La zi
Creșteri salariale de până la 40% la Curtea de Conturi: Austeritate pentru unii, bonusuri pentru alții?
Pe 14 iulie 2025, Parlamentul României a decis, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, ca doamna Mirela Călugăreanu să exercite atribuțiile funcției de președinte interimar al Curții de Conturi a României, până la numirea unui nou președinte, conform prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 94/1992. La doar o lună de la preluarea mandatului interimar, Curtea de Conturi, sub conducerea doamnei Călugăreanu, a aprobat majorări salariale semnificative, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 12 august 2025. Acestea includ o creștere de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, aplicabilă din noiembrie 2025 până la prima evaluare profesională, și majorări de 40% pentru angajații evaluați cu calificativul „Foarte bine”, respectiv 30% pentru cei cu calificativul „Bine”.
Aceste creșteri au fost justificate de necesitatea atragerii și retenției personalului calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Guvernul promovează măsuri de austeritate. Potrivit unor surse, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu era la curent cu această măsură și a calificat-o drept neconcordantă cu politica de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, speculațiile din spațiul public și de pe platforma X sugerează că aceste majorări ar putea fi un „tertip jenant” menit să compenseze viitoarele tăieri salariale estimate la 30-40%, astfel încât salariile angajaților să rămână, în esență, la același nivel după reduceri. Criticii susțin că această mărire ar fi una „artificială”, având ca scop doar neutralizarea impactului tăierilor bugetare planificate.
Conform documentelor oficiale, majorările fac parte din modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, care reglementa anterior sporuri de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor comunitare. În 2025, sporurile au fost reduse la 40% pentru angajații existenți și la 30% pentru cei nou-încadrați, ceea ce conducerea Curții a descris ca o ajustare, nu o creștere propriu-zisă. Totuși, percepția publică rămâne una de scepticism, mai ales având în vedere că veniturile totale ale unor angajați, incluzând sporuri pentru condiții vătămătoare (până la 1.500 lei lunar) și confidențialitate (până la 3.100 lei lunar), pot ajunge la sume considerabile. De exemplu, fostul președinte al Curții, Mihai Busuioc, a raportat în 2023 un venit anual de 339.330 lei, echivalentul a peste 6.800 euro lunar.
Aceste măsuri au amplificat dezbaterile privind transparența și responsabilitatea Curții de Conturi, o instituție însărcinată cu auditarea cheltuielilor publice. În timp ce rapoartele Curții au evidențiat nereguli financiare în alte sectoare, precum plăți necuvenite sau salarizarea neuniformă, decizia de majorare a salariilor propriilor angajați ridică întrebări despre coerența și credibilitatea instituției în contextul actual al austerității.
UPDATE: Oficiali ai Curții de Conturi spun că hotărârea vizează de fapt o scădere a sporurilor, nu o creștere, iar sporurile scad de la 50% la 40%, respectiv de la 35% la 30% pentru cei nou angajați. Un articol publicat în Monitorul Oficial de marți, 12 august 2025, prevede majorarea salariilor noilor angajați din cadrul Curții de Conturi cu 40% începând cu luna noiembrie a acestui an. Această majorare este de fapt o scădere a salariilor, arată documentele oficiale.
Angajații care vor fi evaluați profesional și vor obține un calificativ „foarte bine” vor beneficia de o majorare a salariului cu 40%, în timp ce aceia care vor obține calificativul „bine” vor avea salariul majorat cu „doar” 30%.
Ce prevede ”HOTĂRÂREA pentru modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024 privind aprobarea criteriilor de majorare a salariilor pentru personalul din cadrul Curții de Conturi, cu excepția personalului din cadrul Autorității de Audit, conform prevederilor Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare”:
-► „Art. 3. — (1) Personalul încadrat în una dintre structurile prevăzute la art. 1 lit. d) și e) beneficiază de majorarea salariului de bază cu 40%, până la prima evaluare a activității/performanțelor profesionale individuale.”
-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) pentru calificativul «Foarte bine», majorarea este de 40%;”.
-► ”La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) pentru calificativul «Bine», majorarea este de 30%;”.
-► ”Salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi, cu excepția celui prevăzut la art. 3 alin. (1), se majorează cu 30%, până la prima evaluare a performanțelor profesionale individuale.”
-► ”În anul 2025, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (1), salariul de bază pentru personalul nou-încadrat în cadrul Curții de Conturi se majorează cu 40%.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călătoriile cu trenul vor costa mai mult începând din a doua jumătate a lunii decembrie 2025. Odată cu intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor pentru anul 2025-2026, tarifele biletelor vor fi majorate cu 9,88%. Această creștere reprezintă o indexare obligatorie cu rata inflației, aplicată conform legii atât la operatorul național, cât și la cei privați.
Directorul general al societății de transport feroviar a explicat că ajustarea este prevăzută de legislație și se face automat la schimbarea mersului trenurilor, fără alte majorări suplimentare. Procentul exact de 9,88% vine din datele oficiale privind evoluția prețurilor de consum din ultimele 12 luni.
Aceasta este a treia scumpire a biletelor în ultimul an, după cele din vara trecută cauzate de creșterea cotei de taxă pe valoarea adăugată și cea de anul anterior. De exemplu, un bilet care costă acum 100 de lei va ajunge la aproximativ 110 lei după aplicarea majorării. Călătorii care plănuiesc deplasări în perioada sărbătorilor de iarnă sau la începutul anului viitor ar trebui să cumpere biletele cât mai curând, pentru a beneficia încă de tarifele actuale.
Societatea feroviară recomandă achiziționarea biletelor online sau din timp, pentru a evita aglomerația și pentru a profita de eventualele reduceri rămase valabile. Deși prețurile cresc, numărul trenurilor zilnice rămâne la un nivel ridicat, asigurând conexiuni bune pe principalele rute din țară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților este finalizat și se află pe circuitul de avizare. Principala modificare față de varianta inițială: vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani în 15 ani (nu în 10), la cererea magistraților. Plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net rămâne neschimbată.
Guvernul cere CSM aviz rapid (sub 30 de zile), pentru a putea angaja răspunderea în primele zile din decembrie și a respecta jalonul PNRR până la 28 noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene importante.
CSM reacționează dur: vicepreședintele instituției acuză Guvernul de presiune inadmisibilă și cere respectarea termenului legal de 30 de zile. „Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă?”, a declarat acesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Revolta profesorilor: Protest masiv în fața Ministerului Educației împotriva tăierilor de salarii și interzicerii cumulului pensie-salariu!
19 noiembrie 2025 – Cele trei mari federații sindicale din învățământ – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – au organizat astăzi un protest energic în fața Ministerului Educației, acuzând Guvernul că pregătește noi reduceri drastice ale veniturilor cadrelor didactice și ale altor bugetari.
Sindicaliștii denunță decizii luate „în spatele ușilor închise”, fără consultări reale cu reprezentanții sistemului educațional. Principalele nemulțumiri vizează intențiile de tăiere a cheltuielilor de personal, care ar agrava criza acută de cadre didactice din școli, deja confruntate cu un deficit masiv de profesori calificați. În plus, proiectul de interzicere a cumulului pensiei cu salariul lovește direct în profesorii pensionari care aleg să rămână la catedră pentru a acoperi golurile din sistem – aceștia vor fi forțați să aleagă între pensie și continuarea activității, riscând să piardă până la 85% din pensie.
Liderii sindicali cer renegocierea urgentă a măsurilor și un dialog transparent cu autoritățile, avertizând că astfel de politici vor adânci haosul din educație și vor afecta direct dreptul copiilor la o învățătură de calitate. „Nu învățământul este vinovat pentru eșecurile guvernelor anterioare! Nu sacrificați viitorul elevilor pentru acoperirea găurilor bugetare!”, au transmis reprezentanții sindicatelor.
Protestul are loc într-un context tensionat, marcat de aplicarea controversatei Legi 141/2025 și de lipsa resurselor, profesorii sperând că vocea lor va forța Guvernul să renunțe la aceste măsuri distructive.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Atenție, călători! Biletele de tren se scumpesc cu aproape 10% de la mijlocul lui decembrie
Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid
Consilierii PNL au votat împotriva rectificării bugetare care aduce fonduri pentru modernizarea școlilor din Fundeni
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
