La zi
Semnificația istorică a zilei de 10 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1547 – S-a desfășurat în apropierea râului Esk din Scoția, Bătălia de la Pinkie Cleugh, ultima luptă între armatele regale scoțiene și cele engleze în prima confruntare armată „modernă” care a avut loc in Insulele Britanice, în care au cooperat activ infanteria, artileria și cavaleria.
1709 – S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limba rusa și diplomat rus, el a fost unul din inițiatorii clasicismului în literatura rusă.
1823 – Revoluționarul latino-american Simon Bolivar, devine președinte al statului Peru.
1868 – A început construirea Gării de Nord din București, inaugurata la 13.09.1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
1870 – Scriitorul și istoricul român Alexandru Odobescu (n. 23 iunie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost ales membru Societății Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.
1872 – A murit la Baia de Criș, în Munții Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munților“), conducătorul revoluției române de la 1848 din Transilvania. (n.1824 la Vidra de sus).
1898 – A fost asasinata împărăteasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, soția lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de « Sissi » (n. 1837)
1914 – Trupele generalului francez Joseph Joffre obțin victoria de la Marna, în fața trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminentă.
1918 – Războiul Civil din Rusia – Armata Roșie bolșevică ocupă orașul Kazan.
1919 – S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de Pace între Puterile aliate și asociate și Austria, prin care a fost recunoscuta independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei si Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la României și a Tirolului de Sud la Italia.
1923 – A avut loc primul zbor de noapte internațional din lume, pe ruta Belgrad-București, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigație aeriană. 70 de ani de la primul zbor internațional de noapte din lume.
1930 – Nicolae Titulescu a fost ales președinte al Adunării Societății Națiunilor. Figura marcanta a diplomației europene in perioada interbelica si orator deosebit.
1939 – Al doilea război mondial – Guvernul german atrage atenția guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralității”.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Canada declara război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților-Franța, Australia, Noua Zeelanda si Marii Britanii.
1946 – Comisia pentru România a Conferinței de Pace de la Paris adoptă propunerea delegatului britanic ca în tratatul de pace cu țara noastră să se asigure, în mod expres, proprietatea și drepturile evreilor.
1957 – Președintele Consiliului de Miniștri al României adresează mesaje șefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei în legătură cu dezvoltarea colaborării si prieteniei între tarile din zona Balcanilor.
În mesaj se propune convocarea unei Conferințe la nivel înalt a acestor state în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zona a păcii si prieteniei.
1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta românca Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1973 – A avut loc vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Columbia.
1977 – Deținutul tunisian Hamida Djandoubi, încarcerat într-o închisoare franceza, a fost ultima persoana condamnata la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobândit o tristă faima in perioada Revoluției Franceze, când Joseph-Ignace Guillotin a propus in locul arderilor pe rug sau spânzurărilor decapitarea cu ajutorul unei “mașinării”.
1979 – A murit, la Moscova, Agostinho Neto, primul președinte al Republicii Angola (1975 – 1979); a fost si un important poet de limba portugheza; (n.17 septembrie 1922). A condus Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei în lupta pentru eliberarea Angolei de sub dominația portugheză.
1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din țară, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt și El Greco.
1998 – A avut loc prima întâlnire a traducătorilor de limba româna din Europa, organizata de Uniunea Scriitorilor din România.
2002 – Elveția a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizației ca membru cu drepturi depline (Elveția avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).
2003 – Ylva Anna Maria Lindh (n.19 iunie 1957), ministrul de externe al Suediei, este înjunghiata în timp ce se afla la cumpărături, și moare a doua zi. În momentul atacului, Lindh nu era protejata de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac.
2008 – A început in Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare experiment pentru căutarea ”particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particula încă nedescoperita – prezisa de teoria fizicii particulelor. (A fost oprit pe 19 septembrie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!
În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.
Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.
Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.
Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ultimul adio al lui Laurence Olivier către Vivien Leigh: O iubire mai puternică decât divorțul și timpul
Ceaiul calmant de tei și cimbrișor pentru un somn odihnitor și detoxifiere naturală
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
