La zi
Semnificația istorică a zilei de 28 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1358 – Primul privilegiu comercial cunoscut în spațiul românesc, acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească. Documentul confirma existența drumului comercial care pornea din Transilvania spre teritoriul cuprins între râurile Prahova și Buzău, până unde se vărsa Siretul (se va numi mai târziu „drumul Brăilei“).
1577 – S-a născut pictorul flamand Petrus Paulus Rubens (opere: “Andromeda”, “Maria cu pruncul”
1581 – A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania“, ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi.
1651 – A început Bătălia de la Beresteczko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea.
1712 – S-a născut Jean Jacques Rousseau, scriitor, filosof și compozitor francez de origine elvețiană.
1835 – (16 iunie, stil vechi) se inaugurează la Iași, în Principatul Moldova, prima instituție de învățământ superior din principatele românești – Academia Mihăileană. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică și de arhitectură.
28 iunie 1837 – S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, șeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru și prim-ministru, critic literar și traducător.
1838 – A avut loc încoronarea reginei Victoria a Marii Britanii.
1846 – În Franța, Adolphe Sax patentează saxofonul.
1848 – La 28-29 iunie, în timpul revoluției pașoptiste din Muntenia și Moldova, trupele rusești ocupă Iașiul. Guvernul provizoriu muntean părăsește în grabă Bucureștiul, refugiindu-se la Rucăr, in Transilvania.
1867 – S-a născut Luigi Pirandello, romancier, poet, eseist si dramaturg italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934. Motivația Juriului Nobel: “… pentru îndrăzneața și ingenioasa renaștere a artei dramatice și scenice”.
1883 – Mihai Eminescu a fost arestat la baia publică Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.
1912 – S-a născut Elisabeta Rizea, eroina a luptei anticomuniste din România.
1912 – S-a născut Sergiu Celibidache, dirijor român stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române.
1913 – La 16-28 iunie are loc Conferința de pace de la București, prin care se încheie Al Doilea Război Balcanic. Prin tratatul semnat la această conferință, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (județele Durostor și Caliacra – „Cadrilaterul“).
1914 – Atentatul de la Sarajevo – Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei Austro-Ungariei, a fost asasinat împreună cu soția sa, eveniment care a declanșat Primul Război Mondial.
1916 – În noaptea de 27 spre 28 iunie a murit marele pictor roman Ştefan Luchian.
1919 – A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial. Tratatul de pace de la Versailles a fost încheiat între Puterile Aliate şi Germania. Delegația română, prezentă la Conferința de Pace, formată din I.I.C. Brătianu și Constantin Coandă, a semnat Tratatul de pace cu Germania.
1923 – În România este adoptată Legea asupra proprietății literare și artistice, care proclamă principiul respectării și garantării proprietății creațiilor intelectuale.
1926 – Se înființează marca Mercedes-Benz prin fuziunea companiilor lui Gottlieb Daimler și Karl Benz.
1928 – A avut loc la Ciuguev, lîngă Harkov, U.R.S.S., Congresul al IV-lea al Partidului Comunist Român. Membrii Congresului îl desemnează ca secretar general (1928-1931) pe Vitali Holestenko (Barbu), membru al Partidului Comunist Ucrainean.
1936 – În nordul Chinei invadatorii japonezi au înființat statul marioneta Manciuko.
1940 – Rusia Sovietică au anexat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herţa.
1941 – Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwow (Polonia). Ele au început la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, 3 mii dintre prizonieri ucraineni, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați.
1946 – A fost creata Organizația Internațională de Radiodifuziune si Televiziune.
1950 – Capitala Coreei de Sud, Seul, este ocupata de trupele comuniste nord-coreene.
1956 – Au început Protestele de la Poznań (28 iunie – 30 iunie 1956) – La 28 iunie 1956 a început Revolta muncitorilor de la Poznań – Polonia soldată cu peste 70 de morți și 600 de râniți.
1964 – Militantul de culoare Malcolm X fondează organizația radicală pentru drepturile americanilor de culoare, Unitatea Afro-Americană.
1971 – S-a născut Elon Reeve Musk, inginer, inventator, antreprenor, investitor și programator canadiano-american.
1977 – Plenara C.C. al P.C.R. hotăraște desființarea cenzurii in forma ei de până atunci, trecând întreaga răspundere pentru conținutul publicațiilor, programelor de radio si tv, redactorilor șefi, redacțiilor si editurilor, pe lângă care se decide constituirea unor consilii de conducere, formate din activiști, specialiști, muncitori. Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor a activat 28 de ani în România, din 1949 până în 1977, când o parte dintre cenzori au fost transferați la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, unde și-au continuat activitatea.
1982 – Vizita în România a lui Richard Nixon, fost președinte al SUA.
1984 – În Republica Socialista România, Marea Adunare Națională adoptă “Programul de alimentație științifică a populației”.
1991 – La București, s-a deschis Casa Americii Latine.
1994 – În Japonia membri ai sectei criminale Aum Shinrikyo raspandesc gaz toxic sarin in metroul din Tokio, ucigând 7 persoane si rânind 660.
1994 – 167 de parlamentari au depus in Parlamentul României cererea de suspendare din funcție a președintelui Ion Iliescu.
1996 – Rada (Parlamentul) Ucrainei adoptă cu majoritate de voturi Constituția țării.
2004 – Au început lucrările summit-ului NATO de la Istanbul, primul summit în formulă lărgită de 26 de membri, la care România a participat în calitate de membru al Alianței.
2006 – Republica Muntenegru devine al 192-lea membru al Organizației Națiunilor Unite.
2008 – Numele fostului lider sud-african Nelson Mandela a fost înlăturat de Congresul american de pe lista teroriștilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
Forțele ucrainene au obținut o nouă victorie strategică în Marea Neagră, scufundând un alt vas al flotei rusești în apropierea coastei Crimeei. Conform informațiilor oficiale, atacul a avut loc în data de 21 august 2025, utilizând drone maritime de tip Magura V5, care au devenit un instrument-cheie în campania Ucrainei împotriva flotei rusești.
Nava rusească, identificată ca fiind o ambarcațiune militară de transport, a fost lovită în timpul nopții, în apele teritoriale ucrainene din apropierea portului Kavkaz. Surse ucrainene au raportat că lovitura a provocat daune critice, ducând la scufundarea rapidă a vasului. Din păcate, toți membrii echipajului aflați la bord, estimati la aproximativ 20 de persoane, și-au pierdut viața, conform declarațiilor oficiale ale autorităților ucrainene. Rusia nu a confirmat oficial incidentul, însă bloggeri militari ruși au menționat pierderea navei, fără a oferi detalii suplimentare despre victime.
Acest atac marchează un nou succes pentru strategia navală a Ucrainei, care, deși nu dispune de o flotă convențională, a reușit să neutralizeze sau să distrugă peste o treime din vasele Flotei Ruse a Mării Negre de la începutul invaziei din 2022. Utilizarea dronelor maritime a permis Ucrainei să lovească ținte strategice, forțând Rusia să își retragă o parte din navele militare din Crimeea către porturi mai sigure din Rusia, cum ar fi Novorossiysk.
Aceste acțiuni au avut un impact semnificativ asupra logisticii rusești, limitând capacitatea Moscovei de a aproviziona trupele din sudul Ucrainei și facilitând reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin coridorul maritim din Marea Neagră. Oficialii ucraineni au subliniat că obiectivul lor final este eliminarea completă a prezenței navale rusești în regiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Unde să urmărești meciurile FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova în Europa League și Conference League
Astăzi, 21 august 2025, echipele românești FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova joacă în play-off-urile Europa League și Conference League, toate în deplasare, pentru calificarea în grupele competițiilor. Iată unde poți urmări meciurile:
-
FCSB – Aberdeen (Europa League): Meciul începe la ora 21:45 (ora României) și va fi transmis pe platforma de streaming Voyo.ro. Nu va fi disponibil la televizor, dar ProTV a luat măsuri pentru a asigura stabilitatea platformei după problemele din trecut. FCSB, care a trecut de Drita cu 6-3 la general, este optimistă pentru calificarea în grupele Europa League, având și o plasă de siguranță pentru Conference League în caz de eliminare.
-
Hacken – CFR Cluj (Conference League): Partida este programată la ora 20:00 (ora României) și va fi transmisă pe Digi Sport 2 și Prima Sport. CFR Cluj, eliminată din Europa League de Braga (1-4 la general), luptă acum pentru grupele Conference League. Meciul din Suedia este crucial pentru echipa lui Dan Petrescu, care nu își permite pași greșiți.
-
Istanbul Bașakșehir – Universitatea Craiova (Conference League): Jocul începe la ora 20:45 (ora României) și va fi transmis pe Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Universitatea Craiova, care a trecut dramatic de Spartak Trnava (6-4 la general), are o misiune dificilă împotriva turcilor de la Bașakșehir, dar speră să ajungă în grupele Conference League.
Toate cele trei echipe au adversari puternici, dar FCSB este cotată cu 69% șanse să treacă de Aberdeen, conform statisticilor Football Meets Data. CFR Cluj și Universitatea Craiova trebuie să fie atente, deoarece o eliminare ar însemna sfârșitul parcursului european. Suporterii pot urmări toate meciurile live pe platformele menționate sau în format liveTEXT pe GOLAZO.ro. Hai, România
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Verdict final în dosarul 2 Mai: Ce pedeapsă a primit Vlad Pascu pentru tragedia care a șocat România
La 21 august 2025, Curtea de Apel Constanța a pronunțat sentința definitivă în dosarul 2 Mai, un caz care a zguduit România în august 2023. Vlad Pascu, tânărul responsabil pentru accidentul rutier soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare de Judecătoria Mangalia, în ianuarie 2025. Decizia finală a Curții de Apel a fost așteptată cu interes, marcând doi ani și două zile de la tragicul eveniment.
Accidentul din 2 Mai a avut loc când Vlad Pascu, aflat sub influența substanțelor psihoactive (cocaină, amfetamină și metamfetamină), a intrat cu mașina într-un grup de tineri, provocând moartea a două persoane și rănirea altora. După accident, Pascu a fugit de la fața locului, fiind găsit ulterior în Vama Veche. În primă instanță, el a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Instanța a dispus și interdicția de a conduce vehicule timp de cinci ani după executarea pedepsei și acordarea de daune morale părților civile.
În apel, avocații lui Pascu, conduși de Vlad Cristescu, au cerut reducerea pedepsei, invocând un denunț făcut de acesta într-un dosar de trafic de droguri al DIICOT, care l-ar putea califica pentru circumstanțe atenuante. De cealaltă parte, familiile victimelor, reprezentate de avocatul Adrian Cuculis, au solicitat schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, cerând o pedeapsă mai severă.
Pronunțarea sentinței definitive, inițial programată pentru 18 august 2025, a fost amânată pentru 21 august, dată la care Curtea de Apel Constanța a tranșat cazul. Decizia a stârnit reacții puternice în societate, având în vedere gravitatea faptelor și impactul asupra comunității. Instanța a ținut cont de argumentele ambelor părți, dar și de regretul exprimat de Pascu, deși a subliniat că interesul victimelor și al societății primează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
