La zi
Semnificația istorică a zilei de 21 august
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1331 – Regele sârbilor, Stefan Uroš al III- lea Dečanski a fost făcut prizonier si otravit de fiului sau, Stefan Uroš IV Dušan, care a si urcat pe tronul Serbiei.
1485 – În Anglia a luat sfârșit “războiului celor două roze”.
1690 – Bătălia de la Zărnești (11/21 august 1690) a fost o bătălie dintre imperiul habsburgic și imperiul Otoman.
1698 – S-a născut unul dintre cei mai faimoși meșteri de viori ai vremii, Giuseppe Guarneri. Una dintre viorile construite de el i-a aparținut lui Paganini si se afla expusa la Sala Rosaa din Palatul Municipal din Genova; (m. 17 octombrie 1744).
1700 – Constantin Brâncoveanu, domnitor al Tarii Românești, a primit de la Tarul Petru I crucea de cavaler al ordinului Sf. Andrei.
1723 – A încetat din viață Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710- iulie 1711), personalitate culturală enciclopedică, ales membru al Academiei din Berlin (1714) la propunerea filosofului Leibniz, autor de lucrări de istorie, orientalistică și muzicologie.
1765 – S-a născut Regele William al IV-lea al Angliei (d. 1837)
1770 – Navigatorul englez James Cook declara estul Australiei posesiune a Marii Britanii, numind-o New South Wales.
1818 – A fost promulgat Codul de Legi al lui Caragea, inspirat de Codul Civil austriac din 1811 și de Codul lui Napoleon.
1831 – Izbucnește in Statele unite o răscoala a a sclavilor din Southampton County, Virginia, condusă de Nat Turner Au fost uciși 55 de albi înainte ca poliția să înăbușe revolta. Turner era un fanatic religios, care susținea că primea ordine de la Dumnezeu.
1856 – S-a născut Constantin C. Bacalbaşa, publicist (“Bucureștii de altădată”); (d.05.02.1935).
1885 – A murit Mihail Gheorghiade Obedenaru, medic şi diplomat român de carieră; s-a preocupat de economia, antropologia şi folclorul popoarelor de origine latină.
1897 – Chimistul german Felix Hoffmann de la Bayer a sintetizat heroina prin metoda folosită de chimistul englez C.R. Wright în 1874. Până în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.
1897 – A fost fondată prima fabrica de automobile, “Olds Motor Vehicle Company” – Oldsmobile.
1911 – Pictura lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa a fost furată din Muzeul Luvru din Paris, dar a fost recuperată după două zile. Mona este prescurtarea cuvântului Madonna (Doamna).
1921 – S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu. A jucat în multe filme precum “Dragoste la zero grade” (1964), “Drumul oaselor” (1980); (m. 16 decembrie 2003).
1925 – S-a născut Toma Caragiu actor român de teatru și film.
1928 – S-a născut la Techirghiol, jud. Constanta, Jean Constatin, actor de comedie; şi-a câștigat o deosebită popularitate în teatrul de revistă.
1938 – S-a născut Kenny Rogers, cântăreț american de muzică country (d. 2020)
1940 – A murit Leon Troțki, politician și terorist rus.
1942 – A apărut Bambi – celebrul personaj de desene animate.
1945 – Greva regală – Regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului primit, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi.
1955 – La ora 20.00 a început prima emisiune experimentală de televiziune în România.
1959 – Hawaii a fost admis ca al cincizecilea stat al Statelor Unite ale Americii.
1961 – De la Galeria Națională din Londra a fost furat celebrul tablou al lui Goya, „Ducele de Wellington”. A fost recuperat în anul 1965.
1965 – A fost proclamată Republica Socialistă România, în urma adoptării de către Marea Adunare Națională a unei noi constituții.
1967 – La Madrid s-a reunit, sub conducerea lui Horia Sima, “Congresul Legionar”.
1968 – Primăvara de la Praga a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, atunci când a venit la putere Alexander Dubček și a durat până în 20 august, același an, când a avut loc invazia Cehoslovaciei de către statele Pactului de la Varșovia, cu excepția RPS Albania și a Republicii Socialiste România.
1968 – La București, peste 100.000 de cetățeni ai Capitalei au participat la un urias miting de protest împotriva invadării Cehoslovaciei de către trupele armate a cinci tari din Tratatul de la Varșovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria și Bulgaria) România, membra si ea a acestui tratat, a refuzat participarea.
1978 – A avut loc inaugurarea Muzeului Colecțiilor de Artă din București.
1991 – Letonia își declară independența față de Rusia.
1991 – A încetat din viață Eugen Jebeleanu, academician, poet, publicist şi traducător român.
2012 – După 23 de zile de la referendumul pentru demiterea președintelui României, Curtea Constituțională a constatat că acesta nu a întrunit cvorumul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scarlet Ibis, cunoscut științific sub numele de Eudocimus ruber, este una dintre cele mai spectaculoase apariții din lumea aviară. Cu penajul său de un roșu intens, aproape incandescent, această pasăre tropicală pare desprinsă dintr-un vis pictural. Originară din regiunile neotropicale ale Americii de Sud – din Venezuela până în estul Braziliei – Scarlet Ibis trăiește în zone mlăștinoase, lagune costiere, estuare și mangrove, unde își construiește cuiburi în vegetația deasă, ferită de prădători.
Această specie de ibis este de talie medie, având o lungime de aproximativ 55–63 cm și o greutate de circa 1 kg. Masculii și femelele sunt aproape identici ca aspect, ceea ce face dificilă diferențierea lor vizuală. Culoarea stacojie a penajului nu este prezentă la naștere – puii sunt cenușii sau albi, iar nuanța roșie se dezvoltă treptat, odată cu maturizarea, datorită carotenoidelor din dieta lor, bazată în principal pe crustacee precum creveții.
Scarlet Ibis este o pasăre sociabilă, adesea văzută în stoluri mari, zburând în formație de V sau hrănindu-se în grupuri pe malurile nămoloase. Comportamentul său este elegant, iar mișcările – grațioase și precise. Este o specie prolifică, cu o durată de viață de până la 20 de ani în captivitate, și se adaptează cu ușurință la schimbările sezoniere, migrând între zonele umede în funcție de disponibilitatea hranei.
Pe lângă frumusețea sa vizuală, Scarlet Ibis are și o semnificație culturală profundă. Este una dintre cele două păsări naționale ale statului Trinidad și Tobago, simbolizând vitalitatea și splendoarea naturii tropicale. În Brazilia, numele său din limba Tupi–Guarani, „guará”, este folosit pentru a denumi mai multe localități de coastă.
Această pasăre nu este doar un miracol cromatic, ci și un exemplu de adaptare ecologică și echilibru natural. Prin prezența sa, Scarlet Ibis reamintește fragilitatea și frumusețea ecosistemelor tropicale, chemând la respect și protecție față de mediul înconjurător.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În anul 1910, într-un azil de boli mintale din Germania, unde pereții reci și tăcerea apăsătoare păreau să absoarbă orice urmă de speranță, o femeie pe nume Katharina Detzel a găsit o cale de a-și afirma existența. Izolată de lume, lipsită de contact uman și tratată ca o umbră fără valoare, Katharina a descoperit un refugiu în cel mai improbabil loc: în fânul aspru al saltelei sale. Din acest material umil, ea a creat cu răbdare și migală o figură de mărime naturală — un bărbat de paie care, în întunericul celulei sale, a devenit mai mult decât un simplu obiect. Pentru Katharina, această creație era o prezență, un companion tăcut și, poate, o dovadă că spiritul ei încă mai trăia, în ciuda încercărilor de a i-l zdrobi.
Personalul azilului, obișnuit să catalogheze orice abatere de la normă drept „nebunie”, a privit gestul ei ca pe un simptom al bolii. Dar actul Katharinei era mult mai mult decât o ciudățenie. Era o formă de supraviețuire psihologică, o expresie a unei nevoi fundamentale de conexiune și sens. Într-un loc conceput să dezumanizeze, unde pacienții erau reduși la numere și diagnostice, Katharina a găsit o cale de a-și reafirma demnitatea. Fiecare fir de paie modelat cu mâinile ei era un act de rezistență împotriva uitării, o declarație tăcută că ea încă exista, că încă simțea, că încă dorea să fie văzută.
Nu se cunosc multe detalii despre viața Katharinei înainte de internare. Arhivele azilelor din acea vreme rareori păstrau poveștile personale ale pacienților, mai ales ale celor considerați „pierduți”. Dar gestul ei spune o poveste universală. În singurătatea absolută, în absența oricărei forme de afecțiune sau recunoaștere, ea a creat ceva care să umple golul. Omul de paie nu era doar o figură; era un simbol al luptei ei de a rămâne întreagă, de a-și păstra identitatea într-un loc care părea să conspire împotriva propriei sale umanități.
Decenii mai târziu, fotografia Katharinei și a omului ei de paie a reapărut, scoasă la lumină din arhivele prăfuite ale istoriei. Imaginea, simplă, dar sfâșietoare, a devenit un simbol al rezistenței umane. Într-o lume care o abandonase, Katharina Detzel a găsit o cale de a vorbi, de a lăsa o urmă. Omul de paie nu era doar o creație artistică sau un act de disperare; era o mărturie despre puterea spiritului uman de a găsi sens chiar și în cele mai întunecate circumstanțe. Povestea ei ne amintește că, indiferent de cât de adâncă este izolarea sau suferința, dorința de a fi văzut, de a fi atins, de a fi amintit nu dispare niciodată.
Katharina Detzel nu a fost doar o pacientă uitată a unui azil. Prin omul ei de paie, ea a devenit o voce pentru toți cei care, în tăcere, luptă să-și păstreze umanitatea. Povestea ei ne îndeamnă să privim dincolo de etichete și să recunoaștem curajul ascuns în gesturile aparent neînsemnate. Într-un fel, omul de paie al Katharinei continuă să stea de veghe, amintindu-ne că, chiar și în cele mai inumane condiții, sufletul uman găsește o cale de a crea, de a iubi și de a rezista.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mediul economic salută majorarea valorii tichetelor de masă la 50 de lei ca pe o soluție echilibrată, care oferă sprijin concret angajaților și consolidează stabilitatea forței de muncă. În contextul inflației și al scumpirilor, această ajustare reprezintă o măsură practică și durabilă pentru protejarea veniturilor reale.
Proiectul, prioritar pe agenda coaliției guvernamentale, este considerat un demers logic pentru impulsionarea consumului intern și menținerea echilibrului bugetar, fără presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
Utilizate de circa 3 milioane de salariați, tichetele de masă rămân beneficiul extrasalarial cel mai accesibil și eficient. Ele asigură o circulație fiscalizată a fondurilor, susțin comercianții locali și ajută firmele să motiveze și să rețină talentele.
Conform studiului Academiei de Studii Economice (2024), fiecare leu alocat prin carduri de masă multiplică PIB-ul cu 2,63 lei, demonstrând impactul semnificativ asupra creșterii economice și a veniturilor statului.
Astfel, inițiativa promovează echilibrul macroeconomic, crește puterea de cumpărare și întărește competitivitatea business-urilor. Majorarea la 50 de lei este o decizie inteligentă, care răspunde direct provocărilor angajaților și economiei României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CINEMATOGRAFUL 3D/2D CĂLĂRAȘI: FILME NOI ÎN PERIOADA 31 OCTOMBRIE – 6 NOIEMBRIE
Ce filme poți vedea la Cinema Călărași în săptămâna 7–13 noiembrie
Scarlet Ibis – dansul stacojiu al tropicelor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
