Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 28°C | Anul XI Nr. 527

La zi

Semnificația istorică a zilei de 11 septembrie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1297 – În timpul primului război de independenta scoțian se desfășoară Bătălia de la Podul Stirling. Forțele scoțiene conduse de Andrew Moray si William Wallace, au învins armata engleză.

1541 – Indienii indigeni conduși de șeful Michimalonco, distrug colonia spaniolă din Santiago (Chile).

1565 – Ia sfârșit asediul Maltei, început de turci la 18 mai pentru ocuparea arhipelagului si alungarea cavalerilor Ordinului Sf.Ioan de Ierusalim, instalați aici din anul 1530, după ce fuseseră izgoniți de otomani in anul 1522 din insula Rhodos.

Advertisement

1649 – Ia sfârșit asediul orașului Drogheda din estul Irlandei, aparat de o garnizoană catolică irlandeză si de regaliști englezi. În urma atacului, mare parte din soldații garnizoanei catolice irlandeze și un număr neprecizat, dar important de civili, au fost uciși de trupele parlamentare, conduse de lui Oliver Cromwell.

1709 – Bătălia de la Malplaquet, parte a Războiului Succesiunii Spaniole (1701 – 1714).

1789 – Bătălia de la Râmnic (1789) – Parte din Războiul Ruso-Austro-Turc din 1787–1792

1816 – S-a născut inventatorul Carl Zeiss. Printre meritele sale se numără si producerea de lentile de calitate superioară și îmbunătățiri tehnice aduse microscopului.

1851 – Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune.

Advertisement

1853 – Pentru prima dată se utilizează telegraful electric.

1867 – După îndelungi dezbateri, Societatea Academică a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic și caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele și consoanele ce reprezintă sunetele modificate, după necesități fonetice, față de cele de origine (11/23).

1873 – În capitala Rusiei, Sankt Petersburg, pe strada Odesei, sunt aprinse primele lămpi electrice.

1875 – S-a născut la Brașov, poetul  și traducătorul român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români, Ștefan Octavian Iosif.

1876 – S-a născut Ella Negruzzi, juristă română.

Advertisement

1877 – A avut loc A Treia Bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independență a României.

1878 – Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație; prima legație a României în străinătate.

1919 – Trupe ale infanteriei marine americane invadează Hondurasul.

1924 – A avut loc primul incident al rebeliunii bolșevice orchestrate de URSS in Basarbia, la Tatar-Bunar, in localitatea Nicolaevka, din județul Ismail, in România Unită.

1940 – S-a dizolvat Partidul Națiunii, partid “unic și totalitar”, aflat sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.

Advertisement

1943 – In timpul celui de- Al Doilea Război Mondial, trupele germane ocupa Corsica si regiunea Kosovo- Metohia.

1970 – Întâlnirea Ceaușescu – Jivkov la Ruse și Giurgiu pentru semnarea Protocolului cu privire la realizarea proiectului comun al Complexului hidroenergetic din zona Islaz – Somovit pe Dunăre.

1971 – A murit în urma unei boli cardiace, Nikita Sergheevici Hruşciov, politician comunist sovietic, lider al Partidului Comunist din fosta URSS si fost prim-ministru al acestei țări;

1989 – Ungaria anunță că refugiații est-germani, care au fost adăpostiți în tabere temporare, sunt fost liberi să plece în Germania de Vest „capitalista”. Acest moment istoric a fost pregătit anterior de mai mulți pași făcuți de conducerea Ungariei.

2001 – Atentatele din 11 septembrie 2001. La câteva săptămâni după atacuri, numărul estimat al morților era de peste 6.000.

Advertisement

2007 – Rusia a testat cu succes cea mai puternică bomba non nucleara din lume, supranumita „tatăl tuturor bombelor”, de patru ori mai puternica decât MOAB americana, botezata „mama tuturor bombelor”. Bomba conținea 7,1 tone dintr-un tip nou de exploziv echivalent cu 44 de tone de TNT.

2009 – Președintele comunist în exercițiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și-a anunțat oficial demisia. Liberalul Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al acestei țări.

2013 – Un lanț uman pentru independența Cataloniei, cu o lungime de 400 km, este organizat de Assemblea Nacional Catalana. Adunarea Nationala Catalana este o organizație naționalista separatista, al cărei principal obiectiv este obținerea independenței politice a Cataloniei, fața de Spania.

2018 – A avut loc un atentat-sinucigaș în Afganistan, în urma căruia au cel puțin 68 de persoane au murit și 165 au fost rănite. Bilanțul atentatului-sinucigaș asupra unor manifestanți, care a avut loc marți în estul Afganistanului, a fost revizuit în creștere miercuri și se ridică acum la 68 de morți, a precizat pentru AFP purtătorul de cuvânt al guvernatorului provinciei Nangarhar.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Radare inteligente e-Sigur în 2025: Vitezomanii, amendați automat pe drumurile României!

Published

on

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat un proiect ambițios pentru reducerea accidentelor rutiere prin instalarea a 400 de camere inteligente de supraveghere a traficului, integrate în sistemul național e-Sigur. Aceste dispozitive moderne vor monitoriza drumurile în timp real, vor detecta viteza mașinilor și vor calcula viteza medie pe anumite trasee, pentru a sancționa automat depășirea limitelor legale.

Cum funcționează sistemul e-Sigur

Camerele inteligente vor avea un rol triplu:

  • Monitorizare în timp real: Vor înregistra traficul și numerele de înmatriculare ale vehiculelor.

  • Detectarea vitezei: Echipate cu radare omologate, vor măsura viteza instantanee a mașinilor.

  • Calcularea vitezei medii: Prin conectarea la un sistem centralizat, camerele vor determina timpul parcurs între două puncte, identificând astfel șoferii care depășesc limita de viteză.

De exemplu, pe DN1, între Ploiești și Săftica (30 km), unde limita de viteză este de 70 km/h, traseul ar trebui parcurs în minimum 25 de minute. Dacă o mașină este înregistrată de prima cameră la ora 10:00 și de a doua la 10:20, sistemul va calcula o viteză medie de 90 km/h, iar șoferul va primi o amendă pentru depășirea limitei legale cu 20 km/h. Amenzile vor fi trimise automat acasă, prin poștă, după analiza imaginilor de către un ofițer de poliție.

Unde vor fi instalate radarele fixe

CNAIR a stabilit o listă preliminară a drumurilor unde vor fi montate camerele, cu prioritate pe drumurile naționale și autostrăzile A1 și A2:

Advertisement
  • DN1: 28 de puncte de supraveghere

  • DN2: 22 de puncte

  • DN6: 24 de puncte

  • DN7: 17 de puncte

  • DN11: 13 de puncte

  • DN17: 18 de puncte

  • DN67: 14 de puncte

Montarea camerelor va începe în 2026, iar pe autostrăzile mai noi, unde camerele sunt deja instalate, acestea vor fi conectate la sistemul e-Sigur. Deocamdată, niciun radar fix nu este funcțional, dar sistemul va fi complet automatizat, similar camerelor pentru rovinietă.

Impactul asupra șoferilor

Noul sistem face imposibilă „fentarea” radarelor prin reducerea vitezei doar în apropierea camerelor. Prin calcularea vitezei medii între două puncte, șoferii care depășesc limita legală pe traseu vor fi sancționați, indiferent dacă încetinesc în zona camerelor. Acest proiect, finanțat de CNAIR, își propune să crească siguranța rutieră și să reducă numărul accidentelor cauzate de viteza excesivă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Tichete sociale de 250 de lei pentru peste 1,3 milioane de români în 2025: Cine beneficiază și cum se acordă

Published

on

Creșterea plafonului de venituri pentru sprijinul alimentar la 2.000 Lei

Guvernul României a adoptat în ședința din 11 septembrie 2025 o ordonanță de urgență care asigură continuarea acordării tichetelor sociale pentru peste 1,3 milioane de persoane defavorizate. Aceste tichete, în valoare de 250 de lei, vor fi distribuite în două tranșe a câte 125 de lei fiecare, până la finalul anului 2025, pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde. Măsura face parte din Programul „Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027” și este finanțată parțial din fonduri externe nerambursabile.

Beneficiarii tichetelor sociale

Tichetele sociale sunt destinate mai multor categorii de persoane vulnerabile, printre care:

  • Pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei.

  • Persoanele cu handicap (grad grav, accentuat sau mediu) cu venituri proprii de până la 2.000 de lei.

  • Familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, cu venituri lunare pe membru de familie de maximum 675 de lei.

  • Familiile monoparentale cu venituri lunare pe membru de familie de maximum 675 de lei.

  • Persoanele și familiile care beneficiază de ajutorul de incluziune.

  • Persoanele fără adăpost, conform reglementărilor legale.

Aceste categorii de beneficiari au fost stabilite pentru a sprijini persoanele aflate în risc de sărăcie extremă sau deprivare materială, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la îmbunătățirea calității vieții.

Valoare și distribuție

Pentru anul 2025, valoarea totală a tichetelor sociale rămâne 250 de lei per beneficiar, distribuită în două tranșe egale, fiecare de 125 de lei. Începând din 2025, ordonanța prevede reducerea valorii tichetelor la 125 de lei, acordate o dată la șase luni, pentru perioada 2025-2027. Distribuția tichetelor se realizează prin Compania Națională „Poșta Română” S.A., direct la domiciliul beneficiarilor, cu confirmare de primire.

Advertisement

Bugetul alocat pentru această măsură este de 372 de milioane de lei, finanțat parțial din fonduri europene prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială și Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

Sprijin pentru elevi

Pe lângă tichetele sociale pentru alimente și mese calde, ordonanța include și măsuri pentru elevii defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar și gimnazial). Numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, ajungând la peste 674.975 de elevi în anul școlar 2024-2025. Aceștia vor primi tichete sociale în valoare de 500 de lei pe an, finanțate din fonduri externe nerambursabile, pentru achiziționarea de rechizite și haine. Cererile pentru aceste tichete pot fi depuse la secretariatele școlilor până la 23 octombrie 2025, termenul fiind prelungit cu 20 de zile față de anul precedent.

Impactul măsurii

Această ordonanță de urgență modifică și completează acte normative anterioare, precum OUG nr. 156/2024 și OUG nr. 115/2023, pentru a asigura o gestionare eficientă a fondurilor europene și o implementare transparentă a programelor sociale. Măsura vizează reducerea excluziunii sociale și susținerea grupurilor vulnerabile într-un context economic marcat de provocări, precum creșterea prețurilor. Prin aceste tichete, statul român își propune să ofere un sprijin concret pentru traiul zilnic al persoanelor defavorizate, contribuind la stabilitatea socială și economică.

Sursa: Informații bazate pe comunicate oficiale ale Guvernului României .

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

„STOP CERȘETORIEI!” – apel comun al autorităților din Călărași: nu dați bani, îndrumați către servicii sociale

Published

on

Direcția de Asistență Socială Călărași (D.A.S.), Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași (D.G.A.S.P.C.) și Poliția Municipiului Călărași transmit un mesaj ferm către comunitate: combaterea cerșetoriei nu este doar responsabilitatea instituțiilor publice, ci are nevoie de implicarea fiecărui cetățean. Autoritățile derulează o campanie de informare sub sloganul „STOP CERȘETORIEI!”, prin care îi îndeamnă pe oameni să nu ofere bani persoanelor care cerșesc, ci să le îndrume către serviciile sociale dedicate persoanelor vulnerabile.

De ce să NU dai bani la cerșetori

Potrivit mesajului public al instituțiilor:

  • Oferirea de bani susține analfabetismul și împiedică accesul la educație;

  • Menține viața pe stradă și expunerea la riscuri de îmbolnăvire, trafic de persoane și victimizare în diverse infracțiuni;

  • Întreține mizeria și un mediu traumatic;

  • Alimentează exploatarea persoanelor care cerșesc.

Autoritățile atrag atenția și asupra unor efecte sociale: povești impresionate pot ascunde minciuni, se cultivă disprețul pentru muncă și dorința de înavuțire fără efort, iar copiii pot fi expuși unui model de viață nociv, înțeles de cei mici ca fiind normal.

Ce putem face în schimb

Instituțiile recomandă ca, în locul banilor, persoanele întâlnite în situații de vulnerabilitate să fie îndrumate către serviciile sociale. Implicarea comunității – prin refuzul de a finanța direct cerșetoria și prin semnalarea cazurilor – este esențială pentru a diminua fenomenul și pentru a proteja copiii, vârstnicii și persoanele cu dizabilități de orice formă de exploatare.

Advertisement

Unde poți semnala situațiile de risc

  • 119 – numărul unic pentru protecția copilului și situații sociale care implică minori;

  • 112 – în caz de urgență.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading