La zi
Semnificația istorică a zilei de 13 august
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1391 – Prima atestare documentară a mănăstirii Peri (Transilvania), în “Tomos”- ul patriarhului ecumenic Antonie al IV – lea.
1521 – Forțele conchistadorului spaniol Hernán Cortés aliate cu războinici Tlaxcalan, conduși de Xicotencatl cel Tânăr, l-au capturat pe Cuauhtémoc și au cucerit capitala Imperiului Aztec, Mexico-Tenochtitlan.
1532 – Unirea dintre Bretania și Franța: Ducatul de Bretania este absorbit în Regatul Franței.
1595 – Bătălia de la Călugăreni (13/23 august). Mihai Viteazul a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa.
1624 – Regele Ludovic al XIII-lea al Franței îl numește prim-ministru pe Cardinalul Richelieu.
1704 – O armată anglo-germano-olandeză a învins Franța aliata cu Bavaria în Bătălia de la Blenheim, marcând unul din punctele de cotitură ale Războiului Succesiunii Spaniole.
1792 – Regele Ludovic al XVI-lea al Franței este arestat de către Tribunalul Național care îl declara ”dușman al poporului” .
1863 – A încetat din viață pictorul, desenatorul , gravorul și litograful francez Ferdinand Victor Eugene Delacroix: “Dante și Vergiliu în Infern”, “Intrarea cruciaților în Constantinopol”, “Autoportret cu vestă verde”, “Răpirea Rebecăi”;
1862 – A luat ființă Ministerul Afacerilor Străine al României.
1864 – Domnitorul Al. Ioan Cuza a promulgat printr-un decret, Legea rurală. Sunt împroprietărite 463.554 familii de țărani.
1888 – S-a născut inginerul John Logie Baird, considerat a fi “părintele televizorului” ; (d. 14 iunie 1946).
1894 – Chimistul Sir William Ramsay și fizicianul John William Strutt, lord Rayleigh, au anunțat la Oxford descoperirea unui nou gaz: argonul.
1899 – S-a născut Alfred Hitchcock, regizor britanic (d. 1980)
1905 – Norvegia devine independentă. Aproape 100% dintre alegători au votat într-un referendum pentru dizolvarea Uniunii personale cu Suedia (doar 184 de alegători au votat în favoarea Uniunii).
1906 – A fost creată Comisia Generală a Sindicatelor din România.
1907 – La New-York începe să funcționeze primul taxi prevazut cu contor.
1913 – Inventatorul englez Harry Brearley a obținut pentru prima oară oțel inoxidabil într-un furnal electric.
1917 – A încetat din viață Eduard Buchner, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe anul 1907, pentru lucrările sale privind fermentația.
1920 – A început Bătălia de la Varșovia (13 – 25 august 1920), etapa finală a Războiului Polono-Sovietic (1919-1921).
1926 – S-a născut Fidel Alejandro Castro, dictatorul comunist al Cubei și conducătorul revoluției cubaneze din anii 1958-1959 care a răsturnat dictatura generalului Fulgencio Batista.
1937 – În timpul celui de-Al Doilea Război Chino-Japonez, începe Bătălia de la Shanghai terminată cu capturarea orașului Shanghai de către japonezi.
1946 – A încetat din viaţă Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez: “Omul invizibil”, “Dragostea și dl. Lewisham”, “Utopia modernă”; (n. 21 septembrie 1866).
1946 – În ședința plenară a Conferinței de Pace de la Paris ia cuvântul șeful delegației române, Gheorghe Tătărescu, care expune punctul de vedere al statului nostru. El cere recunoașterea calității de cobeligerant al Românei.
1948 – S-a născut “Prinţul” Paul de România, nepotul regelui Carol al II-lea.
1961 – A început ridicarea Zidului Berlinului, menit să marcheze separația teritorială între Republica Federală Germană şi Republica Democrată Germană (germanii de est cetățeni ai Germaniei comuniste, de berlinezii din vest) Zidul a rezistat până la 9 noiembrie 1989.
1979 – Vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Siria. Întâlnire cu Yasser Arafat.
2004 – Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Atena.
2018 – 43 de oameni au murit după prăbușirea unui segment suspendat al Autostrăzii A10 (Podul Morandi) din Italia în apropierea orașului Genova.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, prin Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța, a lansat o licitație pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate (SF) necesar electrificării secției de circulație Ciulnița – Slobozia – Țăndărei, un proiect strategic pentru modernizarea infrastructurii feroviare din România. Anunțul a fost publicat pe platforma SEAP, marcând un pas important către obținerea aprobărilor guvernamentale pentru această investiție.
Proiectul vizează electrificarea liniei feroviare pe traseul Ciulnița – Slobozia Veche (linia 802, lungime 17 km) și Slobozia Veche – Țăndărei (linia 701, lungime 29 km), în prezent neelectrificate și parțial utilizate doar pentru transportul de marfă. Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea studiului este de 28,8 milioane de lei (fără TVA), cu o durată de 30 de luni, din care 13 luni sunt alocate procedurilor de expropriere.
Obiectivele proiectului
Electrificarea acestei secții face parte din „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru 2021-2030”, aprobată prin HG nr. 985/2020. Proiectul urmărește:
-
Creșterea eficienței energetice și reducerea poluării prin utilizarea tracțiunii electrice.
-
Sporirea vitezei medii de circulație a trenurilor, îmbunătățind atractivitatea transportului feroviar.
-
Reducerea costurilor de exploatare și creșterea volumului de transport pe calea ferată.
-
Modernizarea instalațiilor de semnalizare (SCB) pentru creșterea siguranței și centralizarea traficului.
-
Facilitarea unui transport durabil între regiunile României, contribuind la dezvoltarea socio-economică a zonelor traversate.
Detalii tehnice și finanțare
Studiul de Fezabilitate va include documentația necesară pentru obținerea certificatului de urbanism, avizele și aprobările legale, precum și pregătirea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și exproprierile aferente. Linia de contact va fi proiectată conform standardelor europene (SR EN 50119), pentru o viteză superioară celei actuale, cu o înălțime nominală a firului de contact de 5.500 mm și un gabarit nominal de 3,0 m.
Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027, Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor și veniturile proprii ale CFR SA. Proiectul este inclus în Planul Anual de Achiziții Sectoriale (PAAS) 2025 al SRCF Constanța, sub poziția 4.B.31.
Impactul proiectului
Electrificarea liniei Ciulnița – Slobozia – Țăndărei va contribui la reducerea timpului de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar și integrarea regiunilor traversate în rețeaua feroviară modernă. De asemenea, va spori competitivitatea economică a României prin facilitarea transportului de mărfuri și pasageri, reducând în același timp impactul asupra mediului.
Acest demers reprezintă un pas semnificativ către modernizarea infrastructurii feroviare din regiunea Constanța, aliniindu-se obiectivelor naționale și europene de sustenabilitate și eficiență energetică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Asistăm zilnic, neputincioși, la schimbările economice adoptate de guvern cu o lăcomie de căpcăun flămând. După ce am trecut de la un TVA de 19% la 20%, după ce am privit cum prețurile la energie și gaze ne împing spre o sărăcie de neimaginat, se pare că aceste măsuri nu au fost de ajuns. Guvernanții au decis că o pensie de 3.000 de lei este „mare” și trebuie impozitată cu 10%, chipurile pentru asigurările de sănătate. Se taie din indemnizațiile pentru creșterea copilului, pentru că, vezi Doamne, și mamele trebuie să contribuie la sănătate. Firmele sunt lovite cu un impozit pe dividende mărit de la 10% la 16%. Mai mult, dacă o firmă are un capital social de 200 de lei, i se impune forțat un minim de 8.000 de lei, fără nicio negociere.
Nu sunt expert în finanțe sau economie, dar e clar că, în goana după bani, statul nu face decât să elimine firmele românești de pe piață. Luați o fabrică de covrigi, de exemplu: cu TVA-ul mărit, cu scumpirea energiei, nu mai poate concura cu producătorii din Europa. Și măcelul nu se oprește aici. Se vorbește de o creștere cu 75% a impozitelor pe clădiri – cică impusă de UE – și de majorarea impozitelor pe mașini, plus norme de poluare mai stricte. Taxe peste taxe, impozite peste impozite, asta fac guvernanții, care par să creadă că noi, cetățenii, am adus țara în această situație, nu ei!
Unii se joacă de parcă ar fi copii la grădiniță: „Dacă nu faci ce vreau, plec acasă!”. Ce nu înțeleg ei este că ei ne-au adus aici – prin furt, sinecuri, pile, amante, salarii nesimțite, pensii speciale și privilegiile sistemului judiciar. De 35 de ani, poporul plătește scump nota de plată pentru toate aceste abuzuri. Și acum, o nouă „chichiță”: dacă vrei să cumperi ceva ieftin din China, plătești 25 de lei pe fiecare pachet. Au pus ochii și pe pilonul II de pensii – dacă vrei să-ți retragi banii, te impozitează; ba mai mult, au decis că poți retrage doar 25%, restul eșalonat, în speranța că poate mori și banii rămân statului.
Să zicem că le dăm credit și credem că vor binele țării. Dar ce să vezi? Apar microbuzele electrice! În plină criză bugetară, un grup de „șmecheri” a cumpărat microbuze electrice pentru transportul elevilor, de la 90.000 de euro la 265.000 de euro bucata (vezi CJ Olt). Ce să înțelegem de aici? Că „pachetul 2” de măsuri nu mai vine și probabil nici nu va veni. Suntem păcăliți și obligați să plătim pentru dezmățul și iresponsabilitatea lor.
Ce nu văd guvernanții este că, dacă firmele, cocoșate de taxe și impozite, se închid una după alta, de unde vor mai lua bani? Oamenii vor ajunge în șomaj, iar statul va trebui să-i susțină – dar cu ce? Nu trebuie să fii economist ca să-ți dai seama că mergem în direcția opusă redresării. România încotro? Răspunsul e clar: spre o prăpastie economică, dacă nu se schimbă ceva rapid.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În noiembrie 1930, un incident straniu și inexplicabil a avut loc în nordul îndepărtat al Canadei, pe malul Lacului Anjikuni. Joe Labelle, un negustor de blănuri familiarizat cu regiunea, se îndrepta spre un sat locuit de aproximativ 2.000 de eschimoși, cunoscuți pentru pescuitul lor și traiul simplu. Labelle era un vizitator obișnuit al așezării, având legături de prietenie cu mulți dintre localnici. Însă, când a ajuns în sat, a fost întâmpinat de o liniște nefirească. Toate cabanele erau goale, lipsite de orice urmă de viață umană. Hainele, uneltele, armele, blănurile și chiar proviziile de hrană erau intacte, ca și cum oamenii ar fi dispărut brusc, fără să ia nimic cu ei. Într-una dintre cabane, Labelle a găsit un foc încă arzând, cu o bucată de carne rumenindu-se deasupra, semn că plecarea fusese subită.
Alarmat, Labelle a alertat imediat autoritățile canadiene, care au demarat o anchetă amănunțită. Investigațiile nu au dus la nicio concluzie clară, dar au scos la iveală detalii și mai tulburătoare. Toți câinii de sanie ai satului, esențiali pentru supraviețuirea în acea zonă izolată, fuseseră găsiți morți, înfometați, îngropați sub un strat gros de zăpadă. Mai șocant, cimitirul local fusese profanat: mormintele fuseseră dezgropate, iar toate rămășițele umane dispăruseră fără urmă. Niciun indiciu despre soarta celor 2.000 de oameni nu a fost găsit vreodată. Au fost luate în considerare diverse teorii – de la atacuri ale unor forțe externe până la fenomene supranaturale –, dar niciuna nu a oferit o explicație satisfăcătoare. Misterul satului Anjikuni rămâne unul dintre cele mai enigmatice cazuri de dispariție în masă din istorie, continuând să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CFR Constanța accelerează electrificarea liniei Ciulnița-Țăndărei
România încotro? Un strigăt al frustrării economice
Alpha Clinic Oltenița – unde sănătatea ta începe cu nervi, scări șubrede și programări nerespectate
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
