Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 32°C | Anul XI Nr. 526

La zi

Căpitanul Ștefaniu Florin Silviu s-a retras la pensie, aplaudat de colegii săi de la ISU Călărași

Published

on

După o carieră dedicată în slujba Patriei, căpitanul Ștefaniu Florin Silviu s-a retras din activitatea militară și a ieșit la pensie, moment marcat de aplauzele și emoția colegilor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași.

Timp de mulți ani, ofițerul a purtat cu mândrie uniforma militară, dovedind devotament, curaj și credință în misiunile desfășurate. În prezent, se retrage din funcția de ofițer specialist II în cadrul Structurii de Securitate – compartimentul Protecția Informațiilor Clasificate, pentru a se bucura de o bine-meritată odihnă alături de cei dragi.

Într-o atmosferă caldă, camarazii săi pompieri militari i-au fost alături la momentul despărțirii, transmițându-i urări de sănătate și pensie lungă.

Colonel Păduraru Adrian Iulian, inspector-șef al ISU Călărași, l-a felicitat pe căpitanul Ștefaniu pentru întreaga activitate și i-a mulțumit pentru profesionalismul și seriozitatea de care a dat dovadă de-a lungul anilor:

Advertisement

„Este un camarad respectat, care și-a făcut datoria cu onoare. Îi dorim să se bucure de liniște și sănătate alături de familie”, a transmis colonelul Păduraru.

Și colegii din cadrul unității l-au omagiat, subliniind prietenia și respectul pe care acesta le-a câștigat în timp:

„Îi dorim pensie lungă și sănătate, alături de multă bucurie în mijlocul familiei.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Scandal pe Coasta de Azur: Excursii de lux pe bani publici la Nisa și Larnaca

Published

on

În plină criză economică, când românii sunt îndemnați să strângă cureaua, o instituție din subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a organizat deplasări de lux sub pretextul unor „sesiuni de training”. Destinațiile? Nisa, pe Coasta de Azur, și Larnaca, Cipru – stațiuni renumite pentru turismul de lux. Costul total al acestor escapade? Aproximativ 500.000 de lei (107.000 de euro), bani publici și europeni, cheltuiți pentru cazări la hoteluri de 4 și 5 stele.

Ministrul Dragoș Pîslaru a descoperit planul și a intervenit rapid, cerând anularea deplasărilor. Cu toate acestea, șapte angajați, inclusiv directorul instituției, Adrian Silviu Ancuța, au ignorat ordinul, luându-și concediu și plecând la Nisa. Ca răspuns, Pîslaru l-a demis pe director și a dispus investigații disciplinare pentru toți cei implicați, trimițând și Corpul de control pentru a verifica alte posibile nereguli. „Toleranța mea și a acestui guvern pentru risipa banului public este zero”, a declarat ministrul.

Acest caz ridică întrebări grave despre gestionarea fondurilor publice și subliniază nevoia de transparență și responsabilitate în administrația românească. În timp ce cetățenii sunt rugați să facă sacrificii, astfel de practici erodează încrederea în instituțiile statului.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Sorin Grindeanu pledează pentru o bază de date clară și criterii transparente în reforma administrativă

Published

on

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), subliniază necesitatea unei baze de date unitare pentru toate administrațiile locale, care să fie utilizată de Guvern și liderii coaliției, alături de criterii clare și transparente pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Parlament, în contextul discuțiilor despre reforma administrativă.

Grindeanu a evidențiat discrepanțele în raportările privind numărul de posturi din administrație: „Marți, la Guvern, s-a raportat un total de aproximativ 170.000 de posturi. Vineri, numărul a crescut la 180.000, duminică, la coaliție, s-a vorbit de 184.000, iar ieri, la Cotroceni, s-a ajuns la 190.000 de posturi.” Acesta a explicat că variațiile se datorează actualizărilor transmise prin Prefecturi către Ministerul Dezvoltării, ceea ce întărește nevoia unei baze de date centralizate.

Referitor la reducerea posturilor, Grindeanu a negat existența unui acord pentru diminuarea a 10% din posturile ocupate, așa cum s-a speculat. „Nu s-a stabilit așa ceva. Am convenit, în schimb, formarea unei comisii de lucru cu reprezentanți ai fiecărui partid din coaliție, care să prezinte un proiect până pe 19-20 septembrie,” a precizat liderul PSD. El a menționat că, din totalul de aproape 190.000 de posturi, aproximativ 50.000 sunt vacante.

Grindeanu a propus o reducere de 25% a posturilor, dar bazată pe principii clare, care să susțină o reformă administrativă, nu concedieri colective: „Concedierile colective nu înseamnă reformă. Reforma presupune criterii transparente, aplicate unitar, fără diferențe între localități.”

Advertisement

În legătură cu afirmațiile premierului privind posibile date eronate furnizate de Ministerul Dezvoltării, Grindeanu a apărat ministrul Cseke Attila, spunând: „Sunt convins că a transmis datele disponibile, nu cred că vorbim despre date false.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Descoperă ceaiul de vânătă: Secretul natural pentru o sănătate de fier

Published

on

Ceaiul de vânătă, obținut din frunzele sau fructele uscate ale plantei Solanum melongena, este o băutură mai puțin cunoscută, dar care câștigă popularitate datorită proprietăților sale terapeutice. Vânăta, cunoscută și sub denumirea de pătlăgea vinete, este o legumă utilizată în mod tradițional în bucătărie, însă ceaiul preparat din aceasta are beneficii surprinzătoare pentru sănătate, susținute de studii și practici tradiționale.

Beneficii terapeutice ale ceaiului de vânătă

  1. Susținerea sănătății cardiovasculare
    Ceaiul de vânătă este bogat în antioxidanți, în special antociani, care contribuie la reducerea inflamației și la protejarea vaselor de sânge. Consumul regulat poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol rău (LDL) și la îmbunătățirea circulației sanguine, reducând astfel riscul de boli cardiovasculare.

  2. Reglarea glicemiei
    Frunzele de vânătă conțin compuși care pot contribui la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Studiile preliminare sugerează că ceaiul de vânătă poate fi benefic pentru persoanele cu diabet de tip 2, ajutând la controlul glicemiei prin îmbunătățirea sensibilității la insulină.

  3. Proprietăți detoxifiante
    Datorită conținutului de fibre și compuși diuretice, ceaiul de vânătă poate sprijini procesul natural de detoxifiere al organismului. Acesta stimulează funcția renală și ajută la eliminarea toxinelor, fiind util în curele de slăbire sau detoxifiere.

  4. Efect antioxidant și antiinflamator
    Antocianii și polifenolii din vânăta au un puternic efect antioxidant, protejând celulele împotriva stresului oxidativ și a îmbătrânirii premature. De asemenea, ceaiul poate reduce inflamațiile din organism, fiind benefic în afecțiuni precum artrita.

  5. Îmbunătățirea digestiei
    Ceaiul de vânătă poate stimula digestia datorită conținutului de fibre și compuși care promovează secreția de sucuri gastrice. Este util pentru ameliorarea constipației și pentru menținerea sănătății tractului digestiv.

Cum se prepară ceaiul de vânătă?

Pentru a prepara ceaiul, se folosesc de obicei frunzele uscate sau cojile uscate ale vinetelor.

Iată o rețetă simplă:

  • Ingrediente: 1-2 lingurițe de frunze uscate de vânătă sau coji uscate; 250 ml apă fierbinte.

  • Mod de preparare:

    1. Fierbe apa și adaugă frunzele sau cojile uscate.

    2. Lasă la infuzat timp de 10-15 minute.

    3. Strecoară și bea ceaiul cald sau rece, de 1-2 ori pe zi.

Notă: Este recomandat să consulți un medic înainte de a consuma ceai de vânătă, mai ales dacă urmezi tratamente pentru afecțiuni cronice sau ești însărcinată.

Advertisement

Contraindicații

Deși ceaiul de vânătă este în general sigur, consumul excesiv poate provoca disconfort gastric la unele persoane. Persoanele alergice la solanacee (cum ar fi roșiile sau cartofii) ar trebui să fie precaute. De asemenea, ceaiul nu este recomandat copiilor mici sau femeilor însărcinate fără acordul medicului.

Concluzie

Ceaiul de vânătă este o băutură naturală cu multiple beneficii pentru sănătate, de la susținerea inimii și reglarea glicemiei până la detoxifiere și combaterea inflamațiilor. Integrat cu moderație într-un stil de viață sănătos, acesta poate fi un aliat valoros pentru bunăstare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading