Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 543

La zi

Șoc fiscal în România: 91 de măsuri de la Cotroceni care schimbă totul din 1 iulie 2025

Published

on

În ultimele săptămâni, Palatul Cotroceni a fost scena unor negocieri intense între liderii principalelor partide politice (PSD, PNL, USR, UDMR) și reprezentanții Administrației Prezidențiale, sub coordonarea președintelui Nicușor Dan. Obiectivul acestor discuții a fost elaborarea unui pachet de 91 de măsuri fiscale menite să corecteze deficitul bugetar excesiv al României, care a atras atenția Uniunii Europene. Aceste măsuri, care urmează să fie implementate de la 1 iulie 2025, vor aduce schimbări semnificative în sistemul de taxe și impozite, afectând atât cetățenii, cât și companiile. Deși lista completă nu a fost încă publicată oficial, informațiile disponibile conturează o reformă fiscală dură, cu majorări de taxe, eliminarea unor scutiri și reduceri de cheltuieli bugetare.

Contextul negocierilor

România se confruntă cu un deficit bugetar care a depășit 2,95% din PIB în primele patru luni ale anului 2025, conform Ministerului Finanțelor. Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene și pentru a stabiliza finanțele publice, autoritățile au fost nevoite să adopte măsuri drastice. Negocierile de la Cotroceni au fost marcate de tensiuni, în special între președintele Nicușor Dan, care s-a opus majorării generale a TVA, și lideri precum Ilie Bolojan, care au susținut creșteri de taxe pentru a echilibra bugetul. Lipsa unui consens politic a întârziat finalizarea pachetului fiscal, dar surse indică faptul că măsurile vor fi anunțate oficial cel târziu săptămâna viitoare.

Pachetul fiscal 2025: 91 de măsuri negociate la Cotroceni pentru stabilizarea bugetului României

Cu un deficit bugetar de peste 2,95% din PIB în 2025, România se confruntă cu necesitatea unei reforme fiscale majore. Negocierile de la Palatul Cotroceni, conduse de președintele Nicușor Dan alături de liderii PSD, PNL, USR și UDMR, au dus la elaborarea unui set de 91 de măsuri fiscale, care vor intra în vigoare de la 1 iulie 2025. Aceste măsuri vizează creșteri de taxe, eliminarea scutirilor și reducerea cheltuielilor publice. Mai jos sunt prezentate toate cele 91 de măsuri, reformulate clar, dar păstrând sensul original.

Cele 91 de măsuri fiscale

  1. Scăderea sporului pentru condiții vătămătoare de la 15% la 10%, cu un plafon maxim de 500 lei (în dezbatere).
  2. Înlăturarea sporului pentru antenă acordat angajaților (acord unanim).
  3. Suspendarea temporară a stimulentului pentru gestionarea fondurilor europene (acord unanim).
  4. Alinierea salariului de bază între ministerele responsabile de fonduri europene, la nivelul MIPE (acord unanim).
  5. Ajustarea rambursării cheltuielilor de personal pentru ADR la nivelul salariilor din MIPE sau alte instituții care gestionează fonduri europene (acord unanim).
  6. Restricționarea sporului pentru implementarea proiectelor la maximum 10% din angajați, cu un plafon de 50% din salariul minim; impactul se evaluează pentru 10% sau 20% (acord unanim).
  7. Limitarea sporului pentru proiecte la maximum 20% din angajați, cu un plafon de 50% din salariul minim; se analizează impactul (acord unanim).
  8. Eliminarea sporurilor în cazul întârziilor la termenele proiectelor (acord unanim).
  9. Reducerea sporurilor maxime de la 50% la 35% din salariul de bază (sub dezbatere).
  10. Suprimarea sporului pentru complexitatea muncii (acord unanim).
  11. Abolirea sporului pentru confidențialitate și date clasificate (acord unanim).
  12. Renunțarea la al 13-lea salariu și plafonarea primelor de Crăciun și Paște la maximum 300 lei, inclusiv pentru instituțiile cu venituri proprii parțiale sau totale (acord unanim).
  13. Eliminarea sporului pentru titlul de doctor pentru funcționarii publici și contractuali, păstrat doar pentru educație și sănătate (acord unanim).
  14. Menținerea intactă a sporurilor pentru personalul medico-sanitar (acord unanim).
  15. Diminuarea sporului pentru condiții speciale la ANSVSA de la 35% la 25%, aliniat cu sectorul medico-sanitar, și eliminarea sporului de inspecție și control de 12,5% (acord unanim).
  16. Înlăturarea sporului CFP (acord unanim).
  17. Desfășurarea cursurilor de formare doar la sediul instituțiilor sau online (acord unanim).
  18. Suprimarea privilegiilor pentru magistrații activi sau pensionari, inclusiv pentru soți/soții sau copiii acestora (servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, spor de delegare de 2%) (acord unanim).
  19. Eliminarea scutirilor de CASS pentru membrii familiilor polițiștilor și magistraților (sub dezbatere).
  20. Abolirea indemnizației de 6 salarii la pensionare (în discuție).
  21. Acordarea indemnizației de hrană doar pentru salarii brute de maximum 6.000 lei (aproape de acord; PSD și USR propun 6.000 lei net).
  22. Restricționarea tichetelor de vacanță la 800 lei, fără contribuție proprie, doar pentru salarii brute sub 6.000 lei, utilizabile în extrasezon (acord unanim).
  23. Spor pentru munca peste program și zilele de repaus în MAI și penitenciare (sub dezbatere).
  24. Reevaluarea sporurilor din sistemul educațional și a normei didactice pentru o decizie finală (în discuție).
  25. Stabilirea unei limite pentru sporurile cumulate la 20% sau 30% din salariul de bază; se propune o anvelopă de 25% la ordonator de credite sau 20% (sub dezbatere).
  26. Analiza sporului pentru risc epidemiologic la DSP (în discuție).
  27. Eliminarea indemnizațiilor pentru membrii comitetelor interministeriale (sub dezbatere).
  28. Limitarea indemnizațiilor pentru membrii consiliilor de administrație (sub dezbatere).
  29. Reducerea cu 20% a posturilor ocupate în sectorul public (acord unanim).
  30. Scăderea cu 10% a costurilor de personal în 2025 față de anvelopa salarială din 2024, prin reorganizări, program parțial, externalizări sau ajustări ale grilei salariale în administrațiile locale (sub dezbatere).
  31. Diminuarea cu 20% a coeficientului maxim de salarizare în administrația publică locală (în discuție).
  32. Reducerea cheltuielilor operaționale ale instituțiilor publice și companiilor de stat cu 1% din PIB (19 miliarde lei) anual, în 90 de zile de la formarea guvernului, prin restructurare, comasare sau desființare (sub dezbatere).
  33. Propuneri pentru comasarea instituțiilor: USR sugerează fuziunea ANAF cu Vama și o instituție deconcentrată per minister pe județ; UDMR propune eliminarea direcțiilor regionale (ANAF, Protecția Consumatorului) (în negocieri).
  34. Interzicerea cumulării pensiei cu salariul în sectorul public până la vârsta standard de pensionare (acord unanim).
  35. Desființarea unor entități, precum ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revoluției, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP (acord unanim).
  36. Listarea la bursă a pachetelor minoritare ale unor companii de stat (acord unanim).
  37. Valorificarea activelor și companiilor de stat (acord unanim).
  38. Interzicerea serviciilor gratuite de salubritate; reducerea defalcării TVA sau a impozitului pe venit dacă gratuitatea continuă (acord unanim).
  39. Schemă de sprijin energetic doar pentru consumatorii vulnerabili, cu card nominal (sub dezbatere).
  40. Condiții pentru subvențiile agricole: minimum 2 ha și PFA/SRL/II pentru sume peste 5.000 euro (fără acord).
  41. Reevaluarea transportului gratuit pentru studenți (sub dezbatere).
  42. Oprirea temporară a schemelor de ajutor de stat și subvențiilor până la finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană (agricultură, economie, AFM, MFP) (acord unanim).
  43. Crearea unei scheme de credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare (sub dezbatere).
  44. Implementarea modelului polonez pentru transferul de prețuri (acord unanim).
  45. Eliminarea scutirilor fiscale pentru veniturile din reclame și închirieri ale școlilor și spitalelor private (acord unanim).
  46. Suprimarea reducerii impozitului pe profit pentru menținerea sau majorarea capitalului propriu pozitiv (acord unanim).
  47. Abolirea reducerii impozitului pe profit pentru casele de marcat (acord unanim).
  48. Aplicarea cotei reduse de TVA de 9% doar pentru medicamentele de uz uman, 19% pentru cele veterinare (acord unanim).
  49. Limitarea cotei reduse de TVA de 9% la apă și alimente, 19% pentru alte bunuri (sub dezbatere).
  50. Păstrarea cotei reduse de TVA de 9% pentru apa destinată irigațiilor agricole (acord unanim).
  51. Menținerea cotei reduse de TVA de 9% pentru îngrășăminte chimice și pesticide (acord unanim).
  52. Cota redusă de TVA de 9% pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare (acord unanim).
  53. Creșterea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru cazarea în hoteluri și campinguri (acord unanim).
  54. Majorarea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru restaurante și catering, excluzând băuturile alcoolice și anumite băuturi nealcoolice (acord unanim).
  55. TVA de 19% (de la 9%) pentru locuințele sociale și terenurile aferente (sub dezbatere).
  56. Creșterea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură și sisteme de încălzire eficiente (acord unanim).
  57. TVA de 19% (de la 9%) pentru accesul la bâlciuri (acord unanim).
  58. Majorarea cotei de TVA la 19% (de la 9%) pentru evenimentele sportive (acord unanim).
  59. Creșterea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru manuale, cărți, ziare și reviste, excluzând conținutul video/muzical sau publicitar (acord unanim).
  60. Majorarea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru accesul la muzee, castele, monumente, grădini zoologice și botanice (acord unanim).
  61. Creșterea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru lemnul de foc (trunchiuri, butuci, ramuri) (acord unanim).
  62. Ajustarea cotei de TVA la 9% (de la 5%) pentru energia termică în sezonul rece pentru anumite categorii (acord unanim).
  63. Eliminarea scutirilor de CASS pentru rudele, urmașii sau membrii de familie ai beneficiarilor indemnizațiilor din Decretul-Lege nr. 118/1990 (persecutați politic), Legea nr. 341/2004 (Revoluția din 1989, revolta de la Brașov) și indemnizațiile pentru invalizi și veterani, păstrând beneficiile doar pentru văduvele de război (acord unanim).
  64. Suprimarea exceptării de la CASS pentru ajutorul social din Legea nr. 416/2001 și veniturile persoanelor cu handicap din Legea nr. 448/2006 (acord unanim).
  65. Desființarea ONJN și integrarea funcțiilor în ANAF (acord unanim).
  66. Impozit de 10% pe câștigurile din jocuri de noroc până la 10.000 lei (acord unanim).
  67. Taxă de 20% pe premiile din jocuri de noroc între 10.000 și 20.000 lei (acord unanim).
  68. Impozit de 20% plus CASS pe câștigurile din jocuri de noroc reținute la sursă (acord unanim).
  69. Interzicerea plăților în numerar pentru jocurile de noroc, doar cu cardul (acord unanim).
  70. Creșterea taxei pe jocurile de noroc la 2% (acord unanim).
  71. Obligativitatea autorizării de către primării pentru jocurile de noroc (acord unanim).
  72. Majorarea rovinietei de la 28 euro la 50 euro (acord unanim, grupul de lucru pe transport).
  73. Introducerea unei taxe pentru camioanele și transportul de marfă cu tonaj mare (acord unanim, grupul de lucru pe transport).
  74. Taxă de solidaritate de 20% pe veniturile persoanelor fizice peste 10.000, 15.000 sau 17.300 lei, cu trecere la impozitare progresivă (fără acord).
  75. Impozit de 1% pe tranzacțiile imobiliare pentru proprietăți deținute peste 5 ani, minim 3% pentru cele sub 5 ani, restul 10% din diferență (acord unanim).
  76. Taxă de 0% pe moșteniri în primul an după deces, apoi 1% din valoare (acord unanim).
  77. Aplicarea TVA ca taxă pe servicii pentru transportul intern și extern (acord unanim).
  78. Cota forfetară de 30% pentru cheltuieli deductibile pe veniturile din Airbnb și Booking, cu impozit pe diferență (acord unanim).
  79. Creșterea accizelor pentru motorină (acord unanim).
  80. Majorarea accizelor pentru benzină (acord unanim).
  81. Ajustarea accizelor pentru tutun (fără acord).
  82. Creșterea accizelor pentru zahăr (acord unanim).
  83. Introducerea unei taxe de operare pe coletele fără taxe vamale (acord unanim).
  84. Impozitarea dividendelor din Pilonul II de pensii (acord unanim).
  85. Taxarea veniturilor din platformele Facebook, Google și TikTok (acord unanim).
  86. Abolirea impozitării câștigurilor de capital de 1% sau 3%, trecerea la impozit pe venit (acord unanim).
  87. Impozit de 10% pe câștigurile de capital din bursă și criptomonede (acord unanim).
  88. Impozit standard de 30% pe veniturile cluburilor și barurilor (acord unanim).
  89. Taxă pe tranzacțiile bancare, fie per tranzacție, fie pe valoare (acord unanim).
  90. Impozit standard de 30% pe veniturile din cluburi și baruri (acord unanim).
  91. Introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, calculată fie per tranzacție, fie în funcție de valoarea acesteia (acord unanim).

Surse: Informațiile se bazează pe datele furnizate și surse publice precum stiripesurse.ro, digi24.ro, profit.ro, fanatik.ro, adevarul.ro (20 iunie 2025).

Aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra consumatorilor finali, în special asupra persoanelor fizice și a firmelor mici. Creșterea TVA va duce la scumpirea bunurilor și serviciilor esențiale, de la alimente și medicamente la energie termică și lemn de foc. Impozitarea suplimentară a veniturilor mari și a influencerilor vizează reducerea evaziunii fiscale, dar ar putea genera nemulțumiri în rândul contribuabililor vizați. Eliminarea scutirilor de CASS pentru categorii vulnerabile, precum persoanele cu handicap sau urmașii foștilor deținuți politici, a stârnit deja critici din partea sindicatelor și a societății civile.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților

Published

on

Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.

„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.

Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.

„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.

Advertisement

Ce spune legea

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.

Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD

Published

on

Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”

Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”

Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.

Advertisement

Contextul reformei și miza legii

Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:

  • Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
  • Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
  • Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).

Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.

ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.

Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Șantier în plin sezon al promisiunilor: așa arată acum noua Gară Costinești

Published

on

După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.

Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.

Stațiunea distracției cere o gară „de festival”

Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.

Advertisement

Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare

Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.

Ce promite proiectul, pe hârtie

Documentația prevede:

  • demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
  • instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
  • peroane refăcute complet;
  • sisteme de supraveghere video;
  • rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.

Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading