeanu in care acesta a fost totodată și scenarist, și actor.

1914 – S-a semnat Convenția ruso-română, prin care Rusia se angajează să garanteze și să apere integritatea teritorială a României și recunoașterea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români în schimbul unei neutralități binevoitoare a României.

1928 – A avut loc zborul primului avion cu motor diesel (SUA).

1931 – A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei, care a avut drept rezultat ocuparea, în mai puțin de 5 luni, a întregului teritoriu al Chinei de nord-est (provincia istorică Manciuria.

 1934 – Uniunea Sovietica este admisa in Liga Națiunilor.

Advertisement

1938 – A fost inaugurat Mausoleul de la Mărășești, România.

1947 – A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, (actualmente Teatrul Bulandra) cu piesa “Insula“, de Mihail Sebastian (regia lui Mihai Şeptilici, distribuţia: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian)

Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a mai putut intra înapoi în țară la ordinul lui J.Edgar Hoover, directorul FBI.

1954 – A fost înființată Compania TAROM prin încetarea activității TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice). În decurs de 6 ani compania a reușit să se conecteze la principalele capitale europene.

1959 – Crearea Curții Europene a Drepturilor Omului pe lângă Consiliul Europei la Stasbourg, instituție fondată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu scopul de a asigura respectarea obligațiilor care rezultă din aceasta de către statele contractante.

Advertisement

1961 – Secretarul general al ONU, Dag Hammarskjöld, și-a pierdut viața într-un accident aviatic in timpul unei călătorii în Africa, unde urma să aibă o întâlnire cu autoritățile din Congo.

1962 – A murit Krikor H. Zambaccian, critic și colecționar de arta, de etnie armeana, membru al Academiei Române.

1970 – Chitaristul american Jimi Hendrix (James Marshall), a murit la doar 28 de ani, in urma unei supradoze de droguri, in Londra.

1973 – Adunarea Generala a ONU recunoaște existența celor doua Germanii.

 1974 – A fost inaugurat, la Sf. Gheorghe, Monumentul Ostașului Român.

Advertisement

1976 – S-a născut Ronaldo, fost fotbalist brazilian. Ronaldo Luis Nazário de Lima.

1981 – A fost abolită în Franța, pedeapsa cu moartea.

1997 – A intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.

1998 – A încetat din viață Kurt Hager, ideologul fostei Republici Democrate Germane (RDG).

2012 – A decedat poetul, prozatorul și traducătorul român, Romulus Vulpescu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană

Published

on

În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.

În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.

Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.

Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Ulmer Nests: Capsule solare care salvează vieți în iernile geroase din Germania

Published

on

În orașul Ulm din Germania, o inițiativă remarcabilă a luat naștere pentru a veni în sprijinul persoanelor fără adăpost în fața iernilor aspre. Inginerii și designerii locali au dezvoltat „Ulmer Nests” – capsule de dormit inovatoare, alimentate cu energie solară, care oferă un refugiu sigur și călduros celor care trăiesc pe străzi.

Aceste capsule, concepute cu un design minimalist și funcțional, sunt construite din materiale rezistente la intemperii și izolate termic, protejând utilizatorii de frig, vânt și umezeală. Fiecare „Ulmer Nest” este echipat cu panouri solare care alimentează un sistem de încălzire intern, asigurând o temperatură confortabilă chiar și în nopțile geroase. În plus, capsulele sunt dotate cu senzori care monitorizează calitatea aerului și alertează autoritățile în caz de urgență, oferind astfel un nivel suplimentar de siguranță.

Proiectul, lansat ca un răspuns la criza locuințelor și la condițiile dure din timpul iernii, a fost bine primit atât de comunitate, cât și de organizațiile care sprijină persoanele fără adăpost. „Ulmer Nests” nu doar că oferă un adăpost temporar, ci și demnitate și speranță celor care au nevoie de ele, reprezentând un exemplu de inovație socială care combină tehnologia cu empatia.

Inițiativa a atras atenția internațională, inspirând alte orașe să ia în considerare soluții similare. Cu toate că „Ulmer Nests” nu rezolvă complet problema lipsei de adăpost, ele reprezintă un pas important către crearea unui mediu mai sigur și mai uman pentru cei vulnerabili.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading