Pe 14 iulie 2025, Parlamentul României a decis, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, ca doamna Mirela Călugăreanu să exercite atribuțiile funcției de președinte interimar al Curții de Conturi a României, până la numirea unui nou președinte, conform prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 94/1992. La doar o lună de la preluarea mandatului interimar, Curtea de Conturi, sub conducerea doamnei Călugăreanu, a aprobat majorări salariale semnificative, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial pe 12 august 2025. Acestea includ o creștere de 40% a salariilor de bază pentru noii angajați, aplicabilă din noiembrie 2025 până la prima evaluare profesională, și majorări de 40% pentru angajații evaluați cu calificativul „Foarte bine”, respectiv 30% pentru cei cu calificativul „Bine”.

Aceste creșteri au fost justificate de necesitatea atragerii și retenției personalului calificat, în special pentru gestionarea fondurilor europene. Totuși, decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul în care Guvernul promovează măsuri de austeritate. Potrivit unor surse, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu era la curent cu această măsură și a calificat-o drept neconcordantă cu politica de reducere a cheltuielilor publice. Mai mult, speculațiile din spațiul public și de pe platforma X sugerează că aceste majorări ar putea fi un „tertip jenant” menit să compenseze viitoarele tăieri salariale estimate la 30-40%, astfel încât salariile angajaților să rămână, în esență, la același nivel după reduceri. Criticii susțin că această mărire ar fi una „artificială”, având ca scop doar neutralizarea impactului tăierilor bugetare planificate.

Conform documentelor oficiale, majorările fac parte din modificarea Hotărârii plenului Curții de Conturi nr. 330/2024, care reglementa anterior sporuri de până la 50% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor comunitare. În 2025, sporurile au fost reduse la 40% pentru angajații existenți și la 30% pentru cei nou-încadrați, ceea ce conducerea Curții a descris ca o ajustare, nu o creștere propriu-zisă. Totuși, percepția publică rămâne una de scepticism, mai ales având în vedere că veniturile totale ale unor angajați, incluzând sporuri pentru condiții vătămătoare (până la 1.500 lei lunar) și confidențialitate (până la 3.100 lei lunar), pot ajunge la sume considerabile. De exemplu, fostul președinte al Curții, Mihai Busuioc, a raportat în 2023 un venit anual de 339.330 lei, echivalentul a peste 6.800 euro lunar.

Aceste măsuri au amplificat dezbaterile privind transparența și responsabilitatea Curții de Conturi, o instituție însărcinată cu auditarea cheltuielilor publice. În timp ce rapoartele Curții au evidențiat nereguli financiare în alte sectoare, precum plăți necuvenite sau salarizarea neuniformă, decizia de majorare a salariilor propriilor angajați ridică întrebări despre coerența și credibilitatea instituției în contextul actual al austerității.

Advertisement

Ministerul Transporturilor din România a anunțat o schimbare majoră în modul în care șoferii vor plăti pentru utilizarea drumurilor naționale. Sistemul tradițional de rovinietă, bazat pe un abonament cu tarif fix pentru o anumită perioadă, va fi înlocuit cu un sistem modern de taxare „la kilometru”. Această reformă promite mai multă echitate, dar și o adaptare tehnologică semnificativă pentru șoferi. Iată ce trebuie să știi despre această schimbare!

Ce este rovinieta la kilometru?

Rovinieta la kilometru este un sistem electronic de tarifare rutieră care calculează taxa de drum în funcție de distanța parcursă, tipul vehiculului, clasa de emisii poluante (EURO), masa maximă autorizată și categoria de drum. Spre deosebire de rovinieta clasică, care presupune o plată fixă pentru o perioadă determinată (o zi, o săptămână, o lună sau un an), noul sistem va taxa șoferii doar pentru kilometrii efectiv parcurși pe drumurile naționale. Acest model, bazat pe principiul „plătești cât circuli”, este deja utilizat în mai multe țări europene și își propune să fie mai corect: cei care folosesc drumurile mai rar vor plăti mai puțin, iar cei care circulă frecvent vor suporta costuri mai mari.

Cum va funcționa noul sistem?

Implementarea rovinietei la kilometru va fi realizată printr-un sistem electronic avansat, finanțat cu aproape 282 de milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Monitorizarea traseelor și calcularea tarifelor se vor face prin trei metode:

1. Echipament de bord (OBE) conectat la satelit, care va înregistra automat distanța parcursă.

2. Aplicație mobilă conectată la rețelele de comunicații, pentru o monitorizare în timp real.

3. Tichet electronic de rută, completat manual de șoferi, pentru cei care preferă o metodă mai puțin automatizată.

Aceste metode vor permite urmărirea constantă a traseului parcurs, iar plata se va efectua automat către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Sistemul va fi compatibil cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene, facilitând schimbul de informații privind neplata acestor tarife.

Advertisement

Când intră în vigoare?

Proiectul, demarat oficial prin contractul semnat pe 31 iulie 2025 între Ministerul Transporturilor și CNAIR, se va desfășura în trei etape:

1. Dezvoltarea sistemului informatic centralizat – crearea platformei digitale necesare.

2. Achiziția echipamentelor – instalarea tehnologiei de monitorizare.

3. Implementarea infrastructurii – stabilirea punctelor de control pe drumurile naționale.

Conform calendarului, infrastructura va fi operațională până în trimestrul al doilea din 2026, iar sistemul va deveni complet funcțional până la 31 decembrie 2026. Până atunci, rovinieta clasică rămâne valabilă, dar șoferii trebuie să fie atenți la creșterea tarifelor și a amenzilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2025. De exemplu, rovinieta anuală pentru autoturisme va crește de la 28 de euro la 50 de euro, iar amenzile pentru lipsa rovinietei se vor dubla, ajungând între 500 și 1.000 de lei pentru vehiculele ușoare.

Ce înseamnă pentru șoferi?

Această schimbare aduce atât avantaje, cât și provocări:

• Avantaje: Sistemul este mai echitabil, deoarece plătești doar pentru drumurile efectiv parcurse. De asemenea, digitalizarea procesului va simplifica plata și monitorizarea.

• Provocări: Șoferii care parcurg distanțe lungi, în special transportatorii, ar putea resimți costuri mai mari. De exemplu, pentru camioane, tarifele ar putea crește semnificativ, ajungând până la 7.050 de euro anual în 2026 pentru un parcurs de 100.000 km, conform estimărilor.

Ce mai trebuie să știi?

Până la implementarea completă, rovinieta clasică rămâne în vigoare, iar șoferii sunt sfătuiți să se asigure că au o rovinietă valabilă pentru a evita amenzile majorate. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, șoferii vor avea posibilitatea de a plăti rovinieta până la ora 24:00 a zilei următoare utilizării drumurilor naționale, conform Legii 275/2024. Pentru vehiculele grele (peste 3,5 tone), se va introduce sistemul TollRo, care va calcula taxa strict pe baza kilometrilor parcurși.

Această tranziție marchează un pas important spre modernizarea infrastructurii rutiere din România și alinierea la standardele europene. Șoferii sunt încurajați să se informeze din timp și să se pregătească pentru noile reguli, care vor schimba fundamental modul în care utilizăm drumurile naționale.

Advertisement

Broasca cu corn și nas lung (Megophrys nasuta), cunoscută și sub denumirea de broasca cu corn malaeziană, este una dintre cele mai remarcabile creaturi ale pădurilor tropicale din sud-estul Asiei. Cu aspectul său bizar și abilitățile impresionante de camuflaj, această specie captivează atât herpetologii, cât și iubitorii de natură. Trăind în umbra junglei, este un exemplu fascinant al adaptării evolutive, combinând trăsături fizice unice cu un comportament discret.

Caracteristici fizice

Broasca este ușor de recunoscut datorită aspectului său distinct. Are un bot alungit, asemănător unui nas lung, care îi conferă un profil unic printre amfibieni. Deasupra ochilor, posedă proeminențe triunghiulare, asemănătoare unor coarne, care sporesc efectul său de camuflaj, făcând-o să semene cu o frunză uscată sau cu un fragment de scoarță. Culoarea sa variază între nuanțe de maro, bej sau gri, cu modele neregulate care imită perfect litiera pădurii. Corpul său plat, de aproximativ 8-12 cm lungime, este adaptat pentru a se ascunde printre frunze și sol. Picioarele posterioare puternice o ajută să se deplaseze rapid, în timp ce pielea sa netedă și umedă este tipică amfibienilor din mediile umede.

Habitat și distribuție

Această specie este endemică în pădurile tropicale umede din sud-estul Asiei, fiind întâlnită în țări precum Malaezia, Indonezia (inclusiv Borneo și Sumatra), Thailanda și sudul Filipinelor. Preferă zonele de joasă altitudine, de obicei sub 1.000 de metri, unde umiditatea este ridicată, iar podeaua pădurii este acoperită cu frunze și mușchi. O găsim adesea lângă pâraie sau în zone mlăștinoase, unde își petrece majoritatea timpului ascunsă în litiera de frunze, așteptând prada.

Comportament și dietă

 Este un prădător de ambuscadă, bazându-se pe camuflajul său pentru a rămâne nedetectată. Este activă în principal noaptea (nocturnă), când vânează insecte, păianjeni, viermi și ocazional alte amfibieni mici. Folosind limba sa lungă și lipicioasă, capturează prada cu o precizie impresionantă. În timpul zilei, rămâne nemișcată, aproape invizibilă datorită aspectului său care imită mediul înconjurător. Când este amenințată, își aplatizează corpul și își ascunde capul pentru a părea o parte integrantă a solului.

Advertisement

Reproducerea are loc în sezonul ploios, când masculii emit sunete joase, asemănătoare unui „boing” metalic, pentru a atrage femelele. Ouăle sunt depuse în pâraie sau bălți temporare, iar mormolocii au o dezvoltare lentă, adaptată la mediul acvatic al pădurii tropicale.

Adaptări și camuflaj

Cea mai impresionantă trăsătură a broaștei cu corn și nas lung este capacitatea sa de camuflaj, cunoscută ca „mimetism criptic”. Forma și culoarea sa o fac aproape imposibil de distins de frunzele uscate, ceea ce o protejează de prădători precum păsări și șerpi. Proeminențele de deasupra ochilor și botul lung accentuează această asemănare, făcând-o să pară o frunză cu margini ridicate. Această adaptare nu doar că o ajută să evite prădătorii, ci îi permite și să vâneze eficient, surprinzând prada.

Statut de conservare

Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Pădurile tropicale din sud-estul Asiei sunt supuse unei presiuni intense din cauza agriculturii, exploatării forestiere și urbanizării, ceea ce reduce zonele disponibile pentru această specie. Organizațiile de conservare subliniază importanța protejării habitatelor tropicale pentru a asigura supraviețuirea acestei broaște și a altor specii dependente de aceste ecosisteme.

Curiozități

• Numele său științific, Megophrys nasuta, provine din greacă, unde „mega” înseamnă mare, „phrys” se referă la sprâncene (coarnele de deasupra ochilor), iar „nasuta” înseamnă „cu nas mare”.

• În ciuda aspectului său intimidant, această broască este inofensivă pentru oameni, lipsindu-i veninul sau dinții ascuțiți.

• Sunetul său de împerechere a fost comparat cu zgomotul unui clopoțel sau al unui instrument metalic, fiind unul dintre cele mai distinctive din pădurile tropicale.

Advertisement