La zi
Semnificația istorică a zilei de 1 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1569 – Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei au semnat actul Uniunii de la Lublin, prin care cele doua state se uneau, formând Uniunea Polono-Lituanian, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni„, o federație monarhica formată de Regatul Poloniei si Marele Ducat al Lituaniei, care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din anul 1795.
1690 – Bătălia de la Boyne (1/11 iulie 1690), parte a Războiului Marii Alianțe.
1770 – Cometa Lexell, descoperită de astronomul Charles Messier, trece la doar 0,015 unități astronomice (2,2 milioane kilometri) de Pământ, cel mai aproape dintre toate cometele observate de-a lungul istoriei.
1822 – Este abolit regimul fanariot si sunt restabilite domniile pământene in Moldova si Țara Românească. Rolul activ jucat de domnitorii fanarioți în revoltele grecilor de după 1820 şi haosul provocat de mișcarea Filikí Eteria în Moldova și Muntenia, ca și răscoala condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul membrilor familiilor fanariote în ambele principate românești.
1839 – A murit Mahmud al II-lea al Imperiului Otoman.
1862 – Prințesa Alice a Regatului Unit, a doua fiică a reginei Victoria, s-a căsătorit cu Prințul Ludovic de Hesse, viitorul Ludovic al IV-lea, Mare Duce de Hesse.
1863 – În timpul războiului civil american, a început Bătălia de la Gettysburg (1 iulie – 3 iulie 1863), considerată punctul de cotitură în favoarea Uniunii.
1867 – A intrat în vigoare Legea Americii de Nord Britanice, prin care Provincia Canada, New Brunswick și Nova Scoția erau comasate formând dominionul federal al Canadei.
1872 – S-a născut aviatorul francez Louis Bleriot, primul care a reușit traversarea Canalului Mânecii.
1878 – S-a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s-au recunoscut independența României și drepturile ei asupra Dobrogei. Județele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componența României, sunt reîncorporate Imperiului Țarist.
1891 – A murit Mihail Kogalniceanu, om politic, istoric, scriitor si publicist roman, orator aprecia.
1902 – A apărut, la Budapesta, apoi la Sibiu, revista literară românească ”Luceafărul”, care a lansat doi dintre cei mai reputați scriitori de la începutul secolului: Octavian Goga și Ion Agârbiceanu.
1903 – Începe prima ediție a Turului Franței.
1908 – SOS a fost adoptat ca semnal internațional de urgență.
1916 – În prima zi a Bătăliei de pe Somme, 19.000 soldați ai armatei engleze au fost uciși, iar 40.000 au fost răniți.
1920 – Se înființează, la Sibiu, in România, Școala militară de ofițeri activi de infanterie (inaugurată la 19 decembrie), în prezent Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
1921 – În conformitate cu agenția de știri Xinhua la Shanghai a fost fondat Partidul Comunist Chinez.
1923 – Autoritățile din Canada adopta Legea de excludere a chinezilor din această țară. Populația de etnie chineza din Canada a crescut de la 17,043 persoane în 1901 la 36.924 persoane în 1921.
1933 – S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă, considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, membru titular al Academiei Române din 2004.
1935 – A fost înființată Academia de Medicină din România, al cărei fondator a fost dr. Daniel Danielopolu. Instituția, denumită în prezent Academia de Științe Medicale (ASM), a fost desființată în 1948 și reînființată în anul 1969.
1940 – Incidentul armat de la Vicovu de Sus, Parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940.
1942 – Al doilea Război Mondial – A început Prima Bătălie de la El Alamein (1 – 27 iulie 1942), în nordul Africii, între trupele naziste si cele ale aliaților occidentali.
1960 – Independența Rwanda și Burundi.
1961 – S-a născut Diana Spencer, Prinţesă de Wales, soția printului moștenitor al tronului Marii Britanii, Charles.
1968 – România a semnat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, intrat în vigoare la data de 5 martie 1970).
1990 – Reunificarea Germaniei: Germania de Est accepta ca monedă marca vest-germana. A fost un pas important spre unirea economiilor celor două Germanii.
1991 – La Praga a avut loc ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, la care s-a hotărât desființarea acesteia.
1993 – În România a intrat în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA) și sunt liberalizate completă prețurile, măsură aprobată prin Legea nr. 130/1992.
1996 – Pentru prima dată în lume, in Australia se votează o lege prin care a fost autorizata eutanasierea.
1997 – Marea Britanie a transferat Republicii Populare Chineze, suveranitatea asupra Hong Kongului.
2002 – Și-a început activitatea la Haga, Curtea Penală Internațională, primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea crimelor de război.
2004 – A murit Marlon Brando, actor american.
2004 – Populația Canadei a ajuns la 31 946 316 persoane, a comunicat Centrul canadian de statistică.
2004 – Postul de radio România Tineret emite doar pe internet, devenind un post experimental. Directorul postului este numit actorul Florian Pitiș.
2005 – Intră în circulație leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006, leii vechi să circule în paralel cu cei noi.
2008 – Președintele francez Nicolas Sarkozy a preluat președinția UE, într-o atmosferă de criză accentuată de refuzul Poloniei de a ratifica Tratatul de la Lisabona și de criticile virulente formulate de Bruxelles la adresa sa.
2014 – Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost pus sub acuzare pentru corupție activă și trafic de influență.
2016 – Curtea Constituțională din Austria a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale din mai și a dispus organizarea unui nou scrutin. Curtea a constatat ca la votul prin corespondență au existat nereguli ce ar fi putut vicia rezultatul final. Marja de voturi dintre cei doi candidați a fost mai mică de 1%.
2018 – În Franța, gangsterul Rédoine Faid, condamnat la 25 de ani de închisoare, pentru un jaf armat eșuat, în timpul căruia un polițist a fost ucis, a evadat din închisoare după ce trei complici înarmați au aterizat cu elicopterul în curtea penitenciarului.
2019 – Afganistan: Atac al talibanilor la Kabul soldat cu cel puțin șase morți și 84 de răniți. Un atac cu mașină-capcană și cu arme de foc în capitala Kabul s-a încheiat luni după aproape 11 ore, soldându-se cu cel puțin șase morți, printre care și doi polițiști, relatează DPA.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!
Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.
Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.
Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.
Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.
Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.
Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.
Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.
Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.
Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.
Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.
Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
LUCRĂRI DE MODERNIZARE ÎN CIMITIRUL „SFÂNTUL LAZĂR” DIN CĂLĂRAȘI: GARDURI NOI ȘI REORGANIZAREA ZONEI DE ACCES
Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!
ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
