La zi
Tragedie în Bistrița: Copil de 2 ani ucis accidental de tatăl său în curtea casei

La zi
Femeie înjunghiată de fostul concubin la Centrul Maternal din Călărași. Unde a fost prins agresorul și cine este el

Un atac cumplit a avut loc duminică, 17 august, la Centrul Maternal din Parcul Dumbrava, municipiul Călărași. O femeie de nici 40 de ani, aflată în grija statului alături de cei doi copii – o adolescentă de 14 ani și un băiețel de doar un an și o lună – a fost înjunghiată cu sălbăticie de fostul concubin, chiar în curtea instituției. Victima a suferit răni grave, având brațul secționat și artera brahială tăiată, fiind transportată de urgență la spital, cu viața pusă în pericol.
Duminică, 17 august, municipiul Călărași a fost scena unui atac de o violență extremă. O femeie de 36 de ani, cazată la Centrul Maternal din Parcul Dumbrava, a fost atacată cu cuțitul de fostul concubin, chiar în fața celor doi copii ai săi. Agresorul se numește Petre Ilie având domiciliul pe raza localității Cuza Vodă. Are 42 de ani, fără antecedente penale grave. În anul 2008 a fost amendat penal pentru loviri și alte violențe.
Agresorul a înjunghiat-o în plină zi, în curtea instituției, după un conflict izbucnit pe fondul geloziei. Femeia a fost lăsată într-o baltă de sânge, iar bărbatul a fugit imediat după atac.
Victima, cu brațul secționat. Medicii: „Viața i-a fost pusă în pericol”
La UPU Călărași, medicii au constatat răni grave.
Dr. Tomek Alexandru, directorul medical al SJU Călărași, cel care a operat victima, a explicat:
„Leziune completă, pachet vasculo-nervos brahial. Brațul este tăiat, i-a tăiat artera brahială. Are o altă plagă la gambă și una la torace, în partea stângă. Pacienta va fi transportată la Spitalul Floreasca. Viața i-a fost pusă în pericol.”
DGASPC Călărași: vizitele nu erau permise în apartamente
Directorul DGASPC Călărași, Daniela Arbagic, a precizat pentru CălărașiPress.ro că femeia era cazată cu cei doi copii într-un apartament social din cadrul centrului, însă vizitele tatălui celui mic trebuiau anunțate și făcute doar în sediul principal, nu în apartamente:
„Ea nu a anunțat vizita. S-a întâlnit cu el pe drum, în curtea centrului, unde a avut loc incidentul.”
Făptașul, prins de polițiști în Cuza Vodă
La scurt timp după atac, polițiștii l-au identificat pe agresor în localitatea Cuza Vodă, lângă domiciliul său. Acesta a fost adus la locul faptei pentru reconstituire și ulterior condus sub escortă la sediul Poliției Municipiului Călărași pentru audieri.
Pe numele său a fost întocmit dosar penal, iar ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Atac șocant în curtea DGASPC Călărași: femeie înjunghiată, agresorul a fugit

Scene de coșmar s-au petrecut duminică după-amiază, în centrul municipiului Călărași, la Centrul Maternal al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), situat în Parcul Dumbrava. O femeie aflată în grija statului a fost atacată cu cuțitul chiar de concubinul său, sub privirile unor minori din centru.
Potrivit martorilor, bărbatul a năvălit asupra femeii, a scos un cuțit și a înjunghiat-o, lăsând-o într-o baltă de sânge. Agresorul a fugit imediat după atac, fiind acum căutat de polițiști. La nici un ceas distanță, făptașul a fost prins.
Contactat de redacția CălărașiPress.ro, directorul DGASPC Călărași, Daniela Arbagic, a explicat împrejurările:
„Femeia era autorizată să rămână în centru alături de minor. Bărbatul a venit să-și viziteze copilul pe care îl are împreună cu aceasta. Pe fondul geloziei, provocată de un comentariu lăsat la o postare pe care femeia a făcut-o, comentariu lăsat de un alt bărbat, agresorul a reacționat la nervi, a scos un cuțit și a înjunghiat-o în zona membrelor superioare.”
Victima a fost preluată de echipajele medicale și transportată de urgență la spital. Se află în stare stabilă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Cocoșul andin: Pasărea care dansează în culori de foc

Cocoșul andin, cunoscut și sub numele de „cocoșul stâncilor” sau Rupicola peruvianus, este una dintre cele mai fascinante păsări din America de Sud, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul său unic. Această specie trăiește în pădurile tropicale și subtropicale din regiunea Anzilor, în țări precum Peru, Bolivia, Ecuador, Columbia și vestul Braziliei, la altitudini cuprinse între 900 și 2.400 de metri.
Caracteristici fizice
Cocoșul andin este ușor de recunoscut datorită penajului său spectaculos. Masculii sunt deosebit de impresionanți, cu un colorit intens de portocaliu-roșcat, care acoperă cea mai mare parte a corpului, și o creastă distinctivă în formă de evantai pe cap. Această creastă, formată din pene lungi și subțiri, le conferă un aspect regal și îi face să iasă în evidență în habitatul lor. Femelele, în schimb, sunt mai puțin colorate, având un penaj brun-oliv care le ajută să se camufleze în pădure.
Masculii au o lungime de aproximativ 32-35 cm, iar greutatea lor variază între 200 și 250 de grame. Creasta lor nu doar că atrage atenția, ci joacă și un rol important în ritualurile de împerechere.
Habitat și distribuție
Cocoșul andin preferă pădurile umede din regiunea andină, în special zonele cu vegetație densă și stânci abrupte. Această pasăre este adesea găsită în apropierea cursurilor de apă sau a cascadelor, unde umiditatea este ridicată, iar vegetația oferă hrană și protecție. Habitatul său este amenințat de defrișări și activități umane, ceea ce face ca populațiile de cocoș andin să fie vulnerabile în anumite zone.
Comportament și reproducere
Unul dintre cele mai captivante aspecte ale cocoșului andin este ritualul său de împerechere. Masculii se adună în grupuri numite „lek-uri” pentru a efectua dansuri elaborate și a emite sunete puternice, încercând să atragă atenția femelelor. Aceste dansuri implică mișcări rapide ale capului, sărituri și expunerea crestei colorate, creând un spectacol vizual impresionant.
Femelele sunt responsabile de construirea cuiburilor, care sunt de obicei plasate pe stânci sau în scorburi, și depun 1-2 ouă pe sezon. Puii sunt îngrijiți exclusiv de femele, masculii neparticipând la creșterea acestora.
Dieta
Cocoșul andin este omnivor, hrănindu-se în principal cu fructe, semințe și insecte. Fructele suculente, cum ar fi cele din pădurile tropicale, reprezintă o parte semnificativă a dietei lor, contribuind la dispersarea semințelor în ecosistem.
Conservare
Deși cocoșul andin nu este considerat o specie pe cale de dispariție, habitatul său este afectat de defrișări, minerit și extinderea agriculturii. Unele populații sunt protejate în parcuri naționale, cum ar fi Parcul Național Manu din Peru, dar eforturile de conservare sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea acestei specii pe termen lung.
Curiozități
-
Cocoșul andin este pasărea națională a Peru, fiind un simbol al biodiversității țării.
-
Creasta masculilor este atât de mare încât uneori le acoperă ciocul, dând impresia unui „capac” colorat.
-
Sunetele emise de masculi în timpul ritualurilor de împerechere pot fi auzite de la sute de metri distanță.
Cocoșul andin este, fără îndoială, una dintre cele mai impresionante păsări ale lumii, un adevărat spectacol al naturii care merită protejat și admirat
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.