Știri
DE LA 1 IULIE, FACTURILE EXPLODEAZĂ: GUVERNUL OPREȘTE PLAFONAREA LA ENERGIE
După patru ani de subvenții uriașe, statul renunță la plafonarea prețurilor la energie electrică. Facturile vor crește considerabil, iar mulți consumatori nu înțeleg de ce. Agentul imobiliar Șerban Trâmbițașu explică mecanismul din spatele crizei.
Începând cu 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energia electrică se va încheia oficial, iar efectele se vor resimți rapid în buzunarele consumatorilor. Măsura, aplicată încă din 2021, a permis românilor să plătească tarife reduse pentru electricitate, indiferent de venit sau consum. Însă sistemul s-a dovedit nesustenabil, costând statul peste 30 de miliarde de lei în doar patru ani.
Cum a funcționat plafonarea?
Din 2021, guvernul a plafonat prețul energiei după cum urmează:
-
0,68 lei/kWh pentru consumatori cu un consum lunar de sub 100 kWh
-
0,80 lei/kWh între 100 și 255 kWh
-
1,10 lei/kWh (chiar 1,30 lei) pentru cei care depășesc 255 kWh
Prețul real al energiei, însă, era de aproximativ 1,5 lei/kWh, sumă care include achiziția de pe piață, transportul, distribuția și costurile operaționale ale furnizorilor. Diferența era acoperită de stat, prin subvenții plătite furnizorilor de energie.
Subvenții întârziate, credite bancare și profituri minime
Problema majoră identificată de Șerban Trâmbițașu este modul în care funcționa acest mecanism:
Furnizorii (precum PPC, E.ON, Engie, Electrica) erau obligați să plătească energia pe loc către producători, însă își primeau banii de la stat cu întârzieri de până la 18 luni. Pentru a acoperi aceste diferențe, firmele s-au împrumutat la bănci, cu dobânzi de 7–8%, într-un context în care profitul mediu anual din furnizarea de energie nu depășește 3%.
Această presiune a determinat retragerea unor jucători importanți de pe piață, precum ENEL și CEZ, iar alții, cum este E.ON, se pregătesc de ieșire. În locul lor, intră fonduri de investiții precum PPC Grecia, interesate de investiții în producția locală de energie.
Cine a beneficiat? Toți – și nimeni
Un alt punct sensibil este faptul că plafonarea a fost aplicată generalizat, fără a ține cont de venitul consumatorului. Astfel, atât un pensionar cu 300 de lei pe lună, cât și un proprietar cu mai multe apartamente închiriate au plătit același tarif subvenționat. Trâmbițașu atrage atenția că statul ar fi trebuit să direcționeze ajutorul doar către categoriile vulnerabile, nu către întreaga populație.
„Eu, personal, am beneficiat de reducere, dar nu aveam nevoie. Plătesc Netflix și ies la restaurant. În schimb, o persoană cu venituri minime chiar avea nevoie de acel sprijin”, spune Trâmbițașu.
Hidroelectrica, soluția de avarie?
Mulți români s-au mutat recent la Hidroelectrica, companie care produce 25% din energia națională și oferă prețuri mai mici direct către consumator. Totuși, infrastructura sa nu poate susține un număr mai mare de clienți, iar o parte din energia produsă este deja vândută altor furnizori.
Mai mult, Hidroelectrica vinde mai ieftin populației decât furnizorilor, fapt ce dezechilibrează piața și creează discrepanțe între ofertele existente.
Ce ar fi trebuit să facă statul?
În opinia lui Trâmbițașu, în loc să cheltuie miliarde pe subvenții, guvernul ar fi trebuit să:
- Investigheze masiv în producția internă de energie
- Aplice plafonarea doar pentru consumatorii vulnerabili
- Modernizeze sistemele de monitorizare și distribuție
- Educe populația în privința eficienței energetice
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 28 decembrie Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 20.000 de Mucenici arși de vii în Nicomidia (astăzi İzmit, Turcia) în anul 303–304, în timpul marii persecuții a împăratului Dioclețian. Aceștia reprezintă un simbol puternic al credinței neclintite și al jertfei colective pentru Hristos. În România este o zi cu însemnătate duhovnicească importantă, fiind adesea asociată cu rugăciuni pentru întărire în momente de mare încercare și lipsă de speranță. Totodată, ziua marchează și alte evenimente istorice mondiale, precum prima proiecție publică de film a fraților Lumière (1895) sau nașterea lui Woodrow Wilson (1856).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1065 – A fost inaugurată Catedrala Westminster din Londra, construită de Eduard Confesorul între 1045 și 1050.
1612 – Galileo Galilei a fost primul astronom care a observat planeta Neptun în timp ce aceasta se afla în conjuncție cu Jupiter, ceea ce l-a determinat pe savant să o catalogheze ca o stea fixă.
1805 – S-a născut Eftimie Murgu, filolog, filosof, lingvist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; (m. 12 mai 1870).
1836 – Spania a recunoscut independența Mexicului.
1836 – La Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.
1840 – S-a născut Ion Kalinderu, jurist, membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, membru şi preşedinte al Academiei Române;
1856 – S-a născut Woodrow Wilson, politician american, al 28-lea președinte al Statelor Unite, laureat Nobel
1872 – A intrat în exploatare la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai pe traseul Calea Tîrgoviştei, Podul Mogoşoaiei, Teatrul Naţional, străzile Biserica Enei, Colţei, Academiei, Piaţa Sfîntul Gheorghe, Moşi.
1879 – Podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 75 de oameni.
1893 – S-a născut Ana Pauker, militantă și politiciană comunistă româncă, evreică de origine (d. 1960)
1895 – În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecţie de film, realizată de fraţii Lumière.
1895 – Wilhelm Röntgen publică o lucrare în care detaliază descoperirea unui nou tip de radiație, care mai târziu va fi cunoscută sub numele de radiație X.
1897 – Piesa “Cyrano de Bergerac“, de Edmond Rostand, are premiera la Paris.
1903 – S–a înfiinţat „Societatea numismatică română”.
1904 – A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american al scaunului de dentist; (n.12.07.1822).
1908 – Un violent cutremur a provocat în oraşul italian Messina din Sicilia peste 75.000 de victime.
1922 – S-a născut Stan Lee, autor american de benzi desenate (d. 2018)
1925 – S-a sinucis poetul Serghei Aleksandrovici Esenin, unul dintre cei mai sensibili si iubiti poeti rusi; (n.1895).
1937 – A încetat din viaţă Maurice Ravel, compozitor şi pianist, autorul celebrului “Bolero”; (n. 7 martie 1875).
1937 – Guvernul liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu demisionează. Se formează un guvern naţional-creştin, în frunte cu Octavian Goga, secondat de A.C.Cuza.
1969 – S-a născut informaticianul Linus Torvalds, creatorul nucleului de sistem de operare Linux (n. Helsinki, Finlanda).
1972 – În România, este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
1972 – Dictatorul comunist Kim Ir-sen (n. 15 aprilie 1912-8 iulie 1994), secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea și primul ministru al Coreei de Nord din 1948, preia funcția de președinte al statului pe care o va dețime până la moartea sa în 1994.
1973 – Scriitorul dizident rus Aleksandr Soljeniţîn publică celebra sa carte “Arhipelagul Gulag”.
1989 – Fizicianul Herman Oberth, inventator german născut în Sibiu, supranumit “părintele aviației spațiale”, a încetat din viață la vârsta de 95 de ani.
1997 – A încetat din viaţă pictorul roman Corneliu Baba; (n. 18 noiembrie 1906, Craiova).
2000 – Social – democratul Adrian Năstase şi-a început mandatul de prim – ministru al României.
2004 – Liberalul Călin Popescu-Tăriceanu îşi începe mandatul de prim-ministru al României.
2005 – A fost lansat satelitul Giove A, destinat testării condiţiilor reale ale tehnologiilor sistemului european de localizare Galileo.
2010 – Primăvara arabă: În Algeria încep protestele populare împotriva guvernului. (28 decembrie 2010 – 28 ianuarie 2012)
2019 – Atac terorist în Somalia. Peste 100 de morţi şi zeci de răniţi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Detalii șocante ies la iveală după accidentul rutier mortal produs sâmbătă seara pe DN3B, în localitatea Modelu. Victima este Andreea Mihaela Lazăr, o adolescentă de doar 17 ani, elevă în clasa a IX-a.
O plimbare banală s-a transformat într-o tragedie fără margini. Andreea ieșise cu iubitul ei, fără să știe că acelea aveau să fie ultimele ore din viața ei. În cursul serii, tânărul ar fi venit în Modelu pentru a lua un prieten, pe care l-a dus la spital după ce s-a accidentat la fotbal.
La ora 22:28, înainte de a pleca spre casă, cei doi s-au oprit la un fast-food din zona Gării din Călărași. Nimic nu anunța tragedia care urma.
La scurt timp după plecare, pe DN3B, la intrarea în localitatea Modelu, băiatul aflat la volan ar fi apăsat accelerația fără măsură. A pierdut controlul mașinii, a lovit un șanț de pe marginea drumului, iar autoturismul a devenit imposibil de controlat.
Urmează imagini de coșmar: 70 de metri de groază, de la primul impact până la lovirea violentă de un perete. Forța impactului a fost atât de mare încât Andreea a fost aruncată din mașină. Pentru adolescentă nu a mai existat nicio șansă.
Familia fetei a ajuns la fața locului în stare de șoc. Oameni sfâșiați de durere, fără cuvinte, în fața unei tragedii care le-a distrus viețile într-o clipă.
În schimb, șoferul, iubitul tinerei, a scăpat cu zgârieturi minore, dar cu o vină care îl va urmări toată viața: aceea că a curmat destinul unei fete.
Poliția continuă ancheta pentru a stabili viteza exactă și toate împrejurările în care s-a produs tragedia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând de miercuri, 24 decembrie a.c., și până pe 8 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru vizitatori, conform unui comunicat de presă transmis de Patriarhia Română.
Persoanele care doresc să viziteze Catedrala Mântuirii Neamului o pot face zilnic, în intervalul orar 9:00 – 17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026.
Catedrala Naţională va fi deschisă în perioada menţionată doar pentru vizitare, nu şi pentru oficierea serviciilor religioase, acestea fiind făcute, în continuare, în Catedrala Patriarhală istorică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Din 9 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
