Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

La zi

Creșteri salariale de până la 40% la Curtea de Conturi: Austeritate pentru unii, bonusuri pentru alții?

Published

on

Pe 14 iulie 2025, Parlamentul României a decis, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, ca doamna Mirela Călugăreanu să exercite atribuțiile funcției de președinte interimar al Curții de Conturi a României, până la numirea unui nou președinte, conform prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 94/1992. La doar o lună de la preluarea mandatului interimar, Curtea de Conturi, sub conducerea doamnei Călugăreanu, a aprobat majorări salariale semnificative, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 12 august 2025. Acestea includ o creștere de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, aplicabilă din noiembrie 2025 până la prima evaluare profesională, și majorări de 40% pentru angajații evaluați cu calificativul „Foarte bine”, respectiv 30% pentru cei cu calificativul „Bine”.

Aceste creșteri au fost justificate de necesitatea atragerii și retenției personalului calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Guvernul promovează măsuri de austeritate. Potrivit unor surse, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu era la curent cu această măsură și a calificat-o drept neconcordantă cu politica de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, speculațiile din spațiul public și de pe platforma X sugerează că aceste majorări ar putea fi un „tertip jenant” menit să compenseze viitoarele tăieri salariale estimate la 30-40%, astfel încât salariile angajaților să rămână, în esență, la același nivel după reduceri. Criticii susțin că această mărire ar fi una „artificială”, având ca scop doar neutralizarea impactului tăierilor bugetare planificate.

Conform documentelor oficiale, majorările fac parte din modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, care reglementa anterior sporuri de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor comunitare. În 2025, sporurile au fost reduse la 40% pentru angajații existenți și la 30% pentru cei nou-încadrați, ceea ce conducerea Curții a descris ca o ajustare, nu o creștere propriu-zisă. Totuși, percepția publică rămâne una de scepticism, mai ales având în vedere că veniturile totale ale unor angajați, incluzând sporuri pentru condiții vătămătoare (până la 1.500 lei lunar) și confidențialitate (până la 3.100 lei lunar), pot ajunge la sume considerabile. De exemplu, fostul președinte al Curții, Mihai Busuioc, a raportat în 2023 un venit anual de 339.330 lei, echivalentul a peste 6.800 euro lunar.

Aceste măsuri au amplificat dezbaterile privind transparența și responsabilitatea Curții de Conturi, o instituție însărcinată cu auditarea cheltuielilor publice. În timp ce rapoartele Curții au evidențiat nereguli financiare în alte sectoare, precum plăți necuvenite sau salarizarea neuniformă, decizia de majorare a salariilor propriilor angajați ridică întrebări despre coerența și credibilitatea instituției în contextul actual al austerității.

Advertisement

UPDATE: Oficiali ai Curții de Conturi spun că hotărârea vizează de fapt o scădere a sporurilor, nu o creștere, iar sporurile scad de la 50% la 40%, respectiv de la 35% la 30% pentru cei nou angajați. Un articol publicat în Monitorul Oficial de marți, 12 august 2025, prevede majorarea salariilor noilor angajați din cadrul Curții de Conturi cu 40% începând cu luna noiembrie a acestui an. Această majorare este de fapt o scădere a salariilor, arată documentele oficiale.

Angajații care vor fi evaluați profesional și vor obține un calificativ „foarte bine” vor beneficia de o majorare a salariului cu 40%, în timp ce aceia care vor obține calificativul „bine” vor avea salariul majorat cu „doar” 30%.

Ce prevede ”HOTĂRÂREA pentru modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024 privind aprobarea criteriilor de majorare a salariilor pentru personalul din cadrul Curții de Conturi, cu excepția personalului din cadrul Autorității de Audit, conform prevederilor Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare”:

-► „Art. 3. — (1) Personalul încadrat în una dintre structurile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) beneficiază de majorarea salariului de bază cu 40%, până la prima evaluare a activității/performanțelor profesionale individuale.”

-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) pentru calificativul «Foarte bine», majorarea este de 40%;”.

Advertisement

-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) pentru calificativul «Bine», majorarea este de 30%;”.

-► ”Salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi, cu excepția celui prevăzut la art. 3 alin. (1), se majorează cu 30%, până la prima evaluare a performanțelor profesionale individuale.”

-► ”În anul 2025, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (1), salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi se majorează cu 40%.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Jackpot-uri uriașe la Loto! Numerele norocoase din 11 Ianuarie 2026

Published

on

Duminică, 11 ianuarie 2026, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 8 ianuarie, Loteria Română a acordat peste 27.200 de câștiguri în valoare totală de peste 1,83 milioane de lei.

Numere câștigătoare:

  • Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1
  • Noroc: 7483678
  • Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6
  • Noroc Plus: 195919
  • Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10
  • Super Noroc: 048500

Reporturi: Loto 6/49 cat. I – peste 14,70 mil. lei (2,89 mil. euro); Noroc – peste 5,41 mil. lei (1,06 mil. euro); Joker cat. I – peste 46,97 mil. lei (9,23 mil. euro), cat. II – peste 570.900 lei; Noroc Plus – peste 220.900 lei; Loto 5/40 – peste 139.400 lei; Super Noroc – peste 145.200 lei.

Câștiguri joi: Noroc cat. III – 84.484,80 lei (Turda); Joker cat. III – două de 101.509,85 lei (București Sector 5 și app AmParcat.ro).

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

O zi neplătită care zguduie sistemul: Dezbaterea fierbinte a concediilor medicale în România

Published

on

O decizie aparent insignifiantă, eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical, a stârnit o dezbatere intensă care nu mai poate fi ignorată. Milioane de oameni sunt afectați, iar subiectul a invadat conversațiile zilnice, de la birouri la rețele sociale și grupuri familiale: cine beneficiază, cine suferă și ce intenționează cu adevărat statul prin această schimbare?

În fundal, tema concediilor medicale s-a transformat într-un adevărat test de rezistență pentru angajați și angajatori. Unii o văd ca pe o pedeapsă generalizată, alții ca pe o corectură esențială într-un sistem disfuncțional. Între extreme, apar nuanțe care redefinesc întreaga perspectivă asupra hotărârii.

De ce o simplă zi a devenit un subiect exploziv? Controversa a escaladat tocmai pentru că prima zi pare un amănunt, dar impactează direct veniturile, planificarea tratamentelor, decizia de a consulta un medic și relațiile la locul de muncă. Măsură a fost comparată cu practicile din alte țări UE, ridicând întrebări: cât de asemănătoare este România cu aceste modele și ce elemente sunt adoptate fidel?

În acest climat tensionat, numele lui Alexandru Rogobete apare frecvent, deoarece publicul așteaptă clarificări: care este raționamentul din spatele deciziei și dacă regulile pot fi flexibile în anumite cazuri.

Advertisement

Ce se ascunde în culise și unde intervin excepțiile? Dincolo de reacțiile emoționale, discuția intră în detalii practice: când intră în vigoare, cum se implementează, cine stabilește regulile și ce clarificări vor aduce normele de aplicare. Pentru mulți, nu e doar o chestiune de principii, ci de previzibilitate: să anticipeze ce se întâmplă în caz de boală și ce alternative există.

Un aspect delicat sunt excepțiile. Anumite afecțiuni și tratamente implică controale regulate, proceduri recurente și absențe obligatorii, unde nu mai vorbim de comoditate, ci de continuitatea îngrijirii. Astfel, au apărut indicii că unele cazuri vor fi tratate special, în funcție de specificul medical.

Pe măsură ce explicațiile oficiale au ieșit la iveală, un fapt devine clar: subiectul nu se rezolvă simplu. Fiecare aspect deschide noi întrebări, de la efectele bugetare la modalități de a descuraja abuzurile fără a penaliza injust pe cei care au cu adevărat nevoie de concediu.

Motivația neplății primei zile este prezentată ca o măsură împotriva concediilor false, într-un context de abuzuri și costuri ridicate pentru stat: „În multe țări UE, primele zile de concediu medical nu sunt plătite de nimeni…”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că „s-a dovedit peste tot că se abuzează de ele”. Se estimează economii de aproximativ 1,2 miliarde de lei prin măsurile din 2025; regula va intra în vigoare de la 1 februarie 2026, cu norme detaliate până atunci și excepții pentru cazuri precum oncologia sau tratamentele periodice pentru talasemie.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Se oprește apa în zona blocurilor „F” din municipiul Călărași, duminică, 11 ianuarie

Published

on

Ecoaqua Călărași anunță sistarea temporară a furnizării apei potabile în zona blocurilor „F” din municipiul Călărași, duminică, 11 ianuarie 2026, ca urmare a unei avarii apărute pe conducta principală de alimentare cu apă de pe strada Victoriei.

Potrivit operatorului, lucrările de remediere vor începe la ora 09:00 și se vor desfășura în regim de urgență. Durata estimată a intervenției este de 4–6 ore, interval care poate varia în funcție de complexitatea lucrărilor din teren.

Vor fi afectați consumatorii din blocurile F1–F8, iar pe întreaga perioadă a intervenției alimentarea cu apă va fi sistată complet. Reprezentanții Ecoaqua recomandă locatarilor din zonă să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic.

După reluarea furnizării, apa poate prezenta temporar modificări de culoare sau turbiditate, motiv pentru care este indicată utilizarea acesteia doar în scopuri menajere până la limpezire.

Advertisement

Ecoaqua Călărași își cere scuze pentru disconfortul creat și dă asigurări că echipele de intervenție depun toate eforturile pentru finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil și reluarea alimentării cu apă în condiții normale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading