Guvernul a convocat un comitet interministerial, sub coordonarea Cancelariei prim-ministrului, pentru a pune la punct detaliile privind organizarea eventualelor funeralii de stat ale fostului președinte Ion Iliescu. Decizia vine în contextul deteriorării accentuate a stării sale de sănătate, autoritățile luând în calcul scenariul pesimist.

Potrivit unei informări oficiale a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde Ion Iliescu este internat, „starea generală a pacientului rămâne extrem de gravă, cu afectare severă a funcției respiratorii și disfuncții multiple de organ persistente”. Fostul șef al statului se află sub tratament intensiv, fiind monitorizat permanent de o echipă medicală multidisciplinară.

Cadru legal și proceduri oficiale

Organizarea funeraliilor de stat se face în baza Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale. Conform acesteia, astfel de ceremonii sunt rezervate președintelui în funcție și foștilor președinți ai României și implică acordarea de onoruri militare. Totodată, legea prevede că funeralii cu onoruri militare pot fi organizate și pentru președinții Camerelor Parlamentului sau pentru actualii și foștii prim-miniștri.

„Funeraliile de stat sunt expresia celei mai înalte aprecieri acordate de statul român personalităților care au adus o contribuție semnificativă în slujba națiunii”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre pregătit de Guvern.

Advertisement

Pentru a asigura coordonarea eficientă a tuturor instituțiilor implicate, Executivul propune înființarea, prin hotărâre de guvern, a Comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat. Această structură, fără personalitate juridică, va funcționa sub conducerea Șefului Cancelariei Prim-Ministrului. Regulamentul de organizare și funcționare, precum și componența comitetului vor fi stabilite prin același act normativ.

Pentru a patra zi consecutiv, sediul Ministerului Educației și Cercetării este pichetat de reprezentanții principalelor federații sindicale din învățământ, care solicită demisia ministrului Daniel David, potrivit unei informări transmise de Agerpres.

Protestatarii afișează mesaje precum „Educația nu este o cheltuială, este o investiție” și scandează lozinci prin care își exprimă nemulțumirea față de politicile actuale din domeniu. Solicitarea de demitere a ministrului a fost formulată public încă de la începutul săptămânii trecute.

Într-un comunicat comun, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater”, care susțin interesele a peste 250.000 de salariați din sistem, își exprimă profunda dezaprobare față de prevederile Legii nr. 141/2025 privind educația, considerând că acestea generează „o criză fără precedent în ultimii 35 de ani”.

Deși sindicaliștii au purtat discuții cu Președintele României, cu Prim-ministrul, cu Ministrul Educației și cu lideri ai partidelor aflate la guvernare, iar în paralel au organizat acțiuni de protest în fața Parlamentului, legea a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. În opinia acestora, actul normativ este profund antisocial și adoptat fără o consultare reală sau studii de impact relevante.

Advertisement

Printre principalele nemulțumiri semnalate de sindicate se numără:

• majorarea normei didactice de predare cu două ore;
• comasarea a sute de unități de învățământ, fapt ce ar putea duce la concedieri de personal auxiliar și administrativ;
• creșterea numărului de elevi în clase;
• diminuarea tarifelor pentru plata cu ora;
• extinderea obligațiilor de catedră pentru directori și inspectori;
• subfinanțarea învățământului superior, prin neactualizarea costului standard per student echivalent.

De asemenea, sindicatele atrag atenția asupra subfinanțării instituțiilor de cercetare și a bibliotecilor centrale universitare, menționând că bugetele acestora nu reflectă necesarul real pentru resursa umană și cheltuielile operaționale.

Reprezentanții celor trei federații sindicale au anunțat organizarea unui amplu protest național – „Mitingul Educației” – care va avea loc pe 8 septembrie, în prima zi a noului an școlar, și la care sunt așteptați să participe peste 30.000 de membri de sindicat.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost informat oficial luni, 4 august, că statutul său în dosarul instrumentat de Parchetul General s-a schimbat din suspect în inculpat. Acesta este cercetat pentru implicarea în activități care vizează subminarea ordinii constituționale, în contextul anulării alegerilor din 2024.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, încadrarea juridică a faptelor a fost modificată în complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În același dosar este vizat și Horațiu Potra, liderul unei grupări radicale aflate în exil, cu care Georgescu ar fi colaborat.

Surse judiciare susțin că ancheta a scos la iveală indicii privind planuri de destabilizare a statului, coordonate în secret la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului prezidențial. Vineri, 1 august, procurorii au audiat 18 persoane presupuse a fi membri ai acestei grupări, implicați în încercări de infiltrare a protestelor de stradă.

Georgescu nu este la prima acuzație în acest dosar. În februarie 2025, acesta a fost pus sub acuzare pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, inițierea unei organizații cu caracter fascist și fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale. Atunci, el a fost plasat sub control judiciar, fiind vizat pentru infracțiuni motivate de ură.

Advertisement

Printre acuzațiile formulate în prezent se regăsesc:
– acțiuni împotriva ordinii constituționale,
– fals în declarații în formă continuată,
– inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob,
– promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni grave, inclusiv genocid sau crime de război.

Dacă va fi găsit vinovat, Călin Georgescu riscă o pedeapsă de până la 25 de ani de închisoare. Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile nu exclud extinderea cercetărilor asupra altor persoane implicate.