Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 531

La zi

Ceaiul din frunze de viță de vie: beneficii și utilizări

Published

on

Ceaiul din frunze de viță de vie: Beneficii și utilizări

Ceaiul din frunze de viță de vie (Vitis vinifera) este o băutură tradițională cu proprietăți remarcabile pentru sănătate, utilizată de secole în medicina naturistă, în special în zone precum Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Frunzele de viță de vie, cunoscute în bucătăria românească pentru prepararea sarmalelor, sunt bogate în nutrienți și compuși bioactivi, oferind multiple beneficii pentru organism.

Beneficii ale ceaiului din frunze de viță de vie

  • Susține sănătatea cardiovasculară: Frunzele de viță de vie conțin antocianozide și flavonoide, care întăresc vasele de sânge și îmbunătățesc microcirculația. Ceaiul este eficient în reducerea senzației de „picioare grele” și poate preveni afecțiuni precum varicele, hemoroizii sau insuficiența venoasă cronică. De asemenea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și la scăderea colesterolului LDL („colesterol rău”).
  • Efect antiinflamator și antioxidant: Datorită resveratrolului, un antioxidant puternic, și altor polifenoli, ceaiul combate inflamațiile cronice, protejând organismul împotriva bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului sau artritei. Consumul regulat încetinește procesul de îmbătrânire și reduce stresul oxidativ celular.

  • Ajutor în gestionarea greutății: Cu un conținut scăzut de calorii (aproximativ 30 de calorii în 5 frunze) și un indice glicemic redus, ceaiul din frunze de viță de vie are efect diuretic, eliminând excesul de apă din corp. Este recomandat în curele de slăbire, reducând pofta de mâncare și susținând metabolismul.

  • Beneficii pentru diabetici: Frunzele de viță de vie ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și protejează vasele retinei, reducând riscul de retinopatie diabetică. Sunt o opțiune sigură pentru persoanele cu diabet datorită indicelui glicemic scăzut.

  • Sănătatea pielii și a oaselor: Bogate în vitamina A, calciu (290 mg/100 g frunze) și vitamina E, frunzele de viță de vie contribuie la menținerea elasticității pielii și la sănătatea oaselor. Ceaiul poate fi folosit și extern, sub formă de comprese, pentru a reduce ridurile sau a calma durerile de cap.

  • Alte utilizări terapeutice: Ceaiul este eficient în tratarea diareei, hepatitei, durerilor de stomac, reumatismului și febrei. De asemenea, poate regla ciclul menstrual și reduce sângerările asociate menopauzei.

Cum se prepară ceaiul din frunze de viță de vie

  • Ingrediente: 1 linguriță de frunze uscate (sau 40 g frunze proaspete) la 250 ml apă clocotită.
  • Metodă: Se adaugă frunzele în apă fierbinte, se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Pentru un gust mai plăcut, se poate adăuga miere.
  • Consum: Se recomandă 2-3 căni pe zi, de preferat după mese, timp de 1 lună pentru efecte optime.

Precauții și contraindicații

  • Spălați bine frunzele proaspete pentru a elimina impuritățile sau pesticidele. Frunzele ambalate trebuie clătite pentru a reduce conținutul de sodiu.
  • Consultați medicul dacă urmați tratamente medicamentoase, mai ales pentru afecțiuni cardiovasculare sau diabet, deoarece ceaiul poate interacționa cu anumite medicamente.
  • Respectați doza recomandată pentru a evita efectele adverse

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Noi numiri în Administrația Prezidențială

Published

on

Administrația Prezidențială a comunicat că, începând cu lunile octombrie și noiembrie 2025, mai multe poziții importante au fost ocupate, în conformitate cu principiile de profesionalism, responsabilitate și respect față de cadrul legal al instituției.

Printre numirile cheie se regăsesc:

  • Marius Lazurca – consilier prezidențial pentru politică externă

  • Ana-Maria Geană – consilier de stat pentru românii de pretutindeni

  • Eugen Tomac – consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni

  • Alexandru Ciurea – consilier prezidențial pe probleme juridice

  • Ludovic Orban – consilier prezidențial pentru politică internă

  • Diana Iancu – consilier prezidențial pentru comunicare publică

  • Andreea Miu – conducător al Secretariatului General al Administrației Prezidențiale

De asemenea, au fost numiți:

  • Valentin Naumescu – consilier pentru afaceri europene

  • Cosmin Soare – consilier pe probleme constituționale

  • Ramona Dinu – consilier pentru guvernanță corporativă și turism

  • Ștefania Simion – consilier pentru mediu

  • Diana Punga – consilier pentru relația cu societatea civilă

  • Cristian Roșu – consilier pentru relații publice

  • Roxana Butnaru – responsabilă de Cancelaria Ordinelor

Aceste numiri reflectă angajamentul Președintelui pentru consolidarea unei echipe dedicate și competente în slujba instituției și a cetățenilor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Născut fără picioare, Matthew DeMeritt a adus la viață extraterestrul din E.T.

Published

on

În 1981, Steven Spielberg și echipa sa se confruntau cu o provocare unică: să creeze un extraterestru credibil pentru filmul E.T. the Extra-Terrestrial, o poveste emoționantă despre prietenie și acceptare. Personajul principal, E.T., trebuia să aibă mișcări stângace, dar realiste, care să pară de pe altă planetă, păstrând în același timp o conexiune emoțională cu publicul. Pentru a da viață acestui personaj iconic, echipa a găsit o soluție neașteptată în Matthew DeMeritt, un tânăr născut fără picioare, a cărui poveste de viață și talent au transformat limitările fizice într-o performanță cinematografică memorabilă.

Matthew DeMeritt s-a născut cu o afecțiune congenitală care l-a lăsat fără picioare, dar acest lucru nu l-a împiedicat să-și urmeze pasiunile. Datorită forței sale fizice remarcabile și a determinării, DeMeritt a fost ales să interpreteze rolul lui E.T. în scenele care necesitau mișcări fizice. El a purtat un costum special conceput, care îi permitea să folosească brațele și torsul pentru a imita mersul și gesturile unei creaturi extraterestre. Mișcările sale unice, rezultate din adaptarea la propria sa condiție fizică, au adus o autenticitate aparte personajului, făcându-l să pară atât de ciudat, cât și de familiar spectatorilor.

Procesul de filmare nu a fost lipsit de provocări. Costumul lui E.T. era complex, greu și necesita o rezistență fizică destul de puternică pentru a fi purtat ore în șir. DeMeritt a lucrat îndeaproape cu echipa de producție pentru a perfecționa mișcările personajului, contribuind la crearea unor momente memorabile, precum scena în care E.T. merge stângaci sau își întinde gâtul lung pentru a observa lumea din jur. Abilitatea sa de a se mișca într-un mod care părea nenatural, dar în același timp expresiv, a fost esențială pentru succesul filmului.

Povestea lui Matthew DeMeritt este mai mult decât o simplă notă de subsol în istoria filmului E.T.. Este o mărturie a puterii perseverenței și a modului în care diversitatea poate aduce o contribuție unică artei. DeMeritt nu doar că a dat viață unui personaj iconic, ci a demonstrat că talentul și determinarea pot transcende orice bariere fizice. Filmul E.T. the Extra-Terrestrial rămâne un reper în cinematografie, iar contribuția lui DeMeritt este o parte esențială a moștenirii sale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus): O bijuterie a pădurilor australiene

Published

on

Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus), cunoscut și sub denumirea de „pasăre diamant” datorită penajului său viu colorat, este o specie mică de pasăre endemică Australiei, aparținând familiei Pardalotidae. Această pasăre fascinantă, cu o lungime de doar 8-10 cm, impresionează prin aspectul său delicat și comportamentul său agil, fiind una dintre cele mai îndrăgite specii din ecosistemele forestiere australiene.

Caracteristici fizice

Pardalotul pătat este ușor de recunoscut datorită penajului său distinctiv. Masculii au un colorit mai vibrant decât femelele, cu spatele negru presărat cu pete albe, de unde îi vine și numele. Pieptul și abdomenul sunt de un galben strălucitor, iar aripile prezintă accente de roșu și galben. Capul este împodobit cu o „sprânceană” albă și pete galbene în jurul ochilor, ceea ce le conferă un aspect expresiv. Femelele au culori mai pale, dar păstrează modelul caracteristic de pete albe pe spate.

Habitat și răspândire

Această specie este răspândită în pădurile de eucalipt, savanele și zonele împădurite din sud-estul și sud-vestul Australiei, inclusiv Tasmania. Preferă pădurile deschise și zonele cu copaci maturi, unde își construiește cuiburile în scorburi sau tuneluri săpate în malurile râurilor. Adaptabilitatea sa la diverse medii împădurite a contribuit la supraviețuirea sa, deși defrișările reprezintă o amenințare pentru populațiile locale.

Comportament și dietă

Pardalotul pătat este o pasăre activă, care își petrece mare parte din timp căutând hrană în coronamentul copacilor. Dieta sa constă în principal din insecte mici, larve și păianjeni, dar consumă și ocazional seva dulce a plantelor (cunoscută sub numele de „manna”). Este o specie teritorială, mai ales în sezonul de reproducere, când masculii cântă melodii scurte, dar melodioase, pentru a atrage femelele și a-și apăra teritoriul.

Reproducere

Sezonul de reproducere al pardalotului pătat are loc primăvara și vara (septembrie-februarie în Australia). Cuiburile sunt construite în tuneluri săpate în pământ sau în scorburi de copaci, unde femela depune 3-5 ouă albe. Ambii părinți contribuie la hrănirea puilor, care devin independenți la aproximativ o lună după eclozare. Cuiburile ascunse oferă protecție împotriva prădătorilor, dar sunt vulnerabile la inundații sau distrugerea habitatului.

Advertisement

Conservare și amenințări

Deși pardalotul pătat nu este considerat o specie pe cale de dispariție, pierderea habitatului din cauza defrișărilor și a urbanizării afectează populațiile locale. Schimbările climatice, care influențează disponibilitatea insectelor și sănătatea pădurilor de eucalipt, reprezintă o altă provocare. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor și crearea de coridoare verzi, sunt esențiale pentru menținerea sănătății acestei specii.

Curiozități

  • Numele „pardalotus” provine din greacă și înseamnă „pătat”, o referință la modelul distinctiv al penajului.
  • Datorită dimensiunilor mici și culorilor vibrante, pardalotul pătat este adesea confundat cu o insectă la prima vedere.
  • Aceste păsări sunt extrem de agile, fiind capabile să se agațe de ramuri subțiri pentru a căuta hrană.

Pardalotul pătat este un simbol al biodiversității australiene, o pasăre care încântă prin frumusețe și comportament. Observarea acestei specii în sălbăticie este o experiență memorabilă pentru ornitologi și iubitori de natură deopotrivă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading