Cultură
Recomandare de carte – „Gomora” de Roberto Saviano
„Gomora” de Roberto Saviano este o lucrare de non-ficțiune care dezvăluie cu o forță cutremurătoare mecanismele interne ale mafiei napolitane, Camorra, și impactul său devastator asupra societății italiene. Publicată în 2006, cartea combină jurnalismul de investigație cu o narațiune intensă, aproape literară, oferind cititorului o privire fără menajamente asupra corupției, violenței și economiei subterane din Napoli și regiunea Campania.
Saviano, un jurnalist italian care a trăit sub amenințarea constantă a mafiei după publicarea cărții, își asumă rolul de martor și cronicar al unei realități brutale. Prin interviuri, observații directe și documentare riguroasă, el descrie modul în care Camorra controlează totul, de la traficul de droguri și contrabanda cu mărfuri până la industria modei și gestionarea deșeurilor toxice. Cartea nu este doar o expunere a activităților criminale, ci și o analiză profundă a modului în care mafia se integrează în țesătura socială și economică, exploatând sărăcia și lipsa de oportunități.
Stilul lui Saviano este visceral și captivant, alternând între detalii tehnice despre operațiunile mafiei și reflecții personale, uneori poetice, asupra consecințelor umane ale acestui sistem. Capitolele dedicate vieții cotidiene din cartierele controlate de Camorra, poveștile victimelor și ale membrilor mafiei creează un tablou complex, care evită stereotipurile și oferă o perspectivă nuanțată. Totuși, densitatea informațiilor și ritmul alert pot fi copleșitoare pentru unii cititori, cerând o atenție sporită.
Un punct forte al cărții este curajul autorului de a expune nume, fapte și conexiuni, ceea ce a făcut din „Gomora” nu doar o carte, ci și un act de rezistență. Cu toate acestea, tonul uneori apăsător și lipsa unui arc narativ tradițional pot face lectura dificilă pentru cei care se așteaptă la o poveste liniară. În ciuda acestui aspect, impactul emoțional și intelectual al cărții este incontestabil.
„Gomora” este mai mult decât o simplă cronică a crimei organizate; este un apel la conștientizare și o mărturie a puterii jurnalismului angajat. Pentru cititorii interesați de probleme sociale, corupție și lupta pentru dreptate, această carte este o lectură obligatorie, deși nu una ușoară. Saviano ne obligă să privim în față o realitate incomodă, transformând „Gomora” într-un document esențial al timpurilor noastre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași a anunțat lansarea înscrierilor pentru Concursul Național de Proză „Alexandru Odobescu”, ajuns anul acesta la cea de-a 43-a ediție.
Competiția literară se adresează tuturor creatorilor de proză, în special adulților, membri ai Uniunii Scriitorilor, dar și celor care doresc să își afirme talentul și să își facă un nume în viața culturală. Scopul principal este stimularea creației originale și promovarea unor voci noi în literatura română.
Juriul concursului este format din personalități cunoscute în viața culturală călărășeană, iar regulamentul de participare este disponibil în atașamentul pus la dispoziție de organizatori.
Lucrările premiate vor fi publicate într-un volum colectiv, editat sub titlul „Scriitori în devenire”, care va fi oferit câștigătorilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Festivalul Internațional George Enescu a început astăzi, transformând România într-un epicentru al muzicii clasice mondiale. Cea de-a 27-a ediție aduce împreună peste 4.000 de artiști din 28 de țări, într-un maraton cultural ce se desfășoară între 24 august și 21 septembrie, în București și alte 12 orașe din țară.
Ediția din 2025 are o semnificație aparte, marcând 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor George Enescu. Tema festivalului, „Aniversări / Celebrations”, celebrează moștenirea sa muzicală printr-un program ce îmbină capodoperele enesciene cu creații contemporane și interpretări inovatoare.
Concertul de deschidere, susținut la Sala Palatului, a fost un spectacol multimedia impresionant, cu Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” conduse de dirijorul Cristian Măcelaru, alături de violonistul Nemanja Radulović. Proiecțiile vizuale semnate de Nona Ciobanu și Peter Košir au completat experiența artistică.
Printre invitații de renume se numără Anne-Sophie Mutter, Martha Argerich, Paavo Järvi, precum și orchestre de prestigiu precum Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra și Tonhalle-Orchester Zurich. Publicul va avea ocazia să asiste la peste 100 de concerte, inclusiv recitaluri camerale, simfonice și spectacole interdisciplinare.
Festivalul ajunge și în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Brașov și Constanța, aducând muzica clasică mai aproape de comunități și promovând accesul la cultură pentru toate generațiile.
Biletele sunt disponibile online și în librării, cu prețuri accesibile și reduceri pentru studenți și pensionari. Festivalul George Enescu nu este doar un eveniment muzical, ci o celebrare a spiritului românesc și a dialogului cultural internațional.
București, epicentrul festivalului, concertele au loc la:
- Sala Palatului
- Ateneul Român
- Sala Radio
- MNAR – Sala Auditorium
- MINA – Museum of Immersive New Art
- Biblioteca Națională a României
- Club Control (pentru seria „Enescu in Control”)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Casa numelor” („House of Names”), scrisă de Colm Tóibín și publicată în 2017, este o reinterpretare modernă a tragediei grecești clasice, inspirată de mitul casei Atrizilor, în special de „Oresteia” lui Eschil. Romanul explorează teme universale precum răzbunarea, puterea, trădarea și destrămarea unei familii, toate plasate într-un context mitologic, dar reimaginate cu o sensibilitate contemporană. Prin proza sa sobră, dar profund emoționantă, Tóibín aduce în prim-plan vocile personajelor feminine și complexitatea relațiilor lor, oferind o perspectivă proaspătă asupra unui mit antic.
Povestea se concentrează pe soarta familiei Atrizilor, marcată de sacrificiul Ifigeniei, uciderea lui Agamemnon și lanțul de răzbunări care urmează. Romanul este narat din perspective multiple, în principal prin vocile Clitemnestrei, Oreste și Electrei, fiecare aducând o dimensiune unică asupra dramei. Clitemnestra, devastată de sacrificiul fiicei sale Ifigenia, orchestrat de soțul ei Agamemnon pentru a obține favorul zeilor, devine motorul unei răzbunări sângeroase. Electra, fiica lor, este prinsă între loialitatea față de tată și resentimentele față de mamă, în timp ce Oreste, fiul exilat, se confruntă cu propriile dileme morale și cu greutatea destinului său.
Tóibín elimină aproape complet intervenția divină, o trăsătură centrală a tragediilor grecești, și se concentrează pe motivațiile umane, pe durerea și pe complexitatea psihologică a personajelor. Zeii sunt absenți sau reduși la simple șoapte, ceea ce face ca acțiunile personajelor să pară și mai crude, dar și mai reale.
Proza lui Tóibín este caracterizată printr-o claritate tăioasă și o economie a limbajului, care amplifică tensiunea emoțională. Narativa alternează între introspecție profundă și descrieri aproape cinematografice ale momentelor-cheie, cum ar fi uciderea lui Agamemnon sau exilul lui Oreste. Autorul reușește să umanizeze personajele mitologice, transformându-le din arhetipuri în ființe vulnerabile, măcinate de durere, furie și dorința de control.
Una dintre temele centrale ale romanului este puterea feminină și felul în care aceasta este subminată sau exercitată în contexte extreme. Clitemnestra este portretizată ca o figură complexă – o mamă îndurerată, dar și o regină manipulatoare, a cărei sete de răzbunare o consumă. Electra, pe de altă parte, evoluează de la o tânără furioasă la o figură tragică, prinsă în propriile obsesii. În contrast, Oreste este mai degrabă un pion în această dramă, lipsit de control asupra propriei vieți, ceea ce subliniază fragilitatea masculinității în fața voinței feminine.
Romanul explorează și ideea memoriei și a numelor – cum istoria unei familii este modelată de poveștile pe care le spunem și de cele pe care le uităm. Titlul, „Casa numelor”, sugerează atât moștenirea, cât și povara numelor purtate de personaje, care le definesc destinul.
Tóibín excelează în crearea unei atmosfere de tensiune constantă și în explorarea psihologiei personajelor. Vocile narative distincte ale Clitemnestrei, Electrei și lui Oreste oferă o perspectivă polifonică asupra tragediei, fiecare personaj dezvăluind o altă fațetă a aceleiași povești. În special, Clitemnestra iese în evidență ca un personaj memorabil, a cărui durere și furie sunt palpabile.
Cu toate acestea, romanul poate părea prea detașat pentru unii cititori. Lipsa zeilor și a elementelor supranaturale, deși o alegere interesantă, reduce uneori amploarea mitologică a poveștii, transformând-o într-o dramă de familie mai degrabă decât într-o tragedie cosmică. De asemenea, ritmul narativ poate fi inegal, cu momente de introspecție lungi care încetinesc acțiunea.
De ce să citești „Casa numelor”?
„Casa numelor” este o lectură captivantă pentru cei interesați de mitologia greacă, dar și pentru cei care apreciază ficțiunea literară care explorează profunzimile naturii umane. Colm Tóibín reușește să reînvie o poveste veche de secole, oferindu-i o relevanță contemporană prin accentul pus pe emoții și relații. Este o carte care te face să reflectezi asupra consecințelor răzbunării și asupra modului în care durerea poate distorsiona destinele.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bianca Maxim, premiul I la Festivalul „Vocea Mării”
Criză majoră la CFR Călători: Trasee feroviare ar putea fi suspendate de la 1 septembrie
Călărașiul găzduiește ediția a XLIII-a a Concursului Național de Proză „Alexandru Odobescu”
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
