La zi
Semnificația istorică a zilei de 13 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1229 – Ogodai han, fiul lui Genghiz han (mort in 1227), se încoronează han suprem al mongolilor. S-a născut aprox. În 1189 si a murit in anul 1241. A fost al doilea han suprem al mongolilor si a domnit intre anii 1227 – 1241.
1584 – În Spania se finalizează cea mai mare construcție a Renașterii mondiale, El Escorial.
1598 – A murit regele Filip al II-lea, iar fiul sau Filip al III-lea, urca pe tronul Spaniei si Portugaliei.
1724 – A fost sfintita Mănăstirea Văcărești din Bucuresti, ctitorie a familiei Mavrocordat – cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, cea mai mare mânăstire din Balcani.
1739 – Fiul lui Antioh Cantemir, Constantin, care lupta împreună cu fratele său, Dumitraşco, în armata rusă, intră în Iași. Moldova, sub domnia lui Grigore Ghica (1726-1733), fiii lui Antioh Cantemir, Constantin și Dimitrie sau Dumitrașcu, ajunseseră cel dintâi ban, iar cel de-al doilea mare comis. În jurul lor se grupase un partid puternic, care considera ca uzurpatori pe domnii trimiși direct de la Constantinopol.
1759 – În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City, fapt care a pus capăt dominației Franceze in America de Nord. In lupta, generalii care au condus armatele britanice si franceze, James Wolfe respectiv Joseph de Montcalm, au fost râniți mortal.
1791 – Regele Franței, Ludovic al XVI-lea acceptă noua Constituție a țării.
1848 – O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în Bătălia din Dealul Spirii.
1850 – Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistenții săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.
1872 – Gara București Nord – A fost inaugurarea Gara de Nord din București (clădire construi tă între anii 1868 și 1870 pe moșia boierului Dinicu Golescu; până la 24 mai 1884 s-a numit Gara Târgoviștei), o dată cu deschiderea liniei ferate din București – Ploiești și inaugurarea liniilor ferate Pitești-București-Buzău și Galați-Tecuci-Roman.
1875 – Mihai Eminescu îl duce, pentru prima dată, pe Ion Creangă la “Junimea”, unde acesta citește povestea “Soacra cu trei nurori”.
1901 – Pe Calea 13 Septembrie din București a fost inaugurat Monumentul Pompierilor, în prezența prim-ministrului Dimitrie Sturdza, în memoria celor căzuți la 13 septembrie 1848, in lupta cu trupele turcești. Grupul statuar realizat de E. Hegel, o reprezintă pe Nike, personificarea Victoriei, care anunță cu trompeta biruința, iar cu celălalt braț sprijină un ostaș rănit.
1913 – Aurel Vlaicu, pionier al aviației, inginer si constructor de avioane (n.1882), a încetat din viată, prăbușindu-se cu avionul sau, in timpul unei încercări de trecere peste Munții Carpați.
1916 – A început Bătălia de la Sibiu, prima bătălie cu participarea României în timpul Primului Război Mondial. Sub puternica presiune a ofensivei inamice, germano-austro-ungare, armata română este nevoită să se retragă. Bătălia a durat până pe 15 septembrie.
1918 – S-a oficiat la Biserica ortodoxă din Odessa căsătoria dintre prințul moștenitor al României Carol cu Zizi Lambrino, înregistrată în aceeași zi la Consulatul român din oraș.
1925 – A apărut prima publicație radiofonica de la noi – „Radio-Român”; Își propunea „răspândirea telegrafiei si telefoniei fără fir în România”. În martie 1925 prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Emil Giurgea, ing. Emil Petraşcu și alții au înființat asociația „Prietenii radiofoniei”, care avea drept scop grăbirea înființării unei societăți de radiodifuziune romane, prin susținerea de conferințe, inițierea de publicații specializate etc.
1940 – Masacrul din Ip (13/14 septembrie 1940) – trupe maghiare împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii („Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.
1940 – Al doilea război mondial – Italia invadează Egiptul.
1965 – A avut loc vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria. (Discuții cu Jivkov; Semnarea unui acord pt. schimburile de mărfuri)
1968 – Albania părăsește Pactul de la Varșovia.
1992 – La Festivalul internațional al filmului Mostra Internațională de la Veneția, filmului “Hotel de Lux” al regizorului roman Dan Piţa i-a fost decernat “Leul de argint”.
1993 – Israelul și OEP au semnat la Washington DC, acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza și Ierihon, după mai multe runde de negocieri începute in 1991 la Madrid si continuate in secret în Norvegia, la Oslo (încheiate la 20 august)
1998 – Regizorului roman Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, pentru filmul “Terminus Paradis”.
1998 – Participanții la Forumul Secuiesc pentru Reînnoirea UDMR desfășurat la Cernat, județul Covasna, au cerut acordarea cetățeniei ungare pentru maghiarii din România, autonomia Ținutului Secuiesc, înființarea universității maghiare la Cluj și retrocedarea integrală a bunurilor comunității și bisericilor maghiare.
2000 – A avut loc, la Staples Center din Los Angeles, SUA, prima ediție a „Latin Grammy Awards”, organizată de „Latin Academy Of Recording Arts and Sciences”.
2001 – Autoritățile americane l-au indicat pe Osama ben Laden, refugiat în Afganistan, drept principalul suspect în organizarea atentatelor teroriste comise la 11 septembrie, în New York
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Se știe că beta-carotenul din morcovi este transformat de organism în vitamina A, un antioxidant esențial pentru menținerea sănătății ochilor. Morcovii pot contribui la prevenirea cataractei, degenerescenței maculare și a orbirii nocturne, adică incapacitatea ochilor de a se adapta la întuneric. Încă din copilărie, eram încurajați să consumăm morcovi cruzi, suc sau sirop, datorită beneficiilor lor pentru vedere. Acest remediu naturist nu vindecă afecțiunile oculare existente, dar poate ajuta la prevenirea lor prin suplimentarea naturală a vitaminei A.
Ingrediente necesare pentru preparare
-
500 g morcovi
-
500 g lămâi cu coajă
-
Miere polifloră (suficientă pentru a acoperi amestecul de morcovi și lămâi)
Mod de preparare
-
Curățați morcovii de coajă și dați-i pe răzătoarea fină. Puneți morcovii rași într-un borcan de sticlă cu închidere ermetică.
-
Tocați lămâile mărunt, inclusiv coaja, și adăugați-le peste morcovii rași în borcan.
-
Acoperiți amestecul cu miere polifloră până când este complet acoperit.
-
Închideți borcanul ermetic și lăsați-l la frigider timp de 10 zile pentru a se macera.
Administrare
Consumați o lingură din amestec de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese. Pe durata tratamentului, evitați consumul de alcool.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un incendiu de proporții a izbucnit în dimineața zilei de sâmbătă, 13 septembrie 2025, la Penitenciarul Găești din județul Dâmbovița, provocând panică și necesitând intervenția rapidă a autorităților. Incidentul, raportat în jurul orei 07:55 prin apel la numărul unic de urgență 112, a fost cauzat de flăcări care s-au extins rapid prin tubulatura de ventilație a clădirii, generând un fum dens care a inundat spațiile interioare.
Aproximativ 200 de deținuți și membri ai personalului au fost evacuați de urgență pentru a evita intoxicarea cu fum sau alte pericole. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Dâmbovița a intervenit prompt cu mai multe autospeciale de stingere, reușind să lichideze incendiul și să înceapă operațiunile de ventilare și înlăturare a efectelor negative. Din informațiile disponibile, nu au fost raportate victime, iar autoritățile continuă să investigheze cauzele exacte ale incendiului.
Acest incident ridică întrebări cu privire la siguranța infrastructurii închisorilor din România, mai ales în contextul altor evenimente similare din trecut, cum ar fi incendiile de la penitenciarele Satu Mare sau Poarta Albă. Ancheta în curs va clarifica dacă au existat deficiențe în sistemele de prevenție sau dacă incidentul a fost provocat intenționat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu creastă blondă (Campephilus principalis), cunoscută și sub denumirea de ciocănitoare cu cioc de fildeș, este una dintre cele mai fascinante și enigmatice păsări din istoria ornitologiei. Această specie, odată răspândită în pădurile bătrâne din sud-estul Statelor Unite și în Cuba, a fost considerată dispărută, dar continuă să stârnească interes datorită posibilelor observații neconfirmate și a statutului său iconic.
Caracteristici
Ciocănitoarea cu creastă blondă era o pasăre de dimensiuni impresionante, cu o lungime de aproximativ 48-51 cm și o anvergură a aripilor de până la 76 cm. Avea un penaj predominant negru, cu accente albe pe aripi și o creastă roșie distinctivă la masculi, în timp ce femelele aveau o creastă neagră sau brună. Ciocul său lung și robust, de un alb-ivoriu, era perfect adaptat pentru a săpa în lemnul copacilor în căutarea larvelor de insecte, în special gândaci de lemn. Zborul său era puternic, iar ciocănitul său ritmic, adesea descris ca un sunet dublu caracteristic, putea fi auzit de la distanțe mari.
Habitat
Această specie prefera pădurile de foioase și mlaștinile cu arbori bătrâni, unde găsea hrană abundentă și locuri potrivite pentru cuibărit. În Statele Unite, era întâlnită în regiuni precum Louisiana, Arkansas, Florida și Mississippi, în timp ce în Cuba populația sa era limitată la pădurile montane. Defrișările masive din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au distrus mare parte din habitatul său, contribuind la declinul populației.
Comportament
Ciocănitoarea cu creastă blondă era o specie solitară sau trăia în perechi, fiind extrem de teritorială. Se hrănea în principal cu larve de coleoptere găsite sub scoarța copacilor, dar consuma și fructe sau semințe ocazional. Cuiburile sale erau săpate în trunchiurile copacilor bătrâni, adesea la înălțimi considerabile, iar femela depunea 2-5 ouă albe, clocite de ambii părinți.
Statut și dispariție
Considerată extinctă de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din 1994, ciocănitoarea cu creastă blondă a fost văzută ultima dată în mod verificabil în anii 1940 în SUA și în 1987 în Cuba. Cu toate acestea, în 2004, o observație raportată în Arkansas a reaprins speranțele, deși dovezile nu au fost considerate suficiente pentru a confirma supraviețuirea speciei. Factori precum pierderea habitatului, vânătoarea și utilizarea pesticidelor au contribuit la dispariția sa. În prezent, specia este clasificată ca fiind în pericol critic sau extinctă, dar rămâne un simbol al conservării și al impactului uman asupra naturii.
Ciocănitoarea cu creastă blondă a inspirat numeroase legende și povești, fiind considerată un „Sfinx al pădurilor” datorită rarității sale. De asemenea, a servit ca model pentru celebrul personaj de desene animate Woody Woodpecker, care a popularizat imaginea ciocănitorii cu creastă roșie. Eforturile de conservare continuă să fie susținute de organizații care speră să descopere eventuale populații ascunse, deși șansele sunt minime.
Ciocănitoarea cu creastă blondă rămâne un simbol al frumuseții fragile a naturii și al consecințelor acțiunilor umane asupra biodiversității. Povestea sa este o chemare la acțiune pentru protejarea habitatelor naturale și a speciilor vulnerabile, înainte ca acestea să devină doar o amintire.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Remediu naturist cu morcovi și miere pentru o vedere mai bună
Foc și fum la Penitenciarul Găești: 200 de deținuți evacuați în plină criză
Ciocănitoarea cu creastă blondă: Fantoma pădurilor pierdute
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
