La zi
Vila lui Băsescu: O reședință de protocol cu umbrele comunismului în Dorobanți
Vila de protocol repartizată fostului președinte al României, Traian Băsescu, situată pe strada Emile Zola nr. 2A, în cartierul select Dorobanți din București, ascunde o istorie bogată și controversată. Clădirea, administrată de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), a fost locuită de-a lungul timpului de figuri marcante ale regimului comunist, purtând amprenta unui trecut politic tumultuos.
Un imobil cu o istorie complexă
Construcția, ridicată în anii ’30 în stil neoromânesc de arhitectul Octav Doicescu, se întinde pe o suprafață utilă de aproximativ 241 de metri pătrați, cu un parter generos ce include living, garderobă, vestibul, oficiu și bucătărie, și un etaj cu două dormitoare, două băi, un duș și alte încăperi versatile. Terenul de 541 de metri pătrați include și un garaj de 43 de metri pătrați, făcând din această vilă o reședință de prestigiu într-una dintre cele mai râvnite zone ale Capitalei.
În trecut, vila a găzduit sediul Partidului România Mare (PRM), condus de Corneliu Vadim Tudor, și chiar birourile europarlamentare ale acestuia. În perioada comunistă, imobilul a fost utilizat ca sediu al ambasadei Republicii Democratice Germane (RDG), înainte de a fi preluat de RA-APPS în contextul restituirilor post-revoluționare.
Umbrele trecutului: Grigore Preoteasa și Paul Niculescu-Mizil
Vila a fost locuită de două figuri proeminente ale regimului comunist. Primul locatar notabil a fost Grigore Preoteasa, un demnitar simpatizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Membru al Partidului Comunist din 1933, Preoteasa a ocupat funcții importante, inclusiv cea de ministru de externe și secretar al Comitetului Central al PCR pentru propagandă. Acesta a locuit în vilă împreună cu familia sa, inclusiv cu fiica sa, Ilinca, prima soție a fostului premier Adrian Năstase. Viața lui Preoteasa s-a încheiat tragic în 1957, într-un accident aviatic la Moscova, în timpul unei vizite oficiale.
Ulterior, vila a fost ocupată de Paul Niculescu-Mizil, un alt înalt demnitar comunist, membru al PCR din 1945 și figură importantă în elita politică a regimului Ceaușescu. Acesta a deținut funcții precum ministru al educației (1972-1976) și al finanțelor (1978-1981), precum și viceprim-ministru. După moartea sa în 2008, fiica sa, Lidia Niculescu-Mizil, și nepoata, Oana Niculescu-Mizil, au rămas în vilă. În 2011, Lidia a acumulat datorii de aproximativ 22.000 de euro către RA-APPS, din cauza majorării chiriei la 1.800 de euro pe lună, față de chiria simbolică de 450 de lei plătită timp de 24 de ani. Familia a fost evacuată după un proces pierdut împotriva RA-APPS, care a cerut eliberarea imobilului.
Traian Băsescu și reintrarea în drepturi
Traian Băsescu, președinte al României în perioada 2004-2014, a pierdut privilegiile de fost șef de stat în 2022, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat colaborarea sa cu Securitatea sub numele conspirativ „Petrov”. Aceasta a dus la retragerea beneficiilor, inclusiv a locuinței de protocol din strada Nikolai Gogol. Însă, în iulie 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională legea care retrăgea drepturile foștilor președinți colaboratori ai Securității, considerând că aplicarea sa retroactivă este ilegală. Astfel, Băsescu a fost repus în drepturi, urmând să primească vila din Dorobanți printr-o hotărâre de guvern adoptată săptămâna aceasta, conform purtătorului de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.
Cu toate acestea, decizia nu este lipsită de controverse. Unele surse indică faptul că Băsescu nu ar fi mulțumit de locația vilei, considerând-o prea îndepărtată de biroul său actual. Mai mult, procesele sale cu RA-APPS și alte instituții, care vizează alte beneficii precum paza SPP și indemnizația lunară, sunt încă în curs, cu o decizie a CCR așteptată pe 16 septembrie 2025.
Un cartier al elitelor
Odată mutat în vila din Dorobanți, Băsescu va deveni vecin cu fostul premier Adrian Năstase, a cărui reședință se află pe strada Zambaccian, și cu văduva regretatului regizor Sergiu Nicolaescu, situată peste drum. Proximitatea acestor figuri politice și culturale adaugă un nou strat de simbolism istoric al zonei.
O locuință încărcată de istorie
Vila din strada Emile Zola nr. 2A nu este doar o reședință de protocol, ci un martor al transformărilor politice și sociale ale României. De la demnitari comuniști la foști președinți, această casă continuă să fie un punct de interes, „bântuită” de umbrele unui trecut complex. Pe măsură ce Traian Băsescu se pregătește să ocupe acest spațiu, vila rămâne un simbol al continuității și al controverselor care definesc istoria recentă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călătoriile cu trenul vor costa mai mult începând din a doua jumătate a lunii decembrie 2025. Odată cu intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor pentru anul 2025-2026, tarifele biletelor vor fi majorate cu 9,88%. Această creștere reprezintă o indexare obligatorie cu rata inflației, aplicată conform legii atât la operatorul național, cât și la cei privați.
Directorul general al societății de transport feroviar a explicat că ajustarea este prevăzută de legislație și se face automat la schimbarea mersului trenurilor, fără alte majorări suplimentare. Procentul exact de 9,88% vine din datele oficiale privind evoluția prețurilor de consum din ultimele 12 luni.
Aceasta este a treia scumpire a biletelor în ultimul an, după cele din vara trecută cauzate de creșterea cotei de taxă pe valoarea adăugată și cea de anul anterior. De exemplu, un bilet care costă acum 100 de lei va ajunge la aproximativ 110 lei după aplicarea majorării. Călătorii care plănuiesc deplasări în perioada sărbătorilor de iarnă sau la începutul anului viitor ar trebui să cumpere biletele cât mai curând, pentru a beneficia încă de tarifele actuale.
Societatea feroviară recomandă achiziționarea biletelor online sau din timp, pentru a evita aglomerația și pentru a profita de eventualele reduceri rămase valabile. Deși prețurile cresc, numărul trenurilor zilnice rămâne la un nivel ridicat, asigurând conexiuni bune pe principalele rute din țară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților este finalizat și se află pe circuitul de avizare. Principala modificare față de varianta inițială: vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani în 15 ani (nu în 10), la cererea magistraților. Plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net rămâne neschimbată.
Guvernul cere CSM aviz rapid (sub 30 de zile), pentru a putea angaja răspunderea în primele zile din decembrie și a respecta jalonul PNRR până la 28 noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene importante.
CSM reacționează dur: vicepreședintele instituției acuză Guvernul de presiune inadmisibilă și cere respectarea termenului legal de 30 de zile. „Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă?”, a declarat acesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Revolta profesorilor: Protest masiv în fața Ministerului Educației împotriva tăierilor de salarii și interzicerii cumulului pensie-salariu!
19 noiembrie 2025 – Cele trei mari federații sindicale din învățământ – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – au organizat astăzi un protest energic în fața Ministerului Educației, acuzând Guvernul că pregătește noi reduceri drastice ale veniturilor cadrelor didactice și ale altor bugetari.
Sindicaliștii denunță decizii luate „în spatele ușilor închise”, fără consultări reale cu reprezentanții sistemului educațional. Principalele nemulțumiri vizează intențiile de tăiere a cheltuielilor de personal, care ar agrava criza acută de cadre didactice din școli, deja confruntate cu un deficit masiv de profesori calificați. În plus, proiectul de interzicere a cumulului pensiei cu salariul lovește direct în profesorii pensionari care aleg să rămână la catedră pentru a acoperi golurile din sistem – aceștia vor fi forțați să aleagă între pensie și continuarea activității, riscând să piardă până la 85% din pensie.
Liderii sindicali cer renegocierea urgentă a măsurilor și un dialog transparent cu autoritățile, avertizând că astfel de politici vor adânci haosul din educație și vor afecta direct dreptul copiilor la o învățătură de calitate. „Nu învățământul este vinovat pentru eșecurile guvernelor anterioare! Nu sacrificați viitorul elevilor pentru acoperirea găurilor bugetare!”, au transmis reprezentanții sindicatelor.
Protestul are loc într-un context tensionat, marcat de aplicarea controversatei Legi 141/2025 și de lipsa resurselor, profesorii sperând că vocea lor va forța Guvernul să renunțe la aceste măsuri distructive.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Atenție, călători! Biletele de tren se scumpesc cu aproape 10% de la mijlocul lui decembrie
Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid
Consilierii PNL au votat împotriva rectificării bugetare care aduce fonduri pentru modernizarea școlilor din Fundeni
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
