Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 25°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Semnificația istorică a zilei de 15 septembrie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1254 – S-a născut navigatorul venețian Marco Polo, cunoscut pentru relatările sale despre o călătorie în China;(d.08.01.1324).

1353 – Împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg și regele Ungariei Ludovic I, încheie acordul de succesiune pentru tronul Ungariei.

1486 – Din porunca lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcția unui nou palat domnesc la Hârlau.

Advertisement

1521 – Domnitorul Țării Românești Neagoe Basarab,  ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, moare și este urmat de fiul său, Teodosie.

1538 – Începutul dominației otomane asupra Moldovei. Sultanul turc Soliman intră în Suceava, capitala Principatului Moldovei.

1642 – A avut loc Sinodul de la Iași. Sinodul de la Iași a fost o întâlnire bisericească ortodoxă ce a avut loc în orașul Iași din Principatul Moldovei (astăzi în România), în perioada 15 septembrie – 27 octombrie 1642, convocată de patriarhul ecumenic Partenie I al Constantinopolului, cu sprijinul domnului moldovean Vasile Lupu.

1697 – Electorul Frederic August I de Saxonia este încoronat ca rege al Poloniei sub numele de August al II-lea al Poloniei.

1774 – A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Muntenia (1774-1782). A reorganizat fiscalitatea și administrația, iar în domeniul justiției, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică”.

Advertisement

1789 – S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper (“Ultimul mohican”, “Vânătorul de cerbi”); (m. 14 septembrie 1851)

1806 – Armatele franceze predau Bavariei orașul liber imperial Nürnberg.

1812 – Trupele ruse, în retragere, incendiază orașul Moscova în fața armatei lui Napoleon.

1821 – Colonia Guatemala, un teritoriu ce includea actualele state Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua si Costa Rica din America Centrala, si-a declarat independenta fata de Spania.

1830 – Este inaugurată în Anglia linia de cale ferată Liverpool – Manchester, prima cale ferată din lume.

Advertisement

1831 – În Statele Unite ( New Jersey), a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume încă în funcțiune.

1835 – În timpul celei de-a doua călătorii pe vasul HMS Beagle, Charles Darwin a ajuns în insulele Galápagos.

1848 – A avut loc cea de a treia Adunare Națională de la Blaj la care țăranii români au venit în număr de aproximativ 60.000, înarmați cu lănci și furci, notează lucrarea ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Nu a fost recunoscută ”uniunea” Transilvaniei cu Ungaria și au fost reafirmate revendicările țărănimi iobage.

1860 – A apărut la Iași, revista săptămânală științifică și literară “Ateneul român”.

1864 – În România a fost adoptata Legea privind introducerea sistemului de masuri si greutăți metrice, care urma sa fie aplicata începând cu data de 1 ianuarie 1866.

Advertisement

1869 – La propunerea lui Al.Papiu Ilarian și, respectiv a lui I. Heliade Radulescu, sunt alesi primii membri de onoare din străinătate ai Societății Academice Române: istoricul si omul politic francez Edgar Quinet si omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (15/27).

1890 -Încep ample lucrări de regularizare a cursului Dunării la Porțile de Fier.

1894 – Japonia învinge China în Bătălia de la Pyongyang, in timpul primului război chino-japonez.

1895 – Inaugurarea podului peste Dunăre, la Cernavodă; au avut loc mari festivități la care a participat si Majestatea Sa Regele Carol I. Proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, era la acea vreme cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea pod din lume (4.088 m).

1895 – A apărut, la București, revista lunara “Gazeta matematica”, prima revista de specialitate in limba romana. Seria I a fost editata între 1895-1949, după 1949 editându-se alte două serii) (15/27).

Advertisement

1916 – Englezii au folosit pentru prima dată tancurile în bătălia de pe râul Somme, în Franța.

1924 – În România a apărut primul număr al “Gazetei Sporturilor”.
1924 – În Basarabia recent unita cu Țara mamă, România, a început rebeliunea de la Tatarbunar, orchestrata de URSS.
1928 – Alexander Flemming descoperă o substanță antibacteriană, pe care o denumește penicilină.
1935 – Liderul nazist Adolf Hitler anunță noi legi rasiale la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg.
1940 – Încetarea raidurilor aeriene germane asupra Marii Britanii din cadrul operației “Seelöve” (Leul de mare).
1944 – Începe Bătălia de la Peleliu între Statele Unite şi Japonia pe teatrul Pacific al celui de-al Doilea Război Mondial, terminată la sfârșitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită “cea mai amară bătălie a războiului pentru pușcașii marini“.

1959 – Nikita Hrusciov devine primul lider sovietic care vizitează Statele Unite unde se întâlnește cu președintele american Eisenhower.

1959 – Corneliu Mănescu a fost ales vicepreședinte al celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a ONU

1963 – Patru tinere de culoare au fost ucise de membri ai grupării Ku Klux Klan într-un atentat cu bomba comis într-un centru social din Birmingham, Alabama.

1971 – Prima acțiune Greenpeace, la bordul Phyllis Cormack, împotriva testelor nucleare desfășurate de Statelor Unite.

Advertisement

2005 – Seara de vis a fotbalului românesc: Steaua București învinge cu 3-0 pe Valerenga, în deplasare. Dinamo București învinge cu 5-1 pe Everton Liverpool, acasă. Rapid București face 1-1 cu Feyenoord, care în retur a fost un avantaj pentru echipa românească.

2006 – Cercetătorii americani si mexicani au fost descifrat hieroglifele de pe piatra denumita “Stèle de Cascajal”, descoperită in Mexic (1999).

2013 – La București a 15-a zi consecutivă de proteste; Peste 20.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

La zi

Deputatul PSD Călărași Ion Samoilă cere reluarea discuțiilor pentru construirea unui pod peste Dunăre, investiție vitală pentru regiune

Published

on

În prima ședință a Comisiei pentru transporturi și infrastructură din noua sesiune parlamentară, deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, a propus reluarea discuțiilor privind construirea unui pod peste Dunăre, la Călărași, considerat o investiție strategică pentru fluidizarea traficului național și internațional.

Samoilă a subliniat faptul că, deși drumul expres Galați–Brăila–Ialomița–Călărași este în execuție, acesta se oprește în buza Dunării, fără o legătură directă peste fluviu. „Lipsește veriga esențială: podul”, a transmis parlamentarul.

Totodată, acesta a amintit că în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, la o reuniune internațională desfășurată în Polonia, s-a semnat un acord privind realizarea a cinci studii de fezabilitate pentru poduri peste Dunăre, unul dintre acestea fiind dedicat zonei Călărași.

Mă bucur să vă anunț că președintele Comisiei pentru transporturi și toți membrii acesteia au fost de acord cu reluarea demersurilor necesare pentru această investiție majoră”, a precizat Ion Samoilă.

Advertisement

Deputatul PSD a atras atenția că proiectul nu este „un moft”, ci o necesitate strategică, mai ales în contextul dificultăților de transport întâlnite la trecerea de la Giurgiu. Samoilă a subliniat că valoarea investiției depășește capacitățile financiare ale României și trebuie susținută prin fonduri europene, inclusiv prin Comisia Europeană.

Voi continua să susțin acest proiect cu toată convingerea, pentru că dezvoltarea regiunii sud-estice și conectivitatea României cu rețelele europene de transport nu mai pot fi amânate!”, a concluzionat deputatul.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

O nouă avarie la rețeaua de apă din Călărași: furnizarea întreruptă pe strada Dobrogeanu Gherea

Published

on

Operatorul de apă și canalizare EcoAqua Călărași a anunțat luni dimineață, la ora 10:10, producerea unei noi avarii pe rețeaua stradală. Echipele de intervenție se află deja pe teren pentru remedierea situației.

Din cauza lucrărilor, alimentarea cu apă a fost oprită pe strada Dobrogeanu Gherea, iar reluarea furnizării este estimată în aproximativ două ore.

EcoAqua face apel la locuitorii din zonă să aibă răbdare și să utilizeze cu responsabilitate rezervele de apă până la finalizarea intervenției.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Creșterea prețurilor la alimentele de bază de la 1 Octombrie: Controverse în coaliția de guvernare

Published

on

Prețurile alimentelor de bază ar putea crește de la 1 octombrie, după ce coaliția de guvernare ar fi decis, conform purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, să renunțe la plafonarea adaosului comercial, fără nicio obiecție în cadrul coaliției. Totuși, liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține că această decizie nu a fost discutată în coaliție și că PSD se opune eliminării plafonării.

Ioana Ene Dogioiu a declarat pentru HotNews că decizia de a nu prelungi plafonarea a fost luată în unanimitate de coaliție, argumentând că măsura a generat distorsiuni economice pentru producători și comercianți. Ea a adăugat că premierul va discuta săptămâna viitoare cu reprezentanții retailerilor pentru a preveni creșteri semnificative ale prețurilor.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a afirmat pe Facebook că PSD nu susține renunțarea la plafonarea adaosului comercial, subliniind că decizia nu a fost discutată în coaliție. Acesta a criticat măsura, avertizând că ar agrava povara financiară asupra cetățenilor, în contextul unei inflații deja ridicate. Grindeanu a propus un plan economic al PSD, axat pe investiții și crearea de locuri de muncă, care ar trebui discutat urgent cu partenerii de guvernare și mediul de afaceri.

Și liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a criticat decizia, acuzându-l pe premierul Ilie Bolojan că afectează categoriile vulnerabile prin renunțarea la plafonare. Zamfir a subliniat că, în condițiile unei inflații de 10%, eliminarea măsurii va lovi în cei nevoiași, favorizând retailerii și multinaționalele.

Advertisement

Măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă în iunie 2023 sub guvernarea lui Marcel Ciolacu, expiră la 30 septembrie. Potrivit surselor HotNews, premierul Bolojan se opune prelungirii, deși aceasta nu ar afecta bugetul, ci doar profitul comercianților. Surse din PSD avertizează că eliminarea plafonării ar putea crește inflația cu 2-3%.

În prezent, 17 categorii de alimente au adaosul comercial limitat la maximum 5%, inclusiv pâine albă (300-500 g), lapte de vacă (1 l, 1,5% grăsime), iaurt simplu, telemea, făină, mălai, ouă M, ulei de floarea-soarelui, carne de pui și porc, legume și fructe proaspete (roșii, ceapă, mere, prune etc.), cartofi, zahăr, smântână și unt.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading