La zi
Tragedie pe Transalpina: accident în lanț cu motocicliști, intervenție de urgență cu elicoptere SMURD
Duminică, 20 iulie 2025, peisajul spectaculos al Transalpinei, unul dintre cele mai pitorești drumuri din România, a fost umbrit de o tragedie. În jurul orei 17:00, un accident grav în lanț, în care au fost implicate trei motociclete, a avut loc pe DN 67C, în zona localității Tău Bistra, județul Alba. Evenimentul a blocat complet traficul pe această arteră montană, transformând o zi de plimbare într-un coșmar.
Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Alba, două dintre persoanele implicate în accident se aflau în stop cardio-respirator, iar o a treia era conștientă și cooperantă. Echipajele de intervenție au răspuns rapid, Detașamentul de Pompieri Sebeș mobilizând forțe pentru acordarea primului ajutor și asigurarea zonei. Manevrele de resuscitare au fost începute imediat pentru victimele în stare critică, însă gravitatea situației a necesitat intervenția urgentă a două elicoptere SMURD, solicitate pentru a transporta victimele la spitale.
„Forțele de intervenție au ajuns la locul producerii accidentului. Două persoane implicate în accident se află în stop cardio-respirator, iar o a treia persoană este conștientă și cooperantă”, a transmis ISU Alba. Pentru a face față situației, autoritățile au suplimentat resursele, trimițând un al doilea elicopter SMURD la fața locului. Traficul pe Transalpina a rămas blocat timp de aproximativ 60 de minute, iar poliția a recomandat șoferilor să evite zona și să folosească rute alternative.
Cauzele accidentului nu au fost încă stabilite, însă drumul sinuos și condițiile specifice ale Transalpinei, cunoscut pentru provocările sale pentru motocicliști, ar putea fi factori contributivi. Autoritățile continuă investigațiile pentru a clarifica circumstanțele acestui eveniment tragic.
Acest accident reamintește riscurile pe care le implică drumurile montane, chiar și pentru cei experimentați, și subliniază importanța prudenței în astfel de zone. Gândurile noastre se îndreaptă către victime și familiile lor, în timp ce echipele de salvare își continuă eforturile pentru a gestiona această situație dramatică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 1 septembrie 1983, una dintre cele mai controversate și tragice catastrofe din istoria aviației a avut loc deasupra apelor reci ale Mării Japoniei, în apropiere de Insula Sahalin. Zborul 007 al Korean Air Lines, operat de un Boeing 747-230B, a fost doborât de un avion de vânătoare sovietic Suhoi Su-15, după ce aeronava comercială a deviat neintenționat în spațiul aerian al Uniunii Sovietice. Toți cei 269 de pasageri și membri ai echipajului au pierit în această tragedie, care a devenit un simbol al tensiunilor Războiului Rece.
Zborul 007 decolase din New York, cu o escală în Anchorage, Alaska, și se îndrepta spre Seul, Coreea de Sud. Din motive care rămân subiect de dezbatere, avionul a deviat semnificativ de la ruta sa, intrând în spațiul aerian sovietic, o zonă sensibilă din punct de vedere militar. Autoritățile sovietice, suspectând că avionul ar putea fi o misiune de spionaj, au trimis interceptoare pentru a-l doborî. Un Su-15 a lansat rachete care au lovit Boeing-ul, provocând prăbușirea acestuia în mare.
Ancheta internațională a scos la iveală erori de navigație ale echipajului, combinate cu o lipsă de comunicare și o reacție disproporționată a forțelor sovietice. Incidentul a generat un val de indignare globală, a intensificat tensiunile dintre SUA și URSS și a dus la reforme în sistemele de navigație aeriană și în protocoalele de gestionare a spațiului aerian.
Tragedia zborului 007 rămâne un memento sumbru al consecințelor fatale ale neînțelegerilor geopolitice și al necesității unei comunicări clare în aviația internațională.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Duminică, 7 septembrie 2025, Parlamentul României se reunește într-o ședință extraordinară pentru a dezbate și vota patru moțiuni de cenzură inițiate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) împotriva Guvernului. Aceste moțiuni, depuse în contextul unor tensiuni politice intense, vizează destabilizarea actualei coaliții de guvernare și aduc în prim-plan nemulțumirile legate de gestionarea economică, socială și politică a țării.
Contextul moțiunilor de cenzură
AUR, un partid cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și eurosceptice, a depus cele patru moțiuni de cenzură în ultimele săptămâni, invocând o serie de motive, printre care:
-
Criza economică: Creșterea inflației și scumpirea energiei, care afectează grav puterea de cumpărare a românilor.
-
Gestionarea pandemiei: Nemulțumiri legate de măsurile restrictive și campania de vaccinare.
-
Corupția și ineficiența administrativă: Acuzații privind lipsa de transparență și proasta gestionare a fondurilor publice.
-
Politici externe controversate: Critici la adresa poziționării României în relațiile cu Uniunea Europeană și alte organisme internaționale.
Fiecare moțiune abordează un aspect specific al guvernării, încercând să atragă sprijinul altor partide din opoziție, dar și al unor parlamentari din coaliția de guvernare, pentru a obține numărul necesar de voturi (234) pentru demiterea Executivului.
Șansele de succes ale moțiunilor
Analiștii politici consideră că șansele ca aceste moțiuni să treacă sunt reduse, având în vedere majoritatea fragilă, dar stabilă, de care dispune coaliția de guvernare formată din PNL, PSD și UDMR. Totuși, AUR mizează pe nemulțumirile interne din coaliție și pe sprijinul altor formațiuni din opoziție, precum USR, pentru a crea o breșă în actuala structură de putere.
Dezbaterea moțiunilor va fi un test important pentru stabilitatea politică a României, mai ales în contextul apropiatelor alegeri și al provocărilor economice globale. Liderul AUR, George Simion, a declarat că „aceste moțiuni sunt un strigăt al poporului român împotriva unui guvern care a pierdut contactul cu realitatea”.
Reacții și așteptări
Reprezentanții coaliției de guvernare au catalogat moțiunile drept „un exercițiu populist” și au afirmat că Executivul își va continua activitatea, concentrându-se pe implementarea reformelor din PNRR și gestionarea crizei energetice. Pe de altă parte, opoziția speră ca dezbaterile să scoată la iveală slăbiciunile guvernării și să mobilizeze electoratul înaintea viitoarelor alegeri.
Ședința de duminică va fi transmisă în direct de principalele posturi de televiziune și va fi urmărită cu atenție de public, având în vedere impactul pe care rezultatul votului l-ar putea avea asupra viitorului politic al României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1191 – În timpul celei de-a treia Cruciade, Richard I al Angliei îl învinge la Arsuf pe comandantul musulman Saladin.
1631 – în timpul Războiului de treizeci de ani, trupele suedeze comandate de regele Gustav Adolf obțin o victorie decisivă asupra forțelor catolice in bătălia de la Breitenfield.
1739 – Se încheie Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria si Imperiul Otoman, care a marcat sfârșitul războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia, Țării Românești.
1812 – La Grande Armée a lui Napoleon a obligat armata rusă să se retragă în bătălia de la Borodino. Aceasta confruntare a fost considerată cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene.
1822 – Brazilia își declară independența față de Portugalia.
1880 – A decedat politicianul roman Manolache Costache Epureanu , fost prim ministru al guvernului României; (n. 22 august 1820).
1907 – A încetat din viață Bogdan Petriceicu Haşdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric și publicist, vicepreședinte al Academiei Române; este întemeietor al lingvisticii, filologiei și lexicografiei românești.
1911 – S-a născut Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului (1971-1989) (d. 5 august 1998)..
1931 – Marele diplomat roman Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor.
1939 – România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajut0rării Poloniei.
1940 – A fost încheiat in urma presiunilor Germaniei naziste, Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei (“Cadrilaterul“, adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.
1940 – Al Doilea Război Mondial: În Bătălia Angliei avioanele germane încep atacurile de noapte asupra Londrei și a altor orașe britanice.
1944 – Șeful Marelui Stat Major al Armatei Romane , generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0.Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie.
1949 – Este proclamată Republica Federală Germania ( capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză.
1953 – În URSS, Nikita Hrușciov este ales primul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1960 – S-a născut Nae Caranfil, scenarist, actor, regizor și compozitor român.
1965 – S-a născut la Adjud, județul Vrancea, marea soprană română Angela Gheorghiu, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
1977 – Se semnează, la Washington, de către președintele Statelor Unite, Jimmy Carter, și premierul panamez, Omar Torrijos, tratatul privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar controlul Canalului, să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999.
1982 – Sportivii romani Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.
1993 – A încetat din viață scriitorul si gazetarul Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924), autorul cunoscutelor romane „Groapa”si „Principele”.
2001 – A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul regizorului roman Lucian Pintilie, „După-amiaza unui torționar”, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.
2008 – A decedat, în urma unui cancer faringian popularul actor roman Ilarion Ciobanu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tragedia zborului 007 Korean Air Lines: Catastrofa din 1983
Zi decisivă în Parlament: AUR pune la încercare Guvernul cu patru moțiuni de cenzură
Recomandare de carte – „Al cincilea val” de Rick Yancey
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
