Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Manakin Striolat: dansul Coroanei de Foc în inima Amazoniei

Published

on

Manakinul striolat (Machaeropterus striolatus), cunoscut și sub numele de manakin vestic cu dungi, este o pasăre mică și fascinantă din familia Pipridae, întâlnită în pădurile tropicale din vestul și nord-vestul Amazoniei. Această specie impresionează prin penajul colorat al masculilor și comportamentul său unic, fiind un adevărat spectacol al naturii.

Caracteristici fizice

Manakinul striolat este o pasăre de dimensiuni mici, având o lungime de 9–9,5 cm și o greutate de aproximativ 9,4 g. Masculul rasei nominale are un penaj oliv deasupra, cu o coroană și o ceafă de un roșu aprins, care contrastează puternic cu dungile albe și roșiatice de pe abdomen. Gâtul este albicios, conferindu-i un aspect distinctiv. Femela, în schimb, este mai puțin spectaculoasă, lipsindu-i coroana roșie, și are un penaj de un căpriu-verzui cu dungi subtile pe flancuri. Această dimorfism sexual este tipic pentru manakini, masculii fiind mult mai viu colorați decât femelele.

Habitat și răspândire

Manakinul striolat trăiește în pădurile tropicale de câmpie și de deal din estul Columbiei, estul Ecuadorului, nord-estul Peru și vestul Braziliei amazoniene, cu unele subspecii prezente în nord-vestul Venezuelei și vestul Guyanei. Preferă pădurile umede, unde se găsește în nivelurile inferioare și medii ale vegetației. Este o pasăre discretă, care devine vizibilă mai ales în timpul dansurilor elaborate de curtare.

Comportament și dietă

Această specie se hrănește în principal cu fructe mici, în special fructe de pădure, dar consumă și insecte, pe care le capturează în zbor, similar modului în care alte păsări „vânează” insecte. Manakinul striolat este cunoscut pentru ritualurile sale de curtare spectaculoase, care au loc în lecuri – zone unde masculii se adună pentru a-și etala dansurile și vocalizările pentru a atrage femelele. Masculii produc sunete mecanice, precum bâzâituri și trosnituri, folosind penele modificate ale aripilor, o trăsătură specifică genului Machaeropterus. Dansurile lor implică mișcări rapide, sărituri și vibrații ale aripilor, creând un spectacol vizual și auditiv impresionant.

Advertisement

Reproducere

Femelele manakinului striolat construiesc singure cuibul, un căuș deschis situat în vegetația joasă, unde depun de obicei două ouă, de culoare albicioasă sau crem, marcate cu pete maronii. Incubația durează între 18 și 21 de zile, iar puii sunt îngrijiți exclusiv de femelă timp de 13–15 zile după eclozare. Masculii nu contribuie la construirea cuibului sau la creșterea puilor, concentrându-se în schimb pe apărarea teritoriului și pe curtare.

Statut de conservare

Manakinul striolat nu este considerat o specie amenințată, având o distribuție relativ largă în habitatele sale naturale. Cu toate acestea, defrișările și degradarea pădurilor tropicale pot afecta populațiile locale, mai ales în zonele intens exploatate. Conservarea pădurilor amazoniene este esențială pentru supraviețuirea acestei specii și a altor păsări din regiune.

Curiozități

  • Numele „manakin” provine din olandezul mijlociu „mannekijn”, care înseamnă „omuleț”, datorită dimensiunilor mici și comportamentului activ al acestor păsări.

  • Sunetul specific „ch-peew” al manakinului striolat, un fluierat subțire și ascuțit, este folosit pentru a atrage atenția femelelor în timpul curtării.

  • Spre deosebire de alte păsări, manakinii au o cutie vocală (syrinx) extrem de variabilă, care le permite să producă sunete unice, folosite pentru identificarea speciilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Scandal uriaș la Batalionul din Satu Mare: MApN sesizează DNA după acuzații de concursuri trucate, misiuni inventate și defrișări ilegale

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Advertisement

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA l‑a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar pe cauțiune de 800.000 de lei

Published

on

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șeful Poliției Rutiere Ploiești, „tras pe dreapta” sub control judiciar pentru distrugerea arhivei

Published

on

Comisarul Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier Ploiești, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. El este acuzat de sustragere și distrugere de documente ori înscrisuri. Alături de un subaltern, a fost oprit din exercitarea funcției.

Ancheta a pornit după ce tone de documente din arhiva instituției au fost scoase ilegal și arse pe un câmp din incinta Școlii de Pompieri Boldești-Scăeni. Operațiunea s-a făcut fără aprobări legale, cu o autoutilitară privată.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Prahova a dispus suspendarea și anchetă internă. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești continuă cercetările.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading