La zi
Semnificația istorică a zilei de 27 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1484 – Armata turcă trece Dunărea pe la Isaccea, pentru a ataca Moldova și face joncțiunea cu armata Țării Românești, condusa de Vlad Călugărul si cu un corp de oaste tătar.
1574 – A murit în Florența pictorul și arhitectul italian Giorgio Vasari.
1611 – La 27 iunie/7 iulie 1611 are loc bătălia de lângă Brașov, în care domnul Munteniei Radu Șerban zdrobește oastea lui Gabriel Bathory, care se refugiază la Sibiu.
1709 – Țarul Petru cel Mare îl învinge pe Carol al XII-lea al Suediei în Bătălia de la Poltava.
1848 – stil nou (15 iunie 1848, stil vechi), în timpul Revoluție din Valahia, circa 30 000 oameni adunați pe Câmpia Filaretului, numită de atunci Câmpia Libertății, depun jurământul pe programul revoluționar și aclamă Guvernul provizoriu constituit.
1850 – La Brașov a fost înființat un liceu românesc cu patru clase.
1885 – Inventatorii americani Chichester Bell si Charles S. Tainter patentează gramofonul.
1901 – La București, România și Austro-Ungaria au încheiat o Convenție cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.
1913 – România a declarat război Bulgariei, intrând în Al Doilea Război Balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia.Regele Carol I, in calitate de comandant suprem al armatei, si-a stabilit cartierul general la Corabia.
1926 – S-a născut Nicolae Simionescu, unul dintre fondatorii școlii românești de biologie și patologie celulară.
1941 – Pogromul de la Iași din 27 – 29 iunie 1941 a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.
1943 – A fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman“, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române.
1944 – Forțele aliate capturează portul francez Cherbourg, la trei săptămâni după invazia in Franța ocupată de naziști.
1954 – Prima centrală nucleară a fost inaugurată la Obninsk, în apropiere de Moscova, Uniunea Sovietică.
1967 – Primul bancomat (ATM) din lume e instalat în Enfield, Londra.
1968 – La Praga este difuzat „Manifestul celor 2.000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, care cerea instituirea unui regim democratic in Cehoslovacia.
1968 – România a semnat Pactul internațional al drepturilor economice, sociale și culturale și Pactul internațional al drepturilor civile și politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.
1977 – Republica Djibouti și-a câștigat independența față de Franța, prin votul electoratului la un referendum pentru independență. Hassan Gouled Aptidon devine primul președinte al tării.
1979 – Americanul Muhammad Ali, pe numele real Cassius Clay, si-a anunțat retragerea din box.
1989 – Miniștrii de externe al Austriei, Alois Mock şi Ungariei, Gyula Horn taie in mod simbolic la Sopron, gardul de frontiera dintre țările lor.
1991 – Slovenia este invadată de trupele iugoslave după ce cu două zile în urma își declarase independența.
1992 – A avut loc prima Conferință Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN). În cadrul acestei Conferințe, președintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidențial.
1996 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu majoritate de voturi, proiectul de Rezoluție inclus in Raportul privind lichidarea moștenirii fostelor regimuri totalitarist-comuniste, prezentat de către deputatul roman Adrian Severin.
1996 – Emil Constantinescu și-a anunțat oficial candidatura la președinția României.
2007 – Premierul britanic Tony Blair și-a prezentat demisia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Succesorul lui Blair la conducerea Guvernului britanic a fost desemnat Gordon Brown.
2019 – La Palatul Parlamentului a început cea de-a VIII-a ediție a Forumului anual SUERD. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Președinția rotativă a SUERD, în urma deciziei consensuale a participanților.
La zi
Rețele Electrice România lansează o licitație de circa 40 milioane de lei achiziția de posturi de transformare
București – Rețele Electrice România, parte din grupul PPC în România, a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP o licitație publică cu o valoare maximă estimată circa 40 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de posturi de transformare în anvelope complet echipate, care vor fi utilizate în proiectele de investiții desfășurate în perioada 2025 – 2027.
Prin această inițiativă, compania își reconfirmă angajamentul pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice – un element esențial în creșterea fiabilității sistemului și adaptarea la provocările climatice și la nevoile de consum în schimbare, ale clienților. Proiectul susține obiectivele strategice de a asigura un serviciu de distribuție mai eficient, flexibil și aliniat nevoilor actuale, într-un context marcat de urbanizare accelerată și dezvoltarea producției descentralizate.
„Investim în mod constant în rețeaua de distribuție pentru a-i crește performanța și reziliența, dar și pentru a răspunde mai bine cerințelor clienților noștri. Această achiziție de posturi de transformare în anvelope din beton, cu echipamentele aferente, vine în sprijinul proiectelor noastre viitoare de modernizare și extindere a rețelei în zonele în care operăm. Creșterea rezilienței rețelei este esențială pentru a face față evenimentelor climatice extreme și pentru a asigura o furnizare sigură și continuă de energie. Ne propunem să construim o infrastructură flexibilă, capabilă să se adapteze rapid la noile cerințe tehnologice și la dinamica consumului”, a declarat Mihai Pește, Director General al companiei Rețele Electrice România.
În acest sens, compania va achiziționa anvelope prefabricate echipate cu unități RMU (Ring Main Unit – unitate de distribuție în inel) – echipamente compacte de comutație fără SF6 utilizate în rețelele de medie tensiune, care asigură alimentarea utilizatorilor, montate în rețele de până la 24 kV, adaptate pentru altitudini de maxim 1000 de metri deasupra nivelului mării.
Contractul va avea o durată de valabilitate de 48 luni. Pentru a încuraja practicile sustenabile, compania a inclus criterii specifice în procesul de selecție. Astfel, ofertanții care demonstrează utilizarea ambalajelor reciclabile vor beneficia de un scor suplimentar în evaluarea ofertelor tehnice. Acest aspect subliniază preocuparea companiei pentru protecția mediului și implementarea unor soluții ecologice în lanțul de aprovizionare.
Această inițiativă face parte dintr-un plan amplu de investiții în infrastructura energetică, prin care compania urmărește reducerea pierderilor tehnologice, îmbunătățirea calității serviciilor și creșterea capacității de integrare a surselor regenerabile de energie în rețea.
Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice. Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii.
Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.
Compania Rețele Electrice România operează rețele cu o lungime totală de circa 134.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către Rețele Electrice România numără 289 de stații de transformare și peste 25.000 de posturi de transformare.
La zi
Ceai de măceșe – beneficii și tradiție
Ceaiul de măceșe, obținut din fructele roșii-portocalii ale trandafirului sălbatic (Rosa canina), este o băutură apreciată de secole pentru gustul său plăcut, ușor acrișor, și pentru proprietățile sale benefice pentru sănătate. Măceșele sunt culese toamna, după primul îngheț, când fructele devin moi și își intensifică aroma.
Beneficii pentru sănătate
Măceșele sunt o sursă bogată de vitamina C, conținând de până la 20 de ori mai multă decât portocalele. Aceasta susține sistemul imunitar, ajută la combaterea răcelilor și contribuie la sănătatea pielii prin stimularea producției de colagen. Ceaiul de măceșe este, de asemenea, bogat în antioxidanți, precum flavonoidele și polifenolii, care protejează celulele împotriva stresului oxidativ. Alte beneficii includ:
- Îmbunătățirea digestiei: Ceaiul poate calma disconfortul gastric și stimula digestia datorită conținutului de fibre din fructe.
- Sănătatea articulațiilor: Unele studii sugerează că măceșele pot reduce inflamațiile și durerile asociate cu artrita.
- Susținerea sănătății cardiovasculare: Antioxidanții și acizii grași esențiali din măceșe pot contribui la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului.
Cum se prepară
Pentru a prepara ceai de măceșe, se folosesc fructe uscate sau proaspete. O linguriță de măceșe uscate (sau 2-3 lingurițe de fructe proaspete zdrobite) se infuzează în 250 ml de apă fierbinte timp de 10-15 minute. Pentru un gust mai intens, fructele pot fi fierte ușor înainte de infuzare. Ceaiul poate fi îndulcit cu miere sau savurat simplu.
Deși ceaiul de măceșe este în general sigur, consumul excesiv poate cauza disconfort gastric din cauza acidității. Persoanele cu afecțiuni renale sau care iau medicamente ar trebui să consulte un medic înainte de consum regulat.
În România, ceaiul de măceșe este o băutură tradițională, asociată cu serile de iarnă și remediile bunicilor. Fructele sunt culese din flora spontană a dealurilor și pădurilor, fiind un simbol al legăturii cu natura.
Ceaiul de măceșe rămâne o alegere excelentă pentru cei care doresc o băutură reconfortantă, sănătoasă și plină de savoare, cu rădăcini adânci în tradiție.
La zi
ATENȚIE! POMPIERII ISU VIN CU RECOMANDĂRI PENTRU ZILELE DE FOC!
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași trage un semnal de alarmă: valul de căldură pune în pericol sănătatea și siguranța cetățenilor, iar riscul de incendii este tot mai mare.
Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții ISU Călărași fac apel la populație să respecte măsurile de protecție personală și cele de prevenire a incendiilor, în contextul temperaturilor extreme care afectează județul.
Pentru siguranța personală în perioada caniculară, pompierii recomandă:
- Evitați deplasările la orele de vârf (11:00 – 18:00) și căutați zone umbrite sau spații cu aer condiționat;
- Purtați haine deschise la culoare, lejere, pălării și ochelari de soare;
- Hidratați-vă corespunzător – cel puțin 1,5 – 2 litri de lichide pe zi, fără alcool sau băuturi carbogazoase;
- Nu lăsați copiii sau animalele în mașini!
- Țineți legătura cu persoanele vulnerabile – bătrâni, bolnavi, vecini singuri – și oferiți sprijin la nevoie;
- Persoanele cu boli cronice să respecte tratamentele și să se consulte cu medicii pentru ajustarea acestora.
În paralel, autoritățile locale și cetățenii sunt rugați să respecte măsurile stricte de prevenire a incendiilor, mai ales în zonele agricole și de agrement:
- Este interzis focul deschis în zonele uscate sau cu vegetație, mai ales în timpul vântului;
- Recoltarea cerealelor se face cu utilaje verificate și echipate cu mijloace de stingere;
- Locurile de picnic sau grătare trebuie amenajate la distanță sigură față de păduri, culturi și clădiri;
- Focul nu se aprinde la mai puțin de 40 m de zone cu risc de explozie sau la 10 m de materiale combustibile, decât în condiții supravegheate și controlate.
„Este important să acționăm cu responsabilitate în fața acestor riscuri. Orice neglijență poate duce la tragedii greu de controlat.” – a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Călărași, plutonier adjutant șef Tătăranu Ștefan Ovidiu.
Pentru orice urgență, sunați imediat la 112.
Probleme la rețeaua de apă și canalizare în comuna Roseți: Echipele de intervenție sunt deja pe teren
Rețele Electrice România lansează o licitație de circa 40 milioane de lei achiziția de posturi de transformare
Sprijin pentru peste 2 milioane de gospodării: Vouchere pentru consumatorii aflați în risc de sărăcie energetică
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
