La zi
Palatul Cotroceni, iluminat în roșu pentru conștientizarea bolii Duchenne

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Manakin Striolat: dansul Coroanei de Foc în inima Amazoniei

Manakinul striolat (Machaeropterus striolatus), cunoscut și sub numele de manakin vestic cu dungi, este o pasăre mică și fascinantă din familia Pipridae, întâlnită în pădurile tropicale din vestul și nord-vestul Amazoniei. Această specie impresionează prin penajul colorat al masculilor și comportamentul său unic, fiind un adevărat spectacol al naturii.
Caracteristici fizice
Manakinul striolat este o pasăre de dimensiuni mici, având o lungime de 9–9,5 cm și o greutate de aproximativ 9,4 g. Masculul rasei nominale are un penaj oliv deasupra, cu o coroană și o ceafă de un roșu aprins, care contrastează puternic cu dungile albe și roșiatice de pe abdomen. Gâtul este albicios, conferindu-i un aspect distinctiv. Femela, în schimb, este mai puțin spectaculoasă, lipsindu-i coroana roșie, și are un penaj de un căpriu-verzui cu dungi subtile pe flancuri. Această dimorfism sexual este tipic pentru manakini, masculii fiind mult mai viu colorați decât femelele.
Habitat și răspândire
Manakinul striolat trăiește în pădurile tropicale de câmpie și de deal din estul Columbiei, estul Ecuadorului, nord-estul Peru și vestul Braziliei amazoniene, cu unele subspecii prezente în nord-vestul Venezuelei și vestul Guyanei. Preferă pădurile umede, unde se găsește în nivelurile inferioare și medii ale vegetației. Este o pasăre discretă, care devine vizibilă mai ales în timpul dansurilor elaborate de curtare.
Comportament și dietă
Această specie se hrănește în principal cu fructe mici, în special fructe de pădure, dar consumă și insecte, pe care le capturează în zbor, similar modului în care alte păsări „vânează” insecte. Manakinul striolat este cunoscut pentru ritualurile sale de curtare spectaculoase, care au loc în lecuri – zone unde masculii se adună pentru a-și etala dansurile și vocalizările pentru a atrage femelele. Masculii produc sunete mecanice, precum bâzâituri și trosnituri, folosind penele modificate ale aripilor, o trăsătură specifică genului Machaeropterus. Dansurile lor implică mișcări rapide, sărituri și vibrații ale aripilor, creând un spectacol vizual și auditiv impresionant.
Reproducere
Femelele manakinului striolat construiesc singure cuibul, un căuș deschis situat în vegetația joasă, unde depun de obicei două ouă, de culoare albicioasă sau crem, marcate cu pete maronii. Incubația durează între 18 și 21 de zile, iar puii sunt îngrijiți exclusiv de femelă timp de 13–15 zile după eclozare. Masculii nu contribuie la construirea cuibului sau la creșterea puilor, concentrându-se în schimb pe apărarea teritoriului și pe curtare.
Statut de conservare
Manakinul striolat nu este considerat o specie amenințată, având o distribuție relativ largă în habitatele sale naturale. Cu toate acestea, defrișările și degradarea pădurilor tropicale pot afecta populațiile locale, mai ales în zonele intens exploatate. Conservarea pădurilor amazoniene este esențială pentru supraviețuirea acestei specii și a altor păsări din regiune.
Curiozități
-
Numele „manakin” provine din olandezul mijlociu „mannekijn”, care înseamnă „omuleț”, datorită dimensiunilor mici și comportamentului activ al acestor păsări.
-
Sunetul specific „ch-peew” al manakinului striolat, un fluierat subțire și ascuțit, este folosit pentru a atrage atenția femelelor în timpul curtării.
-
Spre deosebire de alte păsări, manakinii au o cutie vocală (syrinx) extrem de variabilă, care le permite să producă sunete unice, folosite pentru identificarea speciilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Băutură naturală pentru detoxifierea ficatului: Curăță toxinele și grăsimile cu sfeclă și lămâie

Această băutură naturală este extrem de eficientă pentru detoxifierea ficatului, eliminând toxinele și grăsimile acumulate. Lămâia, recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății hepatice, este un aliat de încredere pentru cei cu probleme ale ficatului.
Ingrediente necesare pentru această băutură valoroasă:
- 1 sfeclă roșie mare
- Sucul proaspăt stors de la 2 lămâi
- 500 ml apă plată
Mod de preparare:
- Spălați bine sfecla, curățați-o și tăiați-o în bucăți potrivite pentru blender.
- Adăugați sucul de lămâie și apa plată în blender.
- Mixați ingredientele timp de 3-4 minute, până obțineți o compoziție omogenă.
- Transferați amestecul într-un vas metalic și fierbeți-l la foc mediu timp de 10 minute.
- Lăsați băutura să se răcească timp de 20 de minute.
- Consumați dimineața, pe stomacul gol, pentru rezultate optime.
Notă: Pentru un gust mai plăcut, puteți strecura amestecul înainte de consum, dacă preferați o textură mai fină.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Tragedia zborului JAL 123: Prăbușirea de pe Muntele Takamagahara

Pe 12 august 1985, zborul Japan Airlines 123, operat de un Boeing 747, a decolat de pe aeroportul Haneda din Tokyo cu destinația Osaka. La doar 40 de minute de la decolare, avionul s-a confruntat cu o defecțiune catastrofală. O explozie în coada aeronavei, cauzată de o reparație defectuoasă a peretelui de presiune din spate, a dus la pierderea controlului asupra sistemelor hidraulice. Avionul s-a prăbușit pe Muntele Takamagahara, în prefectura Gunma, Japonia.
Din cei 524 de pasageri și membri ai echipajului aflați la bord, 520 și-au pierdut viața, făcând din această tragedie unul dintre cele mai grave accidente aviatice cu o singură aeronavă din istorie. Miraculos, patru persoane au supraviețuit: o stewardesă, o mamă cu fiica ei și o tânără pasageră. Supraviețuitorii au fost găsiți după ore de căutări în terenul accidentat al muntelui.
Cauza accidentului a fost atribuită unei erori de întreținere efectuate de Boeing cu șapte ani înainte, când o reparație necorespunzătoare a peretelui de presiune a slăbit structura avionului. Investigațiile au scos la iveală deficiențe în procedurile de mentenanță și au dus la schimbări majore în industria aeronautică, inclusiv în ceea ce privește inspecțiile și reparațiile aeronavelor.
Această tragedie rămâne un moment de referință în istoria aviației, subliniind importanța siguranței și a responsabilității în operațiunile aeriene.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.