Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 537

La zi

Semnificația istorică a zilei de 25 iunie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI: 

1441 – Prima mențiune a Adunării Țârii în Moldova; în Țara Românească va fi menționată pentru prima dată în 1522.

1685 – Constantin Cantemir urca pe tronul Moldovei.

1741 – Împărăteasa Maria Tereza a Austriei este încoronată regină a Ungariei.

Advertisement

1786 – Navigatorul rus Gavriil Pribilov descoperă Insulele St.George Și Insulele Pribilov În Marea Behring.

1843 – S-a născut Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mic al regelui Carol I al României.

1867 – Lucien B.Smith, un american din statul Ohio, brevetează sârma ghimpată.

1876 – A început Bătălia de la Little Bighorn.

1901 – A decedat Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist și general român.

Advertisement

1903 – S-a născut George Orwell, jurnalist, eseist și romancier britanic.

1907 – S-a născut fizicianul atomist Hans Jensen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în anul 1963.

1919 – A apărut la București, revista “Ideea europeana”, sub conducerea lui C. Rădulescu Motru.

1923 – S-a înființat Clubul CFR București, care avea să se numească mai târziu Rapid București.

1938 – Douglas Hyde a devenit primul președinte al Republicii Irlanda după înființarea acestei instituții prin Constituția din 1937.

Advertisement

1940 – Franța capitulează oficial în fața Germaniei naziste la ora 1:35.

1941 – A început Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) – Parte din luptele de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial.

1950 – Coreea de Nord a atacat Coreea de Sud, declanșând Războiul din Coreea (25 iunie 1950 — 27 iulie 1953), încheiat prin semnarea la Panmunjon, la 27 iulie 1953 a armistițiului dintre Republica Populară Democrată Coreeană și Republica Coreea.

1955 – A fost înființată la București, Biblioteca Centrala de Stat, azi Biblioteca Națională.

1967 – The Beatles, după câteva hituri de succes, au cântat All You Need Is Love în fața a 400 de milioane de oameni prin intermediul primei legături TV în direct la nivel mondial, transmisia ajungând simultan în 26 de țări diferite.

Advertisement

1984 – Au fost inaugurate lucrările de construcție a Casei Poporului si a Bulevardului ”Victoria Socialismului” din București.

1991 – A început procesul de destrămare a Iugoslaviei odată cu declarația de independență a Croației și a Sloveniei.

1997 – A murit oceanograful francez Jacques-Yves Cousteau.

1998 – Reinstituirea Ordinului „Steaua României”, cu șase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofițer, Comandor, Ofițer, Cavaler), cel mai înalt ordin național românesc, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare aduse statului și poporului român.

2009 – A murit interpretul american de muzica pop Michael Jackson.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Vortexul polar lovește România în valuri succesive: pregătiți-vă pentru cea mai rece iarnă din ultimii ani!

Published

on

România se pregătește pentru o iarnă cum nu a mai fost de mult timp. Vortexul polar, acea uriașă masă de aer rece care învăluie Polul Nord, dă semne clare de slăbiciune și instabilitate. Un fenomen rar, o încălzire bruscă a stratosferei, a început deja să perturbe acest sistem atmosferic gigant, permițând aerului arctic să coboare în valuri succesive spre latitudinile noastre.

Primele semne vor apărea încă din decembrie, când răciri bruște vor lovi nordul și estul țării, aducând ninsori timpurii și temperaturi care pot scădea sub zero grade chiar în zonele joase. Apoi, în ianuarie și februarie, vortexul polar își va arăta adevărata forță: valuri de frig intens se vor succeda unul după altul, ca o cascadă de aer polar. Temperaturile vor coborî frecvent sub -15 grade, iar în unele nopți chiar spre -25 de grade în Moldova, Transilvania și zonele montane. Viscolul va mătura câmpiile, formând troiene înalte și blocând drumuri, iar stratul de zăpadă va depăși un metru în multe regiuni.

Specialiștii observă că această destabilizare a vortexului polar este amplificată de alți factori globali, ceea ce face ca iarna 2025-2026 să aibă toate șansele să devină cea mai geroasă și mai înzăpezită din ultimii ani. După câțiva ani cu ierni blânde și lipsite de zăpadă consistentă, acum revenim la iernile autentice, acelea care pun la încercare rezistența noastră: ger pătrunzător dimineața, ninsori care acoperă totul în alb și perioade în care termometrele refuză să urce peste minus.

Autoritățile trebuie să fie pregătite pentru intervenții rapide, iar noi, cetățenii, ar trebui să ne asigurăm rezerve de combustibil, să verificăm instalațiile de încălzire și să ne echipăm mașinile cu anvelope de iarnă. Fermierii vor avea de suferit de la înghețul prelungit, iar transporturile vor fi frecvent întrerupte de viscole puternice.

Advertisement

Nu este exclus ca aceste valuri de frig să alterneze cu scurte perioade mai blânde, dar tendința generală este clară: vortexul polar lovește în cascadă, aducând o iarnă grea, cu ger persistent și zăpadă din belșug. Este momentul să ne amintim de iernile de odinioară și să ne pregătim temeinic – cea mai rece iarnă din ultimii ani este la doar câteva săptămâni distanță!

SURSE: ANM

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!

Published

on

Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.

Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.

Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.

Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis

Published

on

Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.

Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.

Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.

Advertisement

Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading