La zi
Semnificația istorică a zilei de 10 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1547 – S-a desfășurat în apropierea râului Esk din Scoția, Bătălia de la Pinkie Cleugh, ultima luptă între armatele regale scoțiene și cele engleze în prima confruntare armată „modernă” care a avut loc in Insulele Britanice, în care au cooperat activ infanteria, artileria și cavaleria.
1709 – S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limba rusa și diplomat rus, el a fost unul din inițiatorii clasicismului în literatura rusă.
1823 – Revoluționarul latino-american Simon Bolivar, devine președinte al statului Peru.
1868 – A început construirea Gării de Nord din București, inaugurata la 13.09.1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
1870 – Scriitorul și istoricul român Alexandru Odobescu (n. 23 iunie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost ales membru Societății Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.
1872 – A murit la Baia de Criș, în Munții Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munților“), conducătorul revoluției române de la 1848 din Transilvania. (n.1824 la Vidra de sus).
1898 – A fost asasinata împărăteasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, soția lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de « Sissi » (n. 1837)
1914 – Trupele generalului francez Joseph Joffre obțin victoria de la Marna, în fața trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminentă.
1918 – Războiul Civil din Rusia – Armata Roșie bolșevică ocupă orașul Kazan.
1919 – S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de Pace între Puterile aliate și asociate și Austria, prin care a fost recunoscuta independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei si Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la României și a Tirolului de Sud la Italia.
1923 – A avut loc primul zbor de noapte internațional din lume, pe ruta Belgrad-București, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigație aeriană. 70 de ani de la primul zbor internațional de noapte din lume.
1930 – Nicolae Titulescu a fost ales președinte al Adunării Societății Națiunilor. Figura marcanta a diplomației europene in perioada interbelica si orator deosebit.
1939 – Al doilea război mondial – Guvernul german atrage atenția guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralității”.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Canada declara război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților-Franța, Australia, Noua Zeelanda si Marii Britanii.
1946 – Comisia pentru România a Conferinței de Pace de la Paris adoptă propunerea delegatului britanic ca în tratatul de pace cu țara noastră să se asigure, în mod expres, proprietatea și drepturile evreilor.
1957 – Președintele Consiliului de Miniștri al României adresează mesaje șefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei în legătură cu dezvoltarea colaborării si prieteniei între tarile din zona Balcanilor.
În mesaj se propune convocarea unei Conferințe la nivel înalt a acestor state în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zona a păcii si prieteniei.
1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta românca Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1973 – A avut loc vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Columbia.
1977 – Deținutul tunisian Hamida Djandoubi, încarcerat într-o închisoare franceza, a fost ultima persoana condamnata la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobândit o tristă faima in perioada Revoluției Franceze, când Joseph-Ignace Guillotin a propus in locul arderilor pe rug sau spânzurărilor decapitarea cu ajutorul unei “mașinării”.
1979 – A murit, la Moscova, Agostinho Neto, primul președinte al Republicii Angola (1975 – 1979); a fost si un important poet de limba portugheza; (n.17 septembrie 1922). A condus Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei în lupta pentru eliberarea Angolei de sub dominația portugheză.
1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din țară, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt și El Greco.
1998 – A avut loc prima întâlnire a traducătorilor de limba româna din Europa, organizata de Uniunea Scriitorilor din România.
2002 – Elveția a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizației ca membru cu drepturi depline (Elveția avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).
2003 – Ylva Anna Maria Lindh (n.19 iunie 1957), ministrul de externe al Suediei, este înjunghiata în timp ce se afla la cumpărături, și moare a doua zi. În momentul atacului, Lindh nu era protejata de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac.
2008 – A început in Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare experiment pentru căutarea ”particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particula încă nedescoperita – prezisa de teoria fizicii particulelor. (A fost oprit pe 19 septembrie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 10 septembrie 2025, Polonia a marcat un moment istoric prin doborârea mai multor drone rusești care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Acest incident, considerat o „provocare la scară largă” de către premierul polonez Donald Tusk, a adus tensiuni fără precedent la granițele NATO, ridicând întrebări despre intențiile Rusiei și reacția alianței.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, utilizând 415 drone și 40 de rachete, majoritatea vizând regiunile de vest ale țării, apropiate de granița cu Polonia. Cel puțin 19 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, au pătruns în spațiul aerian polonez, unele venind din direcția Belarusului, un aliat al Rusiei. Acesta a fost primul caz în care forțele poloneze și NATO au doborât drone rusești deasupra teritoriului unui stat membru al alianței.
Forțele armate poloneze, sprijinite de avioane de luptă NATO, inclusiv F-35 olandeze, au răspuns rapid, neutralizând cel puțin trei, posibil patru, dintre drone. Incidentul a dus la închiderea temporară a patru aeroporturi poloneze, inclusiv cel din Varșovia (Chopin) și cel din Rzeszów, un nod logistic crucial pentru livrările de armament către Ucraina. Debrisurile dronelor au fost găsite în mai multe locații, inclusiv în satul Wyryki, unde o clădire rezidențială a fost avariată, dar nu s-au raportat victime.
Premierul Donald Tusk a descris incidentul ca fiind un „act de agresiune” și a subliniat că Polonia este „mai aproape de un conflict decât oricând de la al Doilea Război Mondial”. În consecință, Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, declanșând consultări oficiale cu aliații pentru a discuta răspunsul la această încălcare a spațiului aerian. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat acțiunea Rusiei drept „comportament iresponsabil”, indiferent dacă a fost intenționată sau nu.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că cel puțin opt drone au fost „îndreptate spre Polonia”, calificând incidentul drept un „precedent extrem de periculos pentru Europa”. Lideri din țări precum Suedia, Lituania și Germania au exprimat solidaritate cu Polonia, avertizând că Rusia testează limitele NATO. În schimb, Rusia a negat intențiile de a ataca ținte poloneze, Ministerul Apărării al acesteia afirmând că dronele aveau o rază maximă de 700 km și că nu aveau ca scop teritoriul Poloniei. Totuși, Kremlinul a evitat o negare categorică, oferind în schimb consultări cu Varșovia.
Un test pentru NATO și riscuri de escaladare
Incidentul ridică întrebări cruciale despre intențiile Rusiei. Unii analiști, precum fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, consideră că incursiunile sunt „teste intenționate” ale apărării aeriene NATO. Alții, inclusiv Belarus, susțin că dronele au deviat accidental din cauza bruiajului sistemelor de navigație. Indiferent de intenție, amploarea incursiunii – cu zeci de drone pătrunzând adânc în spațiul aerian polonez – sugerează o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina.
Polonia, care a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv în sisteme de apărare antiaeriană, a demonstrat o reacție rapidă și coordonată. Cu toate acestea, incidentul subliniază vulnerabilitățile statelor de la frontiera estică a NATO și riscul ca războiul din Ucraina să se extindă. Uniunea Europeană, prin voci precum comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, a propus crearea unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE pentru a preveni astfel de incidente.
Acest episod marchează un punct de inflexiune în dinamica geopolitică europeană. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, se poziționează ca un lider în contracararea agresiunii rusești, dar se confruntă cu riscuri semnificative. Invocarea Articolului 4 și solidaritatea exprimată de aliați sugerează o reacție unită a NATO, însă absența unui răspuns ferm din partea SUA, în contextul negocierilor de pace ale președintelui Donald Trump, complică situația.
Pe măsură ce investigațiile continuă pentru a analiza resturile dronelor și traiectoriile acestora, Europa se pregătește pentru noi provocări. Incidentul din 10 septembrie 2025 nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Cristian Rusu, ales vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României
Senatorul de Călărași, Cristian Rusu, a anunțat că a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului României. Parlamentarul a subliniat că își asumă această funcție cu responsabilitate și intenționează să contribuie activ la inițiative legislative și proiecte care sprijină comunitățile de români din afara granițelor.
„Îmi asum cu responsabilitate această funcție și îmi propun să contribui activ la inițiativele legislative și proiectele care susțin comunitățile de români din afara granițelor, consolidând legătura lor cu țara”, a transmis senatorul.
Rusu le-a mulțumit colegilor pentru încrederea acordată și a precizat că această poziție îi oferă prilejul de a consolida rolul Senatului în sprijinirea diasporei românești.
Cristian Rusu este senator de Călărași și, prin noua funcție, va avea un rol important în coordonarea politicilor dedicate românilor din străinătate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 31 martie 1995, cerul României a fost martorul uneia dintre cele mai grave tragedii aviatice din istoria sa. Un Airbus A310, operat de compania TAROM, care decolase de pe Aeroportul Otopeni cu destinația Bruxelles, s-a prăbușit la doar două minute după ce a părăsit pista. Zborul 371, care transporta 60 de suflete – 10 membri ai echipajului și 50 de pasageri – s-a încheiat dramatic în apropiere de Balotești, Ilfov. Niciun supraviețuitor nu a fost găsit, marcând această catastrofă drept cea mai devastatoare din aviația românească. Ancheta a indicat o combinație de factori, inclusiv o posibilă defecțiune tehnică și condiții dificile, dar detaliile exacte au rămas subiect de speculații și analize ani la rând. Evenimentul a zguduit națiunea și a rămas un punct de referință dureros în istoria aviației din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Polonia doboară dronele rusești: Un moment de cotitură pentru NATO și Europa
Microbuz școlar depistat fără licență la Frumușani. Șofer amendat cu 10.000 de lei și lăsat fără plăcuțe
Franța sub asediu: O națiune în fața provocărilor
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
