Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

La zi

Reorganizări și relocări în rețeaua școlară din județul Călărași. Peste 38.000 de copii încep luni școala

Published

on

Pe 8 septembrie 2025, clopoțelul va suna pentru 38.889 de elevi și preșcolari din județul Călărași, care vor păși în noul an școlar în contextul unor schimbări importante în rețeaua unităților de învățământ și al mai multor lucrări de reabilitare aflate în derulare.

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Călărași a anunțat că procesul de mobilitate a cadrelor didactice pentru anul școlar 2025-2026 s-a finalizat, fiind ocupate 2.069 de norme de către profesori titulari și 469 de norme de către suplinitori calificați.

Reorganizări școlare pe fondul noii legi fiscal-bugetare

Ca urmare a aplicării Legii nr. 141/2025, mai multe unități școlare din județ au fost supuse reorganizării prin absorbție. Printre acestea se numără:

  • În municipiul Călărași: Grădinițele „Amicii”, „Voinicel”, „Aricel”, „Step by Step”, Liceul Tehnologic „Dan Mateescu” (care absoarbe Liceul Transporturi Auto), Liceul Agricol „Sandu Aldea” (care absoarbe Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu”), Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” (care preia Grădinița „Rostogol”).

  • În Oltenița: Școala Gimnazială „Lucian Pavel” și Școala Gimnazială „Mircea Eliade” devin absorbante, în timp ce unități precum Școala „Alexandru Vlahuță” și „Alexandru D. Ghica” sunt absorbite. Grădinița nr. 2 Oltenița devine unitate absorbantă pentru structuri divizate.

  • În comune: Reorganizări similare au avut loc la Borcea, Chirnogi, Dor Mărunt, Modelu, Roseți, Lehliu Gară și alte localități.

Relocări masive din cauza lucrărilor de reabilitare

În prezent, 25 de unități școlare din județ se află în reabilitare, iar în 11 dintre acestea s-a impus relocarea elevilor. În total, 1.314 copii au fost mutați temporar în alte clădiri.

Advertisement

Situații notabile:

  • La Budești, Școala Gimnazială „Gheorghe Manu” are 701 elevi relocați în structuri arondate.

  • La Școala Specială „Sfânta Maria” din Călărași, cei 140 de elevi au fost mutați în fostul sediu al DGASPC.

  • La Lehliu Sat, 221 de elevi își desfășoară activitatea în spații alternative, cu schimburi și pauze reduse.

  • În Frumușani, copiii de la clasele primare și gimnaziale au fost transferați în școlile din Orăști și Câlnău.

În alte 14 unități școlare aflate în reabilitare, activitatea continuă normal, fără relocări.

O nouă echipă la conducerea ISJ Călărași

Începând cu 1 septembrie 2025, ISJ Călărași are o echipă de conducere reînnoită:

  • Inspector școlar general: Alina Laura Tănase

  • Inspector școlar general adjunct: Nicușor Călin

  • Printre inspectorii de specialitate se numără: Corina Ionescu (matematică), Cosmina-Georgiana Bucur (limba română), Silvia Toza (fizică), Daniel Cârjilă (informatică și resurse umane), Olimpiu Manuel Moisescu (învățământ profesional și tehnic), Mișu Oprică Spiroiu (religie), dar și inspectori pentru limbi moderne, geografie, biologie, educație fizică, educație timpurie, minorități, învățământ primar și proiecte educaționale.

Priorități pentru anul școlar 2025-2026

Noua conducere a ISJ subliniază că obiectivul principal este asigurarea unui cadru educațional stabil, în ciuda provocărilor organizatorice și a lucrărilor aflate în desfășurare. „Relocările și reorganizările sunt măsuri necesare pentru a răspunde atât noii legislații, cât și nevoii de modernizare a infrastructurii școlare”, au precizat reprezentanții instituției.

În județul Călărași, anul școlar 2025-2026 începe sub semnul schimbării, dar și al promisiunii modernizării. Dacă pe termen scurt unele comunități resimt disconfortul relocării elevilor, autoritățile dau asigurări că lucrările aflate în derulare vor oferi, în anii următori, școli mai sigure, mai moderne și mai adaptate nevoilor actuale ale copiilor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!

Published

on

În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.

Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.

Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.

Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading