În plin cod galben de caniculă, ISU Călărași lansează un apel emoționant către populație pentru a veni în ajutorul animalelor fără stăpân, afectate de temperaturile extreme. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, reprezentanții ISU transmit un mesaj clar: „Poate n-au gură să strige, dar sigur le este sete!”, încurajând cetățenii să lase boluri cu apă și hrană în locuri umbroase și sigure pentru câini și pisici.

„Este un gest simplu, dar extrem de important pentru supraviețuirea și confortul acestor animale în perioadele de caniculă”, se arată în mesajul ISU.

Totuși, mesajul salvatorilor intră în coliziune directă cu o hotărâre a Consiliului Local Călărași, care interzice explicit hrănirea animalelor și păsărilor fără stăpân de pe domeniul public.

Conform HCL nr. 194/2023,  Art. 5 – hrănirea acestora este sancționată cu amenzi între 1.500 și 2.000 de lei. Măsura a fost inspirată de inițiative similare din orașe mari, precum Timișoara.

Pe de altă parte, medicii veterinari confirmă că porumbeii pot deveni vectori de boli, printre care și psitacoza, o zoonoză periculoasă care, în cazuri rare, se poate transmite și între oameni.

Advertisement

Sati (sau suttee) a fost o practică funerară tradițională din India, în care o văduvă se autoimola pe rugul funerar al soțului său decedat, considerată un act de devotament suprem. Originea sa este strâns legată de cultura hindusă, datând probabil din secolele IV-V d.Hr., deși primele relatări detaliate apar în texte din secolul al X-lea. Practica era bazată pe credința că o văduvă își putea asigura soțului un loc în ceruri și propria eliberare spirituală prin acest sacrificiu.

Sati nu a fost niciodată universală în India, fiind mai frecventă în anumite regiuni, precum Bengalul și Rajasthan, mai ales în castele superioare, precum kshatriya (războinicii) și brahminii. Textul sacru Rigveda menționează rareori astfel de acte, dar interpretările ulterioare ale dharmașastras au promovat ideea că o văduvă virtuoasă ar trebui să urmeze soțul în moarte. Totuși, mulți istorici consideră că practica a fost adesea impusă de presiuni sociale sau familiale, mai degrabă decât aleasă liber.

Metoda implica ca văduva să fie plasată pe rugul funerar al soțului, unde flăcările erau aprinse, uneori cu ajutorul rudelor sau al preoților. În unele cazuri, femeile erau legate sau sedate pentru a nu putea scăpa. Ritualul era însoțit de cântări și rugăciuni, iar martorii îl percepeau ca pe un act sacru. Totuși, existau și excepții: văduvele tinere sau cele cu copii erau adesea descurajate să practice sati, iar unele regiuni permiteau alternative, precum purtarea unor simboluri ale văduviei.

Abolirea sa a început în secolul al XIX-lea, sub influența britanicilor care controlau India. În 1829, guvernatorul general Lord William Bentinck a interzis oficial practica sati prin lege, cu sprijinul reformatorilor hinduși precum Raja Ram Mohan Roy. Deși interzicerea a fost întâmpinată cu rezistență în anumite cercuri, cazurile de sati au scăzut semnificativ. Astăzi, practica este ilegală și extrem de rară, fiind considerată o relicvă a trecutului, condamnată pe scară largă ca o încălcare a drepturilor umane.

Advertisement

Sati rămâne un subiect sensibil, reflectând atât complexitatea tradițiilor indiene, cât și eforturile de modernizare și emancipare a femeilor.

Ceaiul din frunze de viță de vie: Beneficii și utilizări

Ceaiul din frunze de viță de vie (Vitis vinifera) este o băutură tradițională cu proprietăți remarcabile pentru sănătate, utilizată de secole în medicina naturistă, în special în zone precum Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Frunzele de viță de vie, cunoscute în bucătăria românească pentru prepararea sarmalelor, sunt bogate în nutrienți și compuși bioactivi, oferind multiple beneficii pentru organism.

Beneficii ale ceaiului din frunze de viță de vie

• Susține sănătatea cardiovasculară: Frunzele de viță de vie conțin antocianozide și flavonoide, care întăresc vasele de sânge și îmbunătățesc microcirculația. Ceaiul este eficient în reducerea senzației de „picioare grele” și poate preveni afecțiuni precum varicele, hemoroizii sau insuficiența venoasă cronică. De asemenea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și la scăderea colesterolului LDL („colesterol rău”).

• Efect antiinflamator și antioxidant: Datorită resveratrolului, un antioxidant puternic, și altor polifenoli, ceaiul combate inflamațiile cronice, protejând organismul împotriva bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului sau artritei. Consumul regulat încetinește procesul de îmbătrânire și reduce stresul oxidativ celular.

• Ajutor în gestionarea greutății: Cu un conținut scăzut de calorii (aproximativ 30 de calorii în 5 frunze) și un indice glicemic redus, ceaiul din frunze de viță de vie are efect diuretic, eliminând excesul de apă din corp. Este recomandat în curele de slăbire, reducând pofta de mâncare și susținând metabolismul.

• Beneficii pentru diabetici: Frunzele de viță de vie ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și protejează vasele retinei, reducând riscul de retinopatie diabetică. Sunt o opțiune sigură pentru persoanele cu diabet datorită indicelui glicemic scăzut.

• Sănătatea pielii și a oaselor: Bogate în vitamina A, calciu (290 mg/100 g frunze) și vitamina E, frunzele de viță de vie contribuie la menținerea elasticității pielii și la sănătatea oaselor. Ceaiul poate fi folosit și extern, sub formă de comprese, pentru a reduce ridurile sau a calma durerile de cap.

• Alte utilizări terapeutice: Ceaiul este eficient în tratarea diareei, hepatitei, durerilor de stomac, reumatismului și febrei. De asemenea, poate regla ciclul menstrual și reduce sângerările asociate menopauzei.

Cum se prepară ceaiul din frunze de viță de vie

• Ingrediente: 1 linguriță de frunze uscate (sau 40 g frunze proaspete) la 250 ml apă clocotită.
• Metodă: Se adaugă frunzele în apă fierbinte, se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Pentru un gust mai plăcut, se poate adăuga miere.
• Consum: Se recomandă 2-3 căni pe zi, de preferat după mese, timp de 1 lună pentru efecte optime.

Precauții și contraindicații

• Spălați bine frunzele proaspete pentru a elimina impuritățile sau pesticidele. Frunzele ambalate trebuie clătite pentru a reduce conținutul de sodiu.
• Consultați medicul dacă urmați tratamente medicamentoase, mai ales pentru afecțiuni cardiovasculare sau diabet, deoarece ceaiul poate interacționa cu anumite medicamente.
• Respectați doza recomandată pentru a evita efectele adverse