Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Creșterea prețurilor la alimentele de bază de la 1 Octombrie: Controverse în coaliția de guvernare

Published

on

Prețurile alimentelor de bază ar putea crește de la 1 octombrie, după ce coaliția de guvernare ar fi decis, conform purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, să renunțe la plafonarea adaosului comercial, fără nicio obiecție în cadrul coaliției. Totuși, liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține că această decizie nu a fost discutată în coaliție și că PSD se opune eliminării plafonării.

Ioana Ene Dogioiu a declarat pentru HotNews că decizia de a nu prelungi plafonarea a fost luată în unanimitate de coaliție, argumentând că măsura a generat distorsiuni economice pentru producători și comercianți. Ea a adăugat că premierul va discuta săptămâna viitoare cu reprezentanții retailerilor pentru a preveni creșteri semnificative ale prețurilor.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a afirmat pe Facebook că PSD nu susține renunțarea la plafonarea adaosului comercial, subliniind că decizia nu a fost discutată în coaliție. Acesta a criticat măsura, avertizând că ar agrava povara financiară asupra cetățenilor, în contextul unei inflații deja ridicate. Grindeanu a propus un plan economic al PSD, axat pe investiții și crearea de locuri de muncă, care ar trebui discutat urgent cu partenerii de guvernare și mediul de afaceri.

Și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a criticat decizia, acuzându-l pe premierul Ilie Bolojan că afectează categoriile vulnerabile prin renunțarea la plafonare. Zamfir a subliniat că, în condițiile unei inflații de 10%, eliminarea măsurii va lovi în cei nevoiași, favorizând retailerii și multinaționalele.

Advertisement

Măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă în iunie 2023 sub guvernarea lui Marcel Ciolacu, expiră la 30 septembrie. Potrivit surselor HotNews, premierul Bolojan se opune prelungirii, deși aceasta nu ar afecta bugetul, ci doar profitul comercianților. Surse din PSD avertizează că eliminarea plafonării ar putea crește inflația cu 2-3%.

În prezent, 17 categorii de alimente au adaosul comercial limitat la maximum 5%, inclusiv pâine albă (300-500 g), lapte de vacă (1 l, 1,5% grăsime), iaurt simplu, telemea, făină, mălai, ouă M, ulei de floarea-soarelui, carne de pui și porc, legume și fructe proaspete (roșii, ceapă, mere, prune etc.), cartofi, zahăr, smântână și unt.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Scandal uriaș la Batalionul din Satu Mare: MApN sesizează DNA după acuzații de concursuri trucate, misiuni inventate și defrișări ilegale

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Advertisement

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA l‑a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar pe cauțiune de 800.000 de lei

Published

on

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șeful Poliției Rutiere Ploiești, „tras pe dreapta” sub control judiciar pentru distrugerea arhivei

Published

on

Comisarul Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier Ploiești, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. El este acuzat de sustragere și distrugere de documente ori înscrisuri. Alături de un subaltern, a fost oprit din exercitarea funcției.

Ancheta a pornit după ce tone de documente din arhiva instituției au fost scoase ilegal și arse pe un câmp din incinta Școlii de Pompieri Boldești-Scăeni. Operațiunea s-a făcut fără aprobări legale, cu o autoutilitară privată.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Prahova a dispus suspendarea și anchetă internă. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești continuă cercetările.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading