Pe 10 septembrie 2025, Polonia a marcat un moment istoric prin doborârea mai multor drone rusești care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Acest incident, considerat o „provocare la scară largă” de către premierul polonez Donald Tusk, a adus tensiuni fără precedent la granițele NATO, ridicând întrebări despre intențiile Rusiei și reacția alianței.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, utilizând 415 drone și 40 de rachete, majoritatea vizând regiunile de vest ale țării, apropiate de granița cu Polonia. Cel puțin 19 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, au pătruns în spațiul aerian polonez, unele venind din direcția Belarusului, un aliat al Rusiei. Acesta a fost primul caz în care forțele poloneze și NATO au doborât drone rusești deasupra teritoriului unui stat membru al alianței.

Forțele armate poloneze, sprijinite de avioane de luptă NATO, inclusiv F-35 olandeze, au răspuns rapid, neutralizând cel puțin trei, posibil patru, dintre drone. Incidentul a dus la închiderea temporară a patru aeroporturi poloneze, inclusiv cel din Varșovia (Chopin) și cel din Rzeszów, un nod logistic crucial pentru livrările de armament către Ucraina. Debrisurile dronelor au fost găsite în mai multe locații, inclusiv în satul Wyryki, unde o clădire rezidențială a fost avariată, dar nu s-au raportat victime.

Premierul Donald Tusk a descris incidentul ca fiind un „act de agresiune” și a subliniat că Polonia este „mai aproape de un conflict decât oricând de la al Doilea Război Mondial”. În consecință, Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, declanșând consultări oficiale cu aliații pentru a discuta răspunsul la această încălcare a spațiului aerian. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat acțiunea Rusiei drept „comportament iresponsabil”, indiferent dacă a fost intenționată sau nu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că cel puțin opt drone au fost „îndreptate spre Polonia”, calificând incidentul drept un „precedent extrem de periculos pentru Europa”. Lideri din țări precum Suedia, Lituania și Germania au exprimat solidaritate cu Polonia, avertizând că Rusia testează limitele NATO. În schimb, Rusia a negat intențiile de a ataca ținte poloneze, Ministerul Apărării al acesteia afirmând că dronele aveau o rază maximă de 700 km și că nu aveau ca scop teritoriul Poloniei. Totuși, Kremlinul a evitat o negare categorică, oferind în schimb consultări cu Varșovia.

Un test pentru NATO și riscuri de escaladare

Incidentul ridică întrebări cruciale despre intențiile Rusiei. Unii analiști, precum fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, consideră că incursiunile sunt „teste intenționate” ale apărării aeriene NATO. Alții, inclusiv Belarus, susțin că dronele au deviat accidental din cauza bruiajului sistemelor de navigație. Indiferent de intenție, amploarea incursiunii – cu zeci de drone pătrunzând adânc în spațiul aerian polonez – sugerează o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina.

Polonia, care a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv în sisteme de apărare antiaeriană, a demonstrat o reacție rapidă și coordonată. Cu toate acestea, incidentul subliniază vulnerabilitățile statelor de la frontiera estică a NATO și riscul ca războiul din Ucraina să se extindă. Uniunea Europeană, prin voci precum comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, a propus crearea unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE pentru a preveni astfel de incidente.

Acest episod marchează un punct de inflexiune în dinamica geopolitică europeană. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, se poziționează ca un lider în contracararea agresiunii rusești, dar se confruntă cu riscuri semnificative. Invocarea Articolului 4 și solidaritatea exprimată de aliați sugerează o reacție unită a NATO, însă absența unui răspuns ferm din partea SUA, în contextul negocierilor de pace ale președintelui Donald Trump, complică situația.

Pe măsură ce investigațiile continuă pentru a analiza resturile dronelor și traiectoriile acestora, Europa se pregătește pentru noi provocări. Incidentul din 10 septembrie 2025 nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea securității regionale.