La zi
Semnificația istorică a zilei de 28 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1358 – Primul privilegiu comercial cunoscut în spațiul românesc, acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească. Documentul confirma existența drumului comercial care pornea din Transilvania spre teritoriul cuprins între râurile Prahova și Buzău, până unde se vărsa Siretul (se va numi mai târziu „drumul Brăilei“).
1577 – S-a născut pictorul flamand Petrus Paulus Rubens (opere: “Andromeda”, “Maria cu pruncul”
1581 – A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania“, ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi.
1651 – A început Bătălia de la Beresteczko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea.
1712 – S-a născut Jean Jacques Rousseau, scriitor, filosof și compozitor francez de origine elvețiană.
1835 – (16 iunie, stil vechi) se inaugurează la Iași, în Principatul Moldova, prima instituție de învățământ superior din principatele românești – Academia Mihăileană. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică și de arhitectură.
28 iunie 1837 – S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, șeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru și prim-ministru, critic literar și traducător.
1838 – A avut loc încoronarea reginei Victoria a Marii Britanii.
1846 – În Franța, Adolphe Sax patentează saxofonul.
1848 – La 28-29 iunie, în timpul revoluției pașoptiste din Muntenia și Moldova, trupele rusești ocupă Iașiul. Guvernul provizoriu muntean părăsește în grabă Bucureștiul, refugiindu-se la Rucăr, in Transilvania.
1867 – S-a născut Luigi Pirandello, romancier, poet, eseist si dramaturg italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934. Motivația Juriului Nobel: “… pentru îndrăzneața și ingenioasa renaștere a artei dramatice și scenice”.
1883 – Mihai Eminescu a fost arestat la baia publică Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.
1912 – S-a născut Elisabeta Rizea, eroina a luptei anticomuniste din România.
1912 – S-a născut Sergiu Celibidache, dirijor român stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române.
1913 – La 16-28 iunie are loc Conferința de pace de la București, prin care se încheie Al Doilea Război Balcanic. Prin tratatul semnat la această conferință, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (județele Durostor și Caliacra – „Cadrilaterul“).
1914 – Atentatul de la Sarajevo – Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei Austro-Ungariei, a fost asasinat împreună cu soția sa, eveniment care a declanșat Primul Război Mondial.
1916 – În noaptea de 27 spre 28 iunie a murit marele pictor roman Ştefan Luchian.
1919 – A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial. Tratatul de pace de la Versailles a fost încheiat între Puterile Aliate şi Germania. Delegația română, prezentă la Conferința de Pace, formată din I.I.C. Brătianu și Constantin Coandă, a semnat Tratatul de pace cu Germania.
1923 – În România este adoptată Legea asupra proprietății literare și artistice, care proclamă principiul respectării și garantării proprietății creațiilor intelectuale.
1926 – Se înființează marca Mercedes-Benz prin fuziunea companiilor lui Gottlieb Daimler și Karl Benz.
1928 – A avut loc la Ciuguev, lîngă Harkov, U.R.S.S., Congresul al IV-lea al Partidului Comunist Român. Membrii Congresului îl desemnează ca secretar general (1928-1931) pe Vitali Holestenko (Barbu), membru al Partidului Comunist Ucrainean.
1936 – În nordul Chinei invadatorii japonezi au înființat statul marioneta Manciuko.
1940 – Rusia Sovietică au anexat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herţa.
1941 – Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwow (Polonia). Ele au început la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, 3 mii dintre prizonieri ucraineni, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați.
1946 – A fost creata Organizația Internațională de Radiodifuziune si Televiziune.
1950 – Capitala Coreei de Sud, Seul, este ocupata de trupele comuniste nord-coreene.
1956 – Au început Protestele de la Poznań (28 iunie – 30 iunie 1956) – La 28 iunie 1956 a început Revolta muncitorilor de la Poznań – Polonia soldată cu peste 70 de morți și 600 de râniți.
1964 – Militantul de culoare Malcolm X fondează organizația radicală pentru drepturile americanilor de culoare, Unitatea Afro-Americană.
1971 – S-a născut Elon Reeve Musk, inginer, inventator, antreprenor, investitor și programator canadiano-american.
1977 – Plenara C.C. al P.C.R. hotăraște desființarea cenzurii in forma ei de până atunci, trecând întreaga răspundere pentru conținutul publicațiilor, programelor de radio si tv, redactorilor șefi, redacțiilor si editurilor, pe lângă care se decide constituirea unor consilii de conducere, formate din activiști, specialiști, muncitori. Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor a activat 28 de ani în România, din 1949 până în 1977, când o parte dintre cenzori au fost transferați la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, unde și-au continuat activitatea.
1982 – Vizita în România a lui Richard Nixon, fost președinte al SUA.
1984 – În Republica Socialista România, Marea Adunare Națională adoptă “Programul de alimentație științifică a populației”.
1991 – La București, s-a deschis Casa Americii Latine.
1994 – În Japonia membri ai sectei criminale Aum Shinrikyo raspandesc gaz toxic sarin in metroul din Tokio, ucigând 7 persoane si rânind 660.
1994 – 167 de parlamentari au depus in Parlamentul României cererea de suspendare din funcție a președintelui Ion Iliescu.
1996 – Rada (Parlamentul) Ucrainei adoptă cu majoritate de voturi Constituția țării.
2004 – Au început lucrările summit-ului NATO de la Istanbul, primul summit în formulă lărgită de 26 de membri, la care România a participat în calitate de membru al Alianței.
2006 – Republica Muntenegru devine al 192-lea membru al Organizației Națiunilor Unite.
2008 – Numele fostului lider sud-african Nelson Mandela a fost înlăturat de Congresul american de pe lista teroriștilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!
Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.
Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.
Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.
Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.
Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.
Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.
Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.
Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.
Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.
Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.
Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horoscop săptămânal 21-27 noiembrie
Semnificația istorică a zilei de 21 noiembrie
LUCRĂRI DE MODERNIZARE ÎN CIMITIRUL „SFÂNTUL LAZĂR” DIN CĂLĂRAȘI: GARDURI NOI ȘI REORGANIZAREA ZONEI DE ACCES
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
