La zi
Semnificația istorică a zilei de 27 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1484 – Armata turcă trece Dunărea pe la Isaccea, pentru a ataca Moldova și face joncțiunea cu armata Țării Românești, condusa de Vlad Călugărul si cu un corp de oaste tătar.
1574 – A murit în Florența pictorul și arhitectul italian Giorgio Vasari.
1611 – La 27 iunie/7 iulie 1611 are loc bătălia de lângă Brașov, în care domnul Munteniei Radu Șerban zdrobește oastea lui Gabriel Bathory, care se refugiază la Sibiu.
1709 – Țarul Petru cel Mare îl învinge pe Carol al XII-lea al Suediei în Bătălia de la Poltava.
1848 – stil nou (15 iunie 1848, stil vechi), în timpul Revoluție din Valahia, circa 30 000 oameni adunați pe Câmpia Filaretului, numită de atunci Câmpia Libertății, depun jurământul pe programul revoluționar și aclamă Guvernul provizoriu constituit.
1850 – La Brașov a fost înființat un liceu românesc cu patru clase.
1885 – Inventatorii americani Chichester Bell si Charles S. Tainter patentează gramofonul.
1901 – La București, România și Austro-Ungaria au încheiat o Convenție cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.
1913 – România a declarat război Bulgariei, intrând în Al Doilea Război Balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia.Regele Carol I, in calitate de comandant suprem al armatei, si-a stabilit cartierul general la Corabia.
1926 – S-a născut Nicolae Simionescu, unul dintre fondatorii școlii românești de biologie și patologie celulară.
1941 – Pogromul de la Iași din 27 – 29 iunie 1941 a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.
1943 – A fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman“, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române.
1944 – Forțele aliate capturează portul francez Cherbourg, la trei săptămâni după invazia in Franța ocupată de naziști.
1954 – Prima centrală nucleară a fost inaugurată la Obninsk, în apropiere de Moscova, Uniunea Sovietică.
1967 – Primul bancomat (ATM) din lume e instalat în Enfield, Londra.
1968 – La Praga este difuzat „Manifestul celor 2.000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, care cerea instituirea unui regim democratic in Cehoslovacia.
1968 – România a semnat Pactul internațional al drepturilor economice, sociale și culturale și Pactul internațional al drepturilor civile și politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.
1977 – Republica Djibouti și-a câștigat independența față de Franța, prin votul electoratului la un referendum pentru independență. Hassan Gouled Aptidon devine primul președinte al tării.
1979 – Americanul Muhammad Ali, pe numele real Cassius Clay, si-a anunțat retragerea din box.
1989 – Miniștrii de externe al Austriei, Alois Mock şi Ungariei, Gyula Horn taie in mod simbolic la Sopron, gardul de frontiera dintre țările lor.
1991 – Slovenia este invadată de trupele iugoslave după ce cu două zile în urma își declarase independența.
1992 – A avut loc prima Conferință Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN). În cadrul acestei Conferințe, președintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidențial.
1996 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu majoritate de voturi, proiectul de Rezoluție inclus in Raportul privind lichidarea moștenirii fostelor regimuri totalitarist-comuniste, prezentat de către deputatul roman Adrian Severin.
1996 – Emil Constantinescu și-a anunțat oficial candidatura la președinția României.
2007 – Premierul britanic Tony Blair și-a prezentat demisia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Succesorul lui Blair la conducerea Guvernului britanic a fost desemnat Gordon Brown.
2019 – La Palatul Parlamentului a început cea de-a VIII-a ediție a Forumului anual SUERD. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Președinția rotativă a SUERD, în urma deciziei consensuale a participanților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În 1981, Steven Spielberg și echipa sa se confruntau cu o provocare unică: să creeze un extraterestru credibil pentru filmul E.T. the Extra-Terrestrial, o poveste emoționantă despre prietenie și acceptare. Personajul principal, E.T., trebuia să aibă mișcări stângace, dar realiste, care să pară de pe altă planetă, păstrând în același timp o conexiune emoțională cu publicul. Pentru a da viață acestui personaj iconic, echipa a găsit o soluție neașteptată în Matthew DeMeritt, un tânăr născut fără picioare, a cărui poveste de viață și talent au transformat limitările fizice într-o performanță cinematografică memorabilă.
Matthew DeMeritt s-a născut cu o afecțiune congenitală care l-a lăsat fără picioare, dar acest lucru nu l-a împiedicat să-și urmeze pasiunile. Datorită forței sale fizice remarcabile și a determinării, DeMeritt a fost ales să interpreteze rolul lui E.T. în scenele care necesitau mișcări fizice. El a purtat un costum special conceput, care îi permitea să folosească brațele și torsul pentru a imita mersul și gesturile unei creaturi extraterestre. Mișcările sale unice, rezultate din adaptarea la propria sa condiție fizică, au adus o autenticitate aparte personajului, făcându-l să pară atât de ciudat, cât și de familiar spectatorilor.
Procesul de filmare nu a fost lipsit de provocări. Costumul lui E.T. era complex, greu și necesita o rezistență fizică destul de puternică pentru a fi purtat ore în șir. DeMeritt a lucrat îndeaproape cu echipa de producție pentru a perfecționa mișcările personajului, contribuind la crearea unor momente memorabile, precum scena în care E.T. merge stângaci sau își întinde gâtul lung pentru a observa lumea din jur. Abilitatea sa de a se mișca într-un mod care părea nenatural, dar în același timp expresiv, a fost esențială pentru succesul filmului.
Povestea lui Matthew DeMeritt este mai mult decât o simplă notă de subsol în istoria filmului E.T.. Este o mărturie a puterii perseverenței și a modului în care diversitatea poate aduce o contribuție unică artei. DeMeritt nu doar că a dat viață unui personaj iconic, ci a demonstrat că talentul și determinarea pot transcende orice bariere fizice. Filmul E.T. the Extra-Terrestrial rămâne un reper în cinematografie, iar contribuția lui DeMeritt este o parte esențială a moștenirii sale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Caracteristici fizice
Pardalotul pătat este ușor de recunoscut datorită penajului său distinctiv. Masculii au un colorit mai vibrant decât femelele, cu spatele negru presărat cu pete albe, de unde îi vine și numele. Pieptul și abdomenul sunt de un galben strălucitor, iar aripile prezintă accente de roșu și galben. Capul este împodobit cu o „sprânceană” albă și pete galbene în jurul ochilor, ceea ce le conferă un aspect expresiv. Femelele au culori mai pale, dar păstrează modelul caracteristic de pete albe pe spate.
Habitat și răspândire
Această specie este răspândită în pădurile de eucalipt, savanele și zonele împădurite din sud-estul și sud-vestul Australiei, inclusiv Tasmania. Preferă pădurile deschise și zonele cu copaci maturi, unde își construiește cuiburile în scorburi sau tuneluri săpate în malurile râurilor. Adaptabilitatea sa la diverse medii împădurite a contribuit la supraviețuirea sa, deși defrișările reprezintă o amenințare pentru populațiile locale.
Comportament și dietă
Pardalotul pătat este o pasăre activă, care își petrece mare parte din timp căutând hrană în coronamentul copacilor. Dieta sa constă în principal din insecte mici, larve și păianjeni, dar consumă și ocazional seva dulce a plantelor (cunoscută sub numele de „manna”). Este o specie teritorială, mai ales în sezonul de reproducere, când masculii cântă melodii scurte, dar melodioase, pentru a atrage femelele și a-și apăra teritoriul.
Reproducere
Sezonul de reproducere al pardalotului pătat are loc primăvara și vara (septembrie-februarie în Australia). Cuiburile sunt construite în tuneluri săpate în pământ sau în scorburi de copaci, unde femela depune 3-5 ouă albe. Ambii părinți contribuie la hrănirea puilor, care devin independenți la aproximativ o lună după eclozare. Cuiburile ascunse oferă protecție împotriva prădătorilor, dar sunt vulnerabile la inundații sau distrugerea habitatului.
Conservare și amenințări
Deși pardalotul pătat nu este considerat o specie pe cale de dispariție, pierderea habitatului din cauza defrișărilor și a urbanizării afectează populațiile locale. Schimbările climatice, care influențează disponibilitatea insectelor și sănătatea pădurilor de eucalipt, reprezintă o altă provocare. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor și crearea de coridoare verzi, sunt esențiale pentru menținerea sănătății acestei specii.
Curiozități
- Numele „pardalotus” provine din greacă și înseamnă „pătat”, o referință la modelul distinctiv al penajului.
- Datorită dimensiunilor mici și culorilor vibrante, pardalotul pătat este adesea confundat cu o insectă la prima vedere.
- Aceste păsări sunt extrem de agile, fiind capabile să se agațe de ramuri subțiri pentru a căuta hrană.
Pardalotul pătat este un simbol al biodiversității australiene, o pasăre care încântă prin frumusețe și comportament. Observarea acestei specii în sălbăticie este o experiență memorabilă pentru ornitologi și iubitori de natură deopotrivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima pădurilor umede din America Centrală și de Sud, acolo unde aerul e încărcat de umiditate și sunetele naturii răsună neîncetat, trăiește o pasăre care pare ieșită dintr-un vis colorat: ciocănitoarea Kanelspett, cunoscută științific sub numele de Celeus loricatus. Numele suedez “Kanelspett” – care evocă aromele dulci ale scorțișoarei – îi vine perfect de la penajul său cald, de un roșu-rufous intens, ce acoperă majoritatea corpului, cu excepția unor accente negre elegante pe cap și aripi. Această ciocănitoare de mărime medie, cu o lungime de aproximativ 19-23 de centimetri, este un maestru al adaptării în ecosistemele tropicale luxuriante.
Kanelspett-ul preferă pădurile umede de la nivelurile joase până la poalele dealurilor, de la coasta Caraibelor a Nicaraguei și până în Panama, Costa Rica, Ecuador și Columbia. Aici, ea și perechea sa – căci de obicei se deplasează în perechi sau singură – explorează trunchiurile copacilor la niveluri medii sau în coroană, ciocănind ritmic în căutarea insectelor ascunse sub scoarța putredă. Spre deosebire de verii săi mai zgomotoși, Kanelspett-ul nu bate cu ciocul în mod excesiv; în schimb, folosește un cioc puternic, curbat ușor, pentru a dezgropa larve și furnici. Dieta sa variată include și fructe, ceea ce o face un aliat valoros pentru dispersia semințelor în păduri.
Un detaliu fascinant al acestei specii este vocalizarea sa: o serie de șuierări puternice, descrescânde în tonalitate, care seamănă cu un fluierat jucăuș, aidoma unui apel de chemare îndepărtată prin ceața dimineții tropicale. Masculii se remarcă prin creasta neagră pe cap, în timp ce femelele au un aspect mai uniform roșu. Cuibul lor, săpat în trunchiuri moi de copaci morți, devine un sanctuar pentru puii care eclozează după o incubație de circa 14 zile. Deși populația globală este estimată la 50.000-500.000 de indivizi maturi, Kanelspett-ul este clasificat ca “Least Concern” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, datorită adaptabilității sale la margini de pădure și grădini. Totuși, defrișările amenință habitatul său, amintindu-ne cât de fragilă este echilibrul naturii.
Această ciocănitoare nu este doar un observator tăcut al tropicelor; ea este un simbol al rezilienței, ciocănind nu doar lemnul, ci și lecții despre armonia dintre om și mediu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Diavolul din Orașul Alb” de Erik Larson
Născut fără picioare, Matthew DeMeritt a adus la viață extraterestrul din E.T.
Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus): O bijuterie a pădurilor australiene
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
